|
|
||
|
DE PARTEA ACEASTA A MUNȚILOR - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE PARTEA ACEASTA A MUNȚILORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 262 pentru DE PARTEA ACEASTA A MUNȚILOR. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Țările Ungurești cu ... Petre Ispirescu - Zâna munților ... Petre Ispirescu - Zâna munţilor Zâna munților de Petre Ispirescu A fost odată etc. A fost odată un împărat foarte viteaz; toate împărățiile de prinprejurul împărăției sale îi cerea sfaturi: atâta era de drept și înțelept. Când se isca sfadă între dânșii, la acest împărat mergeau mai întâi la judecată și, cum zicea el, așa se și făcea, fiindcă era judecător drept și iubitor de pace. Când fu aproape de bătrânețe îi dărui Dumnezeu un fecior. Nu se poate spune câtă bucurie simți împăratul când a văzut că dobândi un moștenitor. Toți împărații ... nu le da prilej de glumă. Într-acestea un fiu al unui împărat vecin, însurându-se, a fost poftit la nuntă și pe acest împărat cu toată curtea lui. Împăratul plin de bucurie merse la acea nuntă și luă cu dânsul și pe împărăteasă și pe fiul său. În ziua aceea, când era cununia fiului de împărat, la nunta căruia merse acest împărat cu feciorul său, găinăreasa se ceru și ea ... Vasile Alecsandri - O primblare la munți ... primblare pân-acolo. Mă pornii deci într-o amiază de la Piatra, întovărășit de doi tineri poeți și de un tânăr judecător, care, având norocire de a nu fi cât de puțin poet, se îngriji de viitor și luă cu el doi harbuji groși ca cei de Bender și o pungă mare plină de tutun. Aceste provizii ne părură cam deșănțate pentru o primblare de două ceasuri, însă urma ne încredință că, în privirea mulțumirilor trupești, e mult mai priitor de a fi cineva judecător decât amorezul muzelor. Ne pornirăm pe la sfințitul soarelui, plini de veselie și de sperare, și, grămădiți ca vai de noi! într-o brișcă de Brașov, care, urmând obiceiului surorilor sale numite brașovence, ne scutura ca pe niște saci de nuci; dar ce ne păsa nouă! Lumea întreagă atunci era a noastră! cerul era atât de limpede și de albastru, priveliștea în toate părțile se arăta atât de veselă și măreață, toată firea ne zâmbea cu un farmec atât de dulce! Ce ne păsa nouă!... În ceasul acela nimeni dintre noi nu și-ar fi dat locul său nici măcar pe un tron, pentru că Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l ... dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța asta, bre? â ... înot al Pisicuței mele prin marea ... Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar ... Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar de Vasile Alecsandri Dlui l. Alecsandri Iubite frate ! --De 12 ani acum, de când călătoresc prin deosebitele părți ale lumii, tu mă urmărești cu ochii și cu sufletul. Dulcea iubire de frați, care ne leagă împreună, naște în inima ta o grijă tainică asupra soartei mele de călător, soartă expusă la tot soiul de întâmplări, și adeseori de pericole. De aceea preocuparea mea cea mai necontenită este de a-ți scrie din toate colțurile pământului unde mă aflu, pentru ca să-ți dau semn de viață și să te îndemn a fi liniștit în privirea mea, căci este un Dumnezeu priitor pentru călători. Eu acum am sosit la ... englezești; și peste câteva ore plec la Maroc, spre a vizita în grabă coastele Africii, pân-a nu intra în Spania. De vroiești a cunoaște cum am făcut drumul până aici, îți trimit jurnalul meu de călătorie. Adio; ia-ți copilița pe brațe și spune-i că moșul ei are să-i aducă de jucărie pe sultanul de Maroc. ( Gibraltar , 1853) Tovarășul meu de Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... Ion Luca Caragiale - Varietăţi geografice. De la Zanzibar la Salonic şi înapoi Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi de Ion Luca Caragiale Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 7/19 iunie 1885: „De când d. Xenopol a luat direcția foii supuse, Zanzibarul a devenit o insulă. Nu ... 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. Mare comerț cu insula Maurice și cu coasta Africei. Consulat francez. Această insulă a fost descoperită în 1503 de către Albuquerque. (Așa încât procopsiții noștri aveau destulă vreme să afle ceva despre fericita insulă — not. red.) ZANZIBAR (Sultanatul de) pe coastele Zanguebarului între regatele Melinda la N și Quiloa la S; își trage numirea de la insula Zanzibar, care se găsește lângă coasta sa. Independent de la 1858. Capitala Zanzibar.»" * De aci polemică geografică la toartă. Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 11/23 iunie: „Toată lumea știe — afară de redactorii Voinței naționale — că nu insula Zanzibarului este în cauză în momentul de față relativ la diferendul iscat între guvernul german și sultanul de Zanzibar. Știrea următoare va convinge — poate ! — pe geografii numitei foi că nu e vorba de Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... șaizeci și trei de ani, Atuncea s-au rădicat turcii ca să oștiască, Și cu grele oști au mersu în Țara Ungurească La cetatea Uivarului, de o au încongiurat, Și cu putere și războiu pre dânsa o au luat. Atuncea dar, și domnului de Țara Rumânească, Venitu-i-au și lui degrab'poruncă înpărătească, Și cu oastea lui au mersu unde i-au poruncit, La cetatea Uivarului, precum aț Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime ... din inițiativă parlamentară să vină cu proiect de lege prin care statul să se oblige a face în sfârșit ceva și pentru Târgul de Munte, ridicând un pod de piatră peste Dâmbul Sec, dacă nu de piatră, macar de lemn, dar să fie solid. Târgul de Munte numără între cetățenii săi 39 de alegători de colegiul I și 390 de al doilea. Mai toți au la școlile locale copii, cari termină în anul acesta cursurile primare și cari trebuiesc de acolo să intre în liceu, pentru ca de acolo să intre în Facultatea de drept, pentru ca de acolo să intre în Cameră și de acolo în diplomație ori în minister: trebuie să faci copiilor o carieră. Ei! e greu unui părinte să se despartă de copii așa de fragezi; nu-i vine ușor unei mame să trimită între străini pe copilașul ei de la vârsta de 10-11 anișori. Să-l bagi în pensionat! Ce educațiune poate căpăta un copil într-un pensionat, unde s-amestecă la un loc cu atâția ... ceva și pentru Târgul de ... Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați ... mai grăbite, — Dar inima-mi nebună Mai iute-ar vrea să meargă Și bate-n piept, să-l spargă, Să zboare-n lumea largă De-atîta voie bună! Griji amărîte, zbuciumări deșarte, Vă las de-acum ! Vă las cu bine ! La o parte ! Voi n-aveți ce-mi căta la drum ! Pieriți, întunecate duhuri ! Sunt liber ca ciocîrlia-n văzduhuri ! Îmi flutură părul în vînt, Și cînt, â ... să te duc la mine, Departe, unde lacrimi nu-s, În zări în veci senine. V Este ceasul cînd truditul Muncitor voios aruncă La o parte grija zilei Și uneltele de muncă ; S-au întors de la pășune Liniștitele cirezi, Umbre cresc pe nesimțite Prin grădini și prin livezi. Dar un zvon de mii de glasuri Umple zarea fără veste : Craiul zilei, stînd s-apună, A încremenit pe creste. Văile răsună toate, Dealurile viu răspund Și vijelios se ... Pulberea departe-n fund. Sună dealul, valea sună, Stă văzduhul să se spargă De tălăngi nenumărate Ce izbesc în bolta largă, Căci coboară de la munte Oile, și curg puhoi, Cu un greu potop Alexandru Vlahuță - România pitorească ... pare că se mișcă. Deodată apa lunecă de pe zăgazul colțuros și se întinde ca o pânză. Lupta, năprasnica luptă dintre cei doi uriași, cari de aci încolo au a purta străjile României, s-a încheiat. Munții, învinși, se dau la o parte. Zarea se deschide. Din stânga, de sub curmătura unui deal, vine râul Bahna să întâmpine, să salute sosirea marelui fluviu la pragul țării, cu al cărei pământ și destin se leagă ... legionarii lui Traian pe unde-au trecut! Pașii lor se cunosc prin desfundăturile munților. Toate li s-au supus. Stâncile s-au dat la o parte și le-au făcut loc, apele s-au plecat speriate de umbra și zgomotul celor dintăi poduri ce le-au încălecat. Dunărea, însăși măreața și năprasnica Dunăre, s-a îmblânzit și s-a ... În bătaia lunei, turla bisericii, satul, viile, pădurea, toate au înfățișarea fantastică a lucrurilor văzute-n vis. Or fi știind oare pacinicii locuitori de pe acest ostrov din ce vremi de vijelie au rămas zidurile năruite, valurile de ... Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească ... din urmă soare Ce ei poate mai privesc; Supus la acea uimire, L-acea adâncă simțire, Care sub ceruri senine Seara aduce cu sine, Slobod de griji, de dorințe, În cugetu-mi mulțumit, Slăvind o-naltă putere, Eu ascultam în tăcere Al multor mii de ființe Concertul nemărginit. Și când luna-argintuită, Albind iarba de pe vale, Ieșea plină, ocolită De stelele curții sale, Pe dealurile râpoase, Stam, mă opream să privesc Cerurile semănate De globuri nenumărate, Care, făclii luminoase, În umbra nopții lucesc. Prin aluniș sufla vântul, Frunza ușor clătina, Nucii bătrâni ca pământul De-a lungul se desina; Unda cea armonioasă A unui ascuns izvor, Ca o șoaptă amoroasă S-auzea în preajma lor. Curmând ... încă În țara ce-ai părăsit. A! dacă o provedință Asupra mea ar privi, Dacă smerita-mi dorință Soarta o ar împlini, Departe de-ai tiraniei Tovarăși nelegiuiți, De cursele vicleniei De oameni neomeniți, De tot ce se crede mare În fapte ce necinstesc, De ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE PARTEA ACEASTA A MUNȚILORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru DE PARTEA ACEASTA A MUNȚILOR. ... Dumnezeu: ,Da, pentrucă din toate părțile au voit să vă pustiiască și să vă înghită, ca să ajungeți moștenirea altor neamuri, și pentrucă ați fost de batjocura și de ocara popoarelor, 4 de aceea, munți ai lui Israel, ascultați Cuvîntul Domnului Dumnezeu! Așa vorbește Domnul Dumnezeu munților și dealurilor, rîurilor și văilor, dărîmăturilor pustii și cetăților părăsite, cari ... din toate țările, și vă voi aduce iarăș în țara voastră. 25 Vă voi stropi cu apă curată, și veți fi curățiți; vă voi curăți de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri. 26 Vă voi da o inimă nouă, și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de ... printre neamuri. 31 Atunci vă veți aduce aminte de purtarea voastră cea rea, și de faptele voastre, cari nu erau bune; vă va fi scîrbă de voi înșivă, din pricina nelegiuirilor și urîciunilor voastre. 32 Și toate aceste lucruri nu le fac din pricina voastră, zice Domnul Dumnezeul, să știți! Rușinați ... sădit ce era pustiit. Eu, Domnul, am vorbit, și voi și face.`` 37 Așa vorbește Domnul dumnezeu: ,,Iată în ce privință Mă voi lăsa înduplecat de ... ... își avea hotarele între fiii lui Iuda și fiii lui Iosif. 12 În spre miază-noapte, hotarul lor pornea dela Iordan. Suia pela miază noapte de Ierihon, se ridica în munte spre apus, și ieșea în pustia Bet-Aven. 13 De acolo trecea prin Luz, la miazăzi de Luz, adică Betel, și se pogora la Atarot-Adar, peste muntele care este la miază-zi de Bet-Horonul de jos. 14 Înspre apus, hotarul mergea și se întorcea pela miazăzi de muntele care este în fața Bet-Horonului; mergea spre miazăzi, și ieșea la Chiriat-Baal, care este Chiriat-Iearim, cetatea fiilor lui Iuda. Aceasta era ... 16 Se pogora pela capătul muntelui care este în fața văii Ben-Hinom, în valea Refaimiților, la miazănoapte. Se pogora prin valea Hinom, pe partea de miazăzi a Iebusiților, pînă la En-Roguel. 17 Se îndrepta spre miază noapte la En-Șemeș, apoi la Ghelilot, care este în fața ... pela piatra lui Bohan, fiul lui Ruben. 18 Trecea pe partea de miazănoapte în fața Arabei, se pogora pela Araba, 19 mergea înainte pe partea de miazănoapte ... ... fiilor lui Iuda, după familiile lor, se întindea spre hotarul Edomului pînă la pustia Țin, la miazăzi. Acesta a fost hotarul cel mai de miazăzi. 2 Astfel, hotarul lor de miazăzi pornea dela capătul mării Sărate, dela sînul care caută spre miazăzi. 3 Ieșea spre miazăzi de suișul Acrabim, trecea prin Țin, și se suia la miazăzi de Cades-Barnea; de acolo trecea înainte prin Hețron, suia spre Adar, și se întorcea la Carcaa; 4 trecea apoi prin Ațmon, mergea pînă la pîrîul Egiptului, și ieșea ... Sărată pînă la îmbucătura Iordanului. Hotarul de miazănoapte pornea dela sînul mării care este la îmbucătura Iordanului. 6 Suia spre Bet-Hogla, trecea pela miazănoapte de Bet-Araba, și se ridica pînă la piatra lui Bohan, fiul lui Ruben; 7 suia mai departe la Debir, la o depărtare bunicică de valea Acor, și se îndrepta spre miazănoapte înspre Ghilgal, care este în fața suișului Adumim la miazăzi de pîrîu. Trecea pe lîngă apele En-Șemeș, și mergea pînă la En-Roguel. 8 Suia deacolo prin valea Ben-Hinom în spre miazăzi de ... a rostit Numele Domnului. 6 Și Domnul a trecut pe dinaintea lui, și a strigat: ,,Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare și milostiv, încet la mînie, plin de bunătate și credincioșie, 7 care Își ține dragostea pînă în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea și păcatul, dar nu socotește pe cel vinovat drept nevinovat, și pedepsește fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor ... aratului și seceratului. 22 Să ții sărbătoarea săptămînilor, a celor dintîi roade din secerișul grîului, și sărbătoarea strîngerii roadelor la sfîrșitul anului. 23 De trei ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi izgoni neamurile dinaintea ta, și-ți voi întinde hotarele; și nimeni nu ... ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legămînt cu tine și cu Israel!`` 28 Moise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N`a mîncat deloc pîne, și n`a băut deloc apă. Și Domnul a scris pe table cuvintele ... cele zece porunci. 29 Moise s`a pogorît ... ... a strămutat în țara lui Israel. 2 M`a dus acolo, în niște vedenii dumnezeiești, și m`a așezat pe un munte foarte înalt; spre miazăzi de acest munte era ceva ca o cetate zidită. 3 M`am dus acolo; și iată că acolo era un om, a cărui înfățișare era ca ... cîteși trele aveau aceeaș măsură, și stîlpii de fiecare parte aveau tot aceeaș măsură. 11 A măsurat apoi lărgimea deschizăturii porții, care era de zece coți, și lungimea porții, care era de treisprezece coți. 12 Înaintea odăilor de pază era un loc gol de un cot de o parte și de cealaltă; fiecare odaie de pază avea șase coți de o parte, și șase coți de cealaltă. 13 A măsurat poarta dela acoperițul unei odăi de pază, pînă la acoperișul celeilalte; între cele două deschizături cari erau față în față era o lățime de douăzeci și cinci de coți. 14 A măsurat tinda porții și a găsit douăzeci de coți; tinda da într`o curte, de jur împrejurul porții. 15 Locul dintre poarta dela intrare și tinda porții dinlăuntru era lung ... a chemat tot poporul la război ca să se pogoare la Cheila și să împresoare pe David și pe oamenii lui. 9 David, luînd cunoștință de acest plan rău pe care -l punea la cale Saul împotriva lui, a zis preotului Abiatar: ,,Adu efodul!`` 10 Și David a zis ... mînile lui Saul?`` Și Domnul a răspuns: ,,Te vor da.`` 13 Atunci David s`a sculat cu oamenii lui în număr de aproape șase sute de inși; au ieșit din Cheila, și s`au dus unde au putut. Saul, aflînd că David a scăpat din Cheila, s`a ... dar și s`au dus la Zif înaintea lui Saul. David și oamenii lui erau în pustia Maon, și anume în cîmpia din spre miazăzi de pustie. 25 Saul a plecat cu oamenii săi în căutarea lui David. Despre lucrul acesta s`a dat de veste lui David, care s`a pogorît la stîncă și a rămas în pustia Maon. Saul, cînd a auzit ... a urmărit pe David în pustia Maon. 26 Saul mergea pe o ... pentru ei, și de aceea fiii lui Simeon și-au primit pe a lor în mijlocul moștenirii lor. 10 A treia parte a căzut prin sorți fiilor lui Zabulon după familiile lor. 11 Hotarul moștenirii lor se întindea pînă la Sarid. La apus se suia ... Carmelul și Șihor-Libnat; 27 apoi se întorcea în spre răsărit la Bet-Dagon, se atingea de Zabulon și de valea Iiftah-El la miazănoapte de Bet-Emec și Neiel, și se întindea spre Cabul, la stînga, 28 și spre Ebron, Rehob, Hamon și Cana, pînă la Sidonul cel mare. 29 ... Helef, dela Alon, prin Țaananim, Adami-Necheb și Iabneel, pînă la Lacum, și ieșea la Iordan. 34 Se întorcea spre apus la Aznot-Tabor, și de acolo mergea înainte la Hucoc; se atingea de Zabulon, în spre miazăzi, de Așer în spre apus, și de Iuda; în spre răsărit era Iordanul. 35 Cetățile tari erau: Țidim, Țer, Hamat, Racat, Chineret, 36 Adama, Rama, Hațor, 37 Chedeș, Edrei, En-Hațor, 38 ... lor Dan. 48 Aceasta a fost moștenirea seminției fiilor lui Dan, după familiile lor, cetățile acestea și satele lor. 49 Dupăce au isprăvit ... Ieremia Capitol 50 Ieremia 49 Ieremia Capitol 50 1 ,,Iată cuvîntul rostit de Domnul asupra Babilonului, asupra țării Haldeilor, prin proorocul Ieremia: 2 ,Dați de știre printre neamuri, dați de veste și înălțați un steag! Vestiți, n`ascundeți nimic! Spuneți: ,Babilonul este luat! Bel este acoperit de rușine, Merodac este zdrobit! Idolii lui sînt acoperiți de rușine, idolii lui sînt sfărîmați! 3 Căci împotriva lui se suie un neam dela mează-noapte, care -i va preface țara într`o pustie, și ... Domnul, copiii lui Israel și copiii lui Iuda se vor întoarce împreună; vor merge plîngînd și vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor. 5 Vor întreba de drumul Sionului, își vor întoarce privirile spre el, și vor zice: ,Veniți să ne alipim de Domnul, printr`un legămînt vecinic care să nu fie uitat niciodată!`` 6 ,,Poporul Meu era o turmă de oi pierdute; păstorii lor îi rătăceau, îi făceau să cutreiere munții; treceau de pe munți pe dealuri, uitîndu-și staulul. 7 Toți cei ce -i găseau îi mîncau, și vrăjmașii lor ziceau: ,Noi nu sîntem vinovați, fiindcă au ... pe care au gonit -o leii; împăratul Asiriei a mîncat -o cel dintîi; și acesta din urmă i -a zdrobit oasele, ... încălzește pentru idoli supt orice copac verde, care junghie pe copii în văi, supt crăpăturile stîncilor? 6 În pietrele lustruite din pîraie este partea ta de moștenire, ele sînt soarta ta; lor le torni și jertfe de băutură, și le aduci daruri de mîncare: ,Pot Eu să fiu nesimțitor la lucrul acesta? 7 Pe un munte înalt și ridicat îți faci culcușul; tot acolo te sui să aduci jertfe. 8 Îți pui pomenirea în dosul ușii și ușiorilor; căci, departe de ... îți trimeți solii departe, și te pleci pînă la locuința morților. 10 Obosești mergînd, și nu zici: ,Încetez!` Tot mai găsești putere în mîna ta: De aceea nu te doboară întristarea. 11 Și de cine te sfiai, de cine te temeai, de nu Mi-ai fost credincioasă, de nu ți-ai adus aminte, și nu ți -a păsat de Mine? Și Eu tac, și încă de multă vreme: de aceea nu te temi tu de Mine. 12 Dar acum îți voi da pe față neprihănirea, și faptele tale nu-ți vor folosi! 13 Și atunci să strigi, și să te ... îl voi călăuzi, și -l voi mîngîia, pe el și pe ceice plîng împreună cu el. 19 Voi pune lauda pe buze: ,Pace, pace celui ... ... oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, și ți -a dat ființă? 7 Adu-ți aminte de zilele din vechime, Socotește anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, și te va învăța, Pe bătrînii tăi, și îți vor spune. 8 Cînd Cel Prea Înalt a dat ... și roadele lui, Va arde temeliile munților. 23 Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgețile împotriva lor. 24 Vor fi topiți de foame, stinși de friguri, Și de boli cumplite; Voi trimete în ei dinții fiarelor sălbatice Și otrava șerpilor. 25 Afară, vor peri de sabie, Și înlăuntru, vor peri de groază: Și tînărul și fata, Și copilul de țîță ca și bătrînul. 26 Voiam să zic: ,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi șterge pomenirea dintre oameni! 27 Dar Mă tem de ... Ci vița lor este din sadul Sodomei Și din ținutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviți, Bobițele lor sînt amare; 33 Vinul lor este venin de șerpi, Este otravă cumplită de ... ce-ți dorește inima să știi. 31 Tu, împărate, te uitai, și iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare, și de o strălucire nemai pomenită. Stătea în picioare înaintea ta, și înfățișarea lui era înfricoșătoare. 32 Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul și brațele îi erau de argint; pîntecele și coapsele îi erau de aramă; 33 fluierele picioarele, de fer; picioarele, parte de fer, și parte de lut. 34 Tu te uitai la el, și s`a deslipit o piatră, fără ajutorul vreunei mîni, a izbit picioarele de ... totul, și ea va sfărîma și va rupe totul, ca ferul care face totul bucăți. 41 Și după cum ai văzut picioarele și degetele picioarelor parte de lut de olar și parte de fer, tot așa și împărăția aceasta va fi împărțită; dar va rămînea în ea ceva din tăria ferului, tocmai așa cum ai văzut ferul amestecat ... cu lutul. 42 Și după cum degetele dela picioare erau parte de fer și parte de lut, tot așa și împărăția aceasta va fi în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||