|
|
||
|
DE CINCI ANI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE CINCI ANIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 229 pentru DE CINCI ANI. Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo ... iar fără a se teme Îndată s-a-nfățișat, Căruia-ncepu să-i zică Cu un ton foarte răstit : - Cum tu de n-ai nici o frică Să ții ceea ce-ai găsit? Nu știi că de stăpînire Avem strașnice porunci Pentru așa tăinuire Ca să pedepsim cu munci? De aceea nu ascunde, Ci scoate tot la maidan, C-apoi de nu, vei răspunde În cazne pîn' la un ban. Iar el de aste cuvinte Fără a se-nfricoșa, Cu coraj stînd înainte, Urmează a zice-așa : - Boierule! mie năpaste, Poți să-mi faci ... orice urît, Eu pentru vorbele aste Cu greșală sînt pîrit Că de găseam vro comoară, Era altfel să mă port, Iar eu nu am nici de moară, Umblu Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848 ... caracteristice de care se vedea înconjurat; în fiecare plăieș el privea pe un demn pogorâtor din vitezele legioane ale lui Traian, pe un adevărat strănepot de-al vitejilor lui Ștefan-vodă! El improviză dar un discurs colorat de poezia iluziilor sale, grăind de Patrie, de glorie, de libertate, de egalitate, de fraternitate, de virtuțile strămoșilor, de viitorul măreț al României etc.; apoi, vroind să încheie prin o perorație aprinzătoare, el se adresă de-a dreptul la țărani, zicându-le: -- Ați aflat ce s-a întâmplat la Iași? -- Am aflat, răspunse un vânător nalt și ... nimerit să se dărâme chiar podul. Un al treilea, mai fantezist, opină de a se înainta până pe culmea Dealului Doamnei și acolo de a așeza pușcași prin copacii de pe marginile drumului, pentru a ploua de sus cu gloanțe în capetele soldaților, însă un al patrulea pretinse că nu ar fi o mișcare strategică de a alerga înaintea pericolului cu o mână de oameni rău înarmați și nedeprinși cu războaiele, prin urmare, el găsi mult mai avantajos de George Coșbuc - Perirea dacilor ... ales. Și vărsat-au lacrimi dese Popii și poeții lor, Cele două tagme-alese Cari la orișice popor Sunt apostoli ai mulțimii, Deci la vin de-a pururi primii. La cetatea Buridava Ei făcur-un meeting. Nu știu care-a fost isprava, Căci de-acestea nu m-ating. Știu că cinci senatul dete, Camera pe alții cinci Delegați, cu mândre plete, Bernevici având și-opinci, Să supuie majestății Plânsul țării și-al dreptății. Unul singur avea cizme (Primul dac ce le-a ... Că-n Paris trei ani a stat De-a învățat geologie, Și-avea Takowa pe piept, Îl chema sarab [1] Ilie, De spun cronicele drept, Iar în mână-avea cravașă Semn distins, ca bulibașă. Zise el: De vrei, ne-aruncă Peste-un milion de scări, Dar cinstita ta poruncă Prea ne scoate din răbdări! Când nu-i strop de vin în țară Ce să bem noi? Petroleu? Regele cu vorba rară: Oh, Sarailie-al meu! Tu cunoști pe Leon papa, Vorba lui mereu e ... ne dai să bem leșie? Auzim că mult li-e dragă Celor scoborâți din Crum Un lichior ce-i zice bragă Și și-o-mpart de Traian Demetrescu - Nunta de argint ... Traian Demetrescu - Nunta de argint Nunta de argint de Traian Demetrescu 1891 Personajele : România, regele. În ziua de 10 mai. Scena I O cameră largă, de un aspect trist și singuratic. Perdelele lăsate. Pe pereți portretele lui Traian și ale marilor domnitori romîni. Pe o măsuță mică bustul Daciei, înfășurat cu ... dureroasă. Afară se aud bubuituri de tun. În zorii zilei. ROMÂNIA Durerea soartei mele, Sub care tristă zac, Vai, astăzi împlinește Un sfert, un sfert de veac! Crescut-a-n al meu suflet Flori negre de dureri, Podoaba unui suflet Lipsit de mîngîieri! (se întrerupe, cu ochii către portretele voievozilor) Eroi, crescuți ca brazii Din tînărul meu sînge. Priviți la muma voastră, Ce suferă și plînge; Străinul ... își serbează nunta... Iar mama voastră piere! (își acoperă fața cu mîinile) Scena a II-a REGELE (singur, în camera sa de toaletă) Sînt douăzeci și cinci de ani În fine! De cînd te sfîșii, Romînie, Pe tine! Și n-a trecut decît un sfert De veac, De cînd sînt rege dintr-un biet Prusac! Eu i-am luat cît n-a putut Să-mi dea, Și tot mai mult să ... Cincinat Pavelescu - Două epigrame ... dus de curent și nu lipsea de la club, de la teatru, de la serate, dar mai cu seamă era nelipsit de la mese și de la banchete. Acolo era câmpul lui de bătaie. Ca un tactician celebru, sta gânditor la locul lui, vorbea puțin și, luânduși curajul cu cinci, șase păhăruțe măricele, pe când nimeni nu bănuia măcar, pe când abia se serveau bucatele, Fabriciu, grav, aducându-și colțul cârlionțului de pe frunte mai spre ureche, se ridica în picioare, impunându-se atenției generale. Tăcere! vorbește judecătorul. Și toastul lui, cam uniform, dacă nu era prea ... invitat, fiindcă era un băiat excelent. Într-o seară, însă, a pățit-o. O doamnă din elita orașului da o mare petrecere după cinci ani de doliu. Șeful casei, un pictor din cei mai iubiți, închisese ochii, lăsând în urma lui cinci fete frumoase. După cinci ani de plânset și de întristare adevărată, pentru fetele care se făcuseră mari, mama, înțeleaptă, a hotărât această sărbătoare. Toată magistratura, bineînțeles, a fost invitată, și ... vorbească! Un magistrat de la Curtea de Casație, martor al scenei acesteia, mă îmboldi să spun ceva vesel. Vă închipuiți în ce situație mă găseam. ... ... păr! Crezi că-l face cu fierul? Aș! natur... S-o vezi dimineața, cum drăcuiește, că nu și-l poate descurca... E lucru mare! N.: De câți ani e? A.: Cam de câți zici d-ta, după poză? N.: De vreo douăzeci și cinci. A.: Vezi?... și mai zici că-n poză te flatează... N-a-mplinit nici douășunu. G.: Fie, nene, să vă trăiască ... ne-a pufnit pe toți râsul... G.: Da' șeful ce fel de om e? A.: Foarte bun băiat... N.: Nu adică de bun; dar ce fel de om e? în vârstă? A.: Ei aș?... nici de treizeci de ani... Să vezi, dom'le, frumusețe de băiat! Stăi, că am uitat să vi-l arăt. (Scoate iar portofelul și din portofel o altă poză.) Uite. (Amicii iau poza și o privesc ... l-ar deochea diavolițele! N.: Da', scuză-mă, că te-ntreb, copii aveți? A. (râzând foarte tare): Ce vorbești, nene?... sunt însurat numa de cinci luni... N.: Așa?... apoi atunci nu e vremea pierdută; o să aveți... A.: Așa nădăjduim și noi... Câte ceasuri sunt?... ia vezi. G ... așa, Eu nu te-oi mai blestema, Ci cu lacrimi te-oi ruga Ca să faci pe gândul meu Să-mi aduci cu pliscul tău Cinci fuioare de mătasă De la mama, de acasă Ș-încă iarba-fierului [2] Din codrul Neferului." Corbul iute-n zbor sărea Cât pe cer el se zărea Mai întâi ca un porumb ... numai cât un plumb, Pân' ce-n zare ajungea Și din zare se ștergea. Două zile nu trecea, Corbușorul se-ntorcea Și cu pliscul aducea Cinci fuioare de mătasă Cea mai bună și aleasă, Ș-încă iarba fierului Din codrul Neferului. ,,Alei! corbușorul meu! De-a vrea sfântul Dumnezeu În cea lume să scap eu, Jur să mi te înfrățesc Și să mi te tot hrănesc Nu cu ... Ci cu carne păgânească, Nici cu sânge păsăresc, Dar cu sânge păgânesc!" Corbea timpul nu pierdea, El mătasea o torcea, Lungă funie-o făcea Și de gratii o prindea, Apoi când noaptea cădea, El cu iarba-cea-de-fier Atingea gratii de fier; Gratiile, ca de foc, Se topeau toate pe loc. Numai una rămânea Care funia ținea. Dacă vedea și vedea, Corbac timpul nu pierdea. Funia și-o apuca, Pe Anton Pann - Planul simigiului ... Anton Pann - Planul simigiului Planul simigiului de Anton Pann Un simigiu oarecând Covrigi, simiți încărcând, A umblat din sat în sat Și schimbând, pe oau i-au dat: Deci tabla ... un negustoraș. Dar pe drum când să ducea, Se gândea și plan făcea: „Cum sunt - zise - aste oau, Tot bune, proaspete, nuoau, Care-s cinci sute, să zic, De vor prisosi, nu stric, D-oi sta la cloșci să le pui, Tot oul o să-mi dea pui. Să zic acum c-a ... mari s-au făcut, Aste-ntr-o zi peste tot Cinci sute de oau îmi scot. Să le vânz ca un sărac, Ceva părăluțe fac. Cinci sute de găini dar, Clocind o să-mi dea pui iar, Fiecare douăzeci. Ho! ho! Stane, unde pleci? Stăi să vedem câte fac, Apoi cum o să ... socotesc Și nici nu isprăvesc. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 de Anton Pann - Nepotul împrumutat ... Anton Pann - Nepotul împrumutat Nepotul împrumutat de Anton Pann Unul avînd un nepot Sărac și lipsit de tot, Vine într-o zi la el Și să roagă-ntr-acest fel: -Unchiule, bine mă ști Că n-am coprins, nici moșii, Bani nu ... și eu. La multe mă cam pricep, Dar n-am cu ce să încep, Nădejdi a m-ajuta N-am decît la dumneata; De aceea, unchiul meu, Mă rog ca la Dumnezeu, Să-mi dai cinci sute de lei, Ca să fac negoț cu ei, Ș-în jumătate de an Ț-îi răspunz pîn'la un ban. Unchiul său s-a îndurat La vorba ce l-a rugat Și mîna sa ... dat pe loc oala jos Și numărînd a gasit Tocma cîți i-a trebuit. Deci, luîndu-i, a plecat, De unchiul său ajutat, Și umblînd în sus, în jos, Să negustorea frumos. Dar la numitul soroc Nu s-a dus să-i dea ... bucuros A dat oala pe loc jos. Dar dacă a căutat, Nimic în ea n-a aflat. Și cu părere ... lăsat să-i șază În scaun să-ș domnească țara, să să-ncrează. Că ș-a lui nevoință n-au fost cu nemică De-a lui al său părinte să fie mai mică. Svânta mitropolie cea noavă-n Suceavă De dânsul îi făcută, cu multă zăbavă, 1 Pronunțat I-o-an. C-avea destulă luptă și treabă de oaste, Când îș bătea pizmașii lovindu-i în coaste. De-a lui destoinicie scrie și-n cronice, Că ș-au apărat țara cu bună ferice. Pre fiiu-său, pre Ștefan, tânăr după sine ... Din a nărodului ură ș-a ostașilor urgie. Las’ pre tatăl că-l tăiară, dară pruncii fără vină, Ce nu știu de răutate, și cu deșert i-au tăiatu-i. De-ale noastre de-acmu frunză nu să va mai umbri Râmul, Că s-au tăiat rădăcina de vânturi de la TrachĂe. [STIHURI PENTRU ÎMPĂRATUL ROMAN ARGHIROPOL, UCIS DE UN SLUJITOR PRIN MIJLOCIREA SOȚIEI SALE, DUPĂ NUMAI CINCI ANI DE DOMNIE] RĂ³mane-mpărate, destul ți-i și cinci ... Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel ... Se oprea, La Voichița Se uita Și de dragul ei tot bea Beau-și turcii Papucii, Ieniceri Hangerile, Croitori Foarfecile, Cirezari Cirezile, Rămâneau Cu pungile, De le oftau Buzele! Tudorel se-mbogățea Și, d-avere ce-și avea, Își strângea Și-și cumpăra Catârași Cu gălbenași, Și cirezi De boi d-ăi grași, Herghelii De cai Frumoși, Turme De juncani Spătoși. Dar p-atât nu se lăsa, Ci-și făcea Tudor, făcea Nouă late mori de vânt, Nouă mori pe subt pământ. Că nouă d-or măcina, Bănetul s-o aduna. Tudorel se-mbogățea, Dar la biruri Mi-l punea Și ... beșlii, La haraciuri Că m-a pus, Bănișorii Mi i-a scurs. Am vândut, Cum am putut, Catârași Pe gălbinași, Cirezile De boi Grași, Herghelii De cai Frumoși, Turme De juncani Spătoși, Ale nouă mori de vânt Și p-ale de subt pământ, Dar de bir Nu m-am plătit, De haraci Nu m-am scutit, Ș-am rămas sărac lipit. Mătură hambarele Prin toate colțurile Și, de-i găsi făioară, Să mi-o cerni În sitișoară, S-o frămânți În lăcrimioare Și s-o coci La țâțișoare, C-am să plec Din ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE CINCI ANIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru DE CINCI ANI. ... să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfîntului locaș: 4 dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. 5 Dela cinci pînă la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, și de zece sicli pentru o fată. 6 Dela o lună pînă la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, și de trei sicli de argint pentru o fată. 7 De la șasezeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, și de zece sicli pentru o femeie. 8 Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să -l aducă la preot, să -l prețuiască; și preotul să facă o prețuire potrivit cu mijloacele omului aceluia. 9 Dacă este vorba de ... 16 Dacă cineva închină Domnului un ogor din moșia lui, prețuirea ta să fie după cîtimea de sămînță pe care o dă, și anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de ... ... vorba unii altora.`` 8 Și Domnul i -a împrăștiat de acolo pe toată fața pămîntului; așa că au încetat să zidească cetatea. 9 De aceea cetatea a fost numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pămînt, și de acolo i -a împrăștiat Domnul pe toată fața pămîntului. 10 Iată spița neamului lui Sem. La vîrsta de o sută de ani, Sem a născut pe Arpacșad, la doi ani după potop. 11 După nașterea lui Arpacșad, Sem a trăit cincisute de ... 21 După nașterea lui Serug, Reu a mai trăit douăsute șapte ani; și a născut fii și fiice. 22 La vîrsta de treizeci de ani, Serug a născut pe Nahor. 23 După nașterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani; și a născut fii și fiice. 24 La vîrsta de douăzeci și nouă de ani, Nahor a născut pe Terah. 25 După nașterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani; și a ... ... cîteși trele aveau aceeaș măsură, și stîlpii de fiecare parte aveau tot aceeaș măsură. 11 A măsurat apoi lărgimea deschizăturii porții, care era de zece coți, și lungimea porții, care era de treisprezece coți. 12 Înaintea odăilor de pază era un loc gol de un cot de o parte și de cealaltă; fiecare odaie de pază avea șase coți de o parte, și șase coți de cealaltă. 13 A măsurat poarta dela acoperițul unei odăi de pază, pînă la acoperișul celeilalte; între cele două deschizături cari erau față în față era o lățime de douăzeci și cinci de coți. 14 A măsurat tinda porții și a găsit douăzeci de coți; tinda da într`o curte, de jur împrejurul porții. 15 Locul dintre poarta dela intrare și tinda porții dinlăuntru era lung de cincizeci de coți. 16 La odăile de pază și la stîlpii lor dinlăuntrul porții de jur împrejur erau niște ferestre îngrădite; ferestre erau și înlăuntru în tinzile porții de jur împrejur; iar pe stîlpi erau săpate ramuri de finici. 17 M`a dus în curtea de afară, unde se aflau odăi și un caldarîm de jur împrejur; pe caldarîmul ... Susa a ajuns la cunoștința împăratului. 12 Și împăratul a zis împărătesei Estera: ,,Iudeii au ucis și au prăpădit în capitala Susa cinci sute de oameni și pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ținuturi ale împăratului?... Care-ți este cererea? Ea îți va ... fiecare an ziua a patrusprezecea și a cincisprezecea a lunii Adar, 22 ca zile în cari căpătaseră odihnă, scăpînd de vrajmașii lor. Le -a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse în bucurie și jalea lor în zi de sărbătoare, și să facă din aceste zile niște zile de ospăț și de bucurie, cînd să-și trimeată daruri de mîncare unii altora și să împartă daruri celor lipsiți. 23 Iudeii s`au îndatorat să facă ceeace și începuseră să facă și ce le scrisese ... au luat pentru ei, pentru sămînța lor, și pentru toți ceice se vor lipi de ei, hotărîrea și îndatorirea neschimbăcioasă ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile, în felul rînduit, și la vremea hotărîtă. 28 Zilele acestea trebuiau să fie pomenite și prăznuite din neam în neam, în fiecare ... ... a mai fost supus. 8 A bătut pe Filisteni pînă la Gaza, și le -a pustiit ținutul, dela toate turnurile de pază pînă la cetățile întărite. 9 În al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al șaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s`a suit împotriva Samariei, și a împresurat -o ... a pus stăpînire pe ele. 14 Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimes să spună împăratului Asiriei la Lachis: ,,Am greșit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta.`` Și împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. 15 Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile casei împăratului. 16 Atunci a luat ... o țară ca a voastră, într`o țară cu grîu și cu vin, o țară cu pîne și vii, o țară cu măslini de untdelemn și miere, și veți trăi și nu veți muri. N`ascultați dar ... ... 2 Cronici Capitol 29 2 Cronici 28 2 Cronici Capitol 29 1 Ezechia a ajuns împărat la vîrsta de douăzeci și cinci de ani, și a domnit douăzeci și nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abia, fata lui Zaharia. 2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse ... luat atunci cuvîntul, și a zis: ,,Acum, dupăce v`ați sfințit în slujba Domnului, apropiați-vă, aduceți dobitoacele pentru jertfă, și aduceți jertfe de mulțămire la Casa Domnului. Și adunarea a adus dobitoacele pentru jertfă, și a adus jertfe de mulțămire; și toți cei pe cari -i îndemna inima au adus arderi de tot. 32 Numărul arderilor de tot aduse de adunare a fost de șaptezeci de boi, o sută de berbeci, și două sute de miei; toate aceste vite au fost jertfite ca ardere de tot Domnului. 33 Și au mai închinat Domnului șase sute de boi și trei mii de oi. 34 Dar preoții erau în număr mic, și n`au putut să despoaie toate arderile ... ... au scăldat în el, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul. 39 Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeș pe care a zidit -o, și toate cetățile pe cari le -a zidit, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor ... locul lui, a domnit fiul său Ahazia. 41 Iosafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda, în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel. 42 Iosafat era de treizeci și cinci de ani cînd s`a făcut împărat, și a domnit douăzeci și cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Azuba, fata lui Șilhi. 43 El a umblat în toată calea tatălui său Asa, și nu ... războaiele lui, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 46 El a scos din țară pe sodomiții cari mai rămăseseră de pe vremea tatălui său Asa. 47 În Edom nu era împărat pe atunci: cîrmuia un dregător. 48 Iosafat a făcut corăbii din Tars ... ... ... l -a omorît. 4 Tamar, nora lui Iuda, i -a născut pe Pereț și Zerah. Toți fiii lui Iuda au fost cinci. 5 Fiii lui Pereț: Hețron și Hamul. 6 Fiii lui Zerah: Zimri, Etan, Heman, Calcol și Dara. De toți: cinci. 7 -Fiii lui Carmi au fost: Acar, care a turburat pe Israel cînd a săvîrșit o fărădelege cu privire la lucrurile ... Uri a născut pe Bețaleel. - 21 În urmă, Hețron a intrat la fiica lui Machir, tatăl lui Galaad, și avea șasezeci de ani cînd a luat -o; ea i -a născut pe Segub. 22 Segub a născut pe Iair, care a ... avut douăzeci și trei de cetăți în țara Galaadului. 23 Gheșuriții și Sirienii le-au luat tîrgurile lui Iair cu Chenatul și cetățile cari țineau de el: șasezeci de cetăți. Toți aceștia erau fiii lui Machir, tatăl lui Galaad. 24 După moartea lui Hețron la Caleb-Efrata, Abia, nevasta lui Hețron, i -a ... avut fii, dar a avut fete. Șeșan avea un rob Egiptean numit Iarha. 35 Și Șeșan a dat pe fiică-sa ... ... a răspuns: ,,Fiindcă știu că de mulți ani ești judecătorul neamului acestuia, voi răspunde cu încredere pentru apărarea mea. 11 Nu sînt mai mult de douăsprezece zile, -te poți încredința de lucrul acesta-de cînd m`am suit să mă închin la Ierusalim. 12 Nu m`au găsit nici în Templu, nici în sinagogi, nici în cetate, stînd de ... 19 Ei înșiși ar trebui să se înfățișeze înaintea ta, și să mă pîrască, dacă au ceva împotriva mea. 20 Sau să spună aceștia singuri de ce nelegiuire m`au găsit vinovat, cînd am stat înaintea Soborului, 21 afară numai doar de strigătul acesta, pe care l-am scos în mijlocul lor: ,Pentru învierea morților sînt dat eu în judecată astăzi înaintea voastră.`` 22 Felix, care știa ... despre credința în Hristos Isus. 25 Dar, pe cînd vorbea Pavel despre neprihănire, despre înfrînare și despre judecata viitoare, Felix, îngrozit, a zis: ,,De astădată, du-te; cînd voi mai avea prilej, te voi chema.`` 26 Totodată el trăgea nădejde că Pavel are să -i dea bani; de aceea trimetea și mai des să -l cheme, ca să stea ... ... și pe mine cum ai omorît ieri pe Egiptean?` 29 La auzul acestor vorbe, Moise a fugit, și s`a dus de a locuit ca străin în pămîntul Madian, unde a născut doi fii. 30 Peste patruzeci de ani, i s`a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug. 31 Moise, cînd l -a văzut ... lui Israel?.. 43 Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.` 44 Părinții noștri aveau în pustie cortul întîlnirii, așa cum îl rînduise Celce a spus lui Moise să -l facă după chipul ... Și Solomon a fost acela care I -a zidit o casă. 48 Dar Cel Prea Înalt nu locuiește în lăcașuri făcute de mîni omenești, cum zice proorocul: 49 ,Cerul este scaunul Meu de domnie, și pămîntul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu ... ... cei mai bătrîni, acoperiți cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoț. 3 Și i-au zis: ,,Așa vorbește Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei, și nu este putere pentru naștere. 4 Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit ... pregătit aceste lucruri, și că le-am hotărît din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească, și să prefaci cetăți întărite în mormane de dărîmături. 26 Locuitorii lor sînt neputincioși, îngroziți și înmărmuriți; au ajuns ca iarba de pe cîmp și ca verdeața fragedă, ca iarba de pe coperișuri și ca grîul care se usucă înainte de a -i da spicul. 27 Dar știu cînd stai jos, cînd ieși și cînd intri, și cînd ești furios împotriva Mea. 28 Pentrucă ... te întorci pe drumul pe care ai venit.` 29 Acesta să-ți fie semnul: Anul acesta veți mînca ce crește dela sine, și al doilea an ce va răsări din rădăcinile rămase; dar în al treilea an veți sămăna, veți secera, veți sădi vii, și veți mînca din rodul lor. 30 Rămășița din casa lui Iuda, ce va mai rămînea, va prinde ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||