Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DESCLEȘTA, ÎNCLEȘTA, FUȘTAȘ, POȘTAȘ ... Mai multe din DEX...

DESCLE%C5%9ETA - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESCLE%C5%9ETA

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru DESCLE%C5%9ETA.

DESCLEȘTA

DESCLEȘTÁ , descleștéz , vb . I . Tranz . și refl . 1. A ( se ) desface , a ( se ) degaja dintr - o strânsoare , dintr - o încleștare . 2. A ( se ) desprinde , a ( se ) smulge cu greu din locul unde se află fixat . - Des ^1 - + [ în ]

 

ÎNCLEȘTA

ÎNCLEȘTÁ , încleștez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) strânge puternic , ca un clește ; a ( se ) înțepeni . 2. Refl . A se agăța cu desperare ( de ceva ) , a se prinde puternic ( cu mâinile , cu brațele ) de ceva ; a rămâne prins de ceva ( sau de cineva ) . 3. Refl . recipr . A se lupta cu îndârjire , corp la corp ; a se

 

FUȘTAȘ

FUȘTÁȘ , fuștași , s . m . ( În Țară Românească și în Moldova ) Soldat înarmat cu o fuște , care făcea parte din garda personală a domnilor până în sec . XIX ; lăncier . - Fuște + suf . -

 

POȘTAȘ

POȘTÁȘ , poștași , s . m . 1. Factor poștal ; poștar . 2. ( Înv . ) Surugiu la o trăsură de poștă ^1 . [ Var . : ( rar ) postáș s . m . ] - Poștă ^1 + suf . -