|
|
||
|
Vezi și forma bază: DESTINDE Vezi și:DESTINDE, DESTINZĂTOR, ÎNTINDE, DEȘIRA, DECONECTA, DESTINDERE, DESTRUNA, DEZDOI, RECREA, RELAXA ... Mai multe din DEX...DESTINS - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DESTÍNS, -Ă, destinși, -se, adj. Care a pierdut din încordare, care nu este întins; (despre nervi) relaxat, calmat, liniștit. - V. destinde.Sursa : DEX '98 DESTÍNS, -Ă adj. relaxat, calm, liniștit. (< destinde)Sursa : neoficial DESTÍNS adj. v. calm, domol, liniștit, molcom, netulburat, pașnic, potolit, tihnit.Sursa : sinonime DESTÍNS adj. 1. discordat, relaxat, slăbit. (Are \~.) 2. lejer, (livr.) lax. (O legătură \~.)Sursa : sinonime destíns adj. m., pl. destínși; f. sg. destínsă, pl. destínseSursa : ortografic DESTÍNS, -Ă adj. 1. Relaxat. 2. (Despre ținuturi, suprafețe) Desfășurat în toată întinderea lui, întins. [< destinde].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DESTINSRezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru DESTINS. ... și pânza pe catart Atârnă nenstrunată sub luna ce-i zâmbește Cu razele ce-asupră-i zadarnic se împart; Precum vioara tace când coarda se destinde Ș-abia auzi în suflet cântând ca printr-un vis Răsunete suave, voioase sau murinde, Ce trec prin amintire c-un farmec nedescris; Așa-n ... Alphonse de Lamartine - Singurătatea ... Singurătatea Adeseori pe munte, când soarele apune, Eu, obosit de gânduri, la umbră rezemat, În jos peste cămpie vederea-mi se repune, Privind cum se destinde cu-ncetul și treptat. Aici spumegă râul în undele-i muginde Și șerpuind se pierde în depărtat ascuns; Lacul colo-și revarsă apele lui dorminde ... Ion Heliade Rădulescu - Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829 ... nopții, ca pomenirea lor. VIII Ființa ta deșteaptă a noastră tinerime Și face să s-auză acel războinic glas; Pe ea vechile steaguri destinde cu mărime Ș-ostașii cei prea tineri pășesc cu mândru pas. Hotarul ce natura ne-a pus spre apărare Și peste care sila ... Ion Heliade Rădulescu - Singurătatea ... Singurătatea Adeseori pe munte, când soarele apune, Eu, obosit de gânduri, la umbră rezemat, În jos peste cămpie vederea-mi se repune, Privind cum se destinde cu-ncetul și treptat. Aici spumegă râul în undele-i muginde Și șerpuind se pierde în depărtat ascuns; Lacul colo-și revarsă apele lui dorminde ... Mihai Eminescu - Înger și demon ... tainic șopotit murmură. Cufundat în întuneric, lâng-o cruce mărmurită, Într-o umbră neagră, deasă, ca un demon El veghează, Coatele pe brațul crucii le destinde și le-așază, Ochii cufundați în capu-i, fruntea tristă și-ncrețită. Și bărbia lui s-apasă de al pietrei umăr rece, Părul său negru ... Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman ... lasă-apoi p-acela, se pierd și, neguroase, Se-ntorc și se-ndesează ca munți în vag eter. Se leagănă, s-oprește, se lasă, se destinde; Vederea se închide și totul e blocat: Nu vezi ceea ce pipăi, și fulgerul s-aprinde, Alunecă, și cerul apare despicat. Și zgomotul pe urmă ... Vasile Alecsandri - Legenda ciocârliei ... când nasc a vieții șoapte Și lin se dezvelește seninul cer din noapte, Pe când lumina-i sură, plăpândă, răcoroasă Și somnul își destinde aripa somnoroasă, Frumoasa Lia pleacă pe Graur, calu-i șarg, Ce zice că pământul nu e destul de larg, Și zboară fără sațiu, luându-și ... Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iaşi Fiziologia provincialului în Iași de Mihail Kogălniceanu Dar dintâi să ne înțelegem. Acest titlu de provincial sau ținutaș este foarte mare; împărăția lui se întinde, în Moldova, de la barierele Iașilor, socotind afară de bariere mahalalele Păcurariul, Tătărașul, o bucată din Sărărie și partea orașului zidită pe șesul Bahluiului, și până la marginile principatului; această împărăție a provincialului este hotărită la nord prin Bucovina, la sud prin Valahia și Turcia, la est prin Basarabia și la vest prin Transilvania; ea cuprinde deci toata populația țării, afară de Iași, unde sunt iașeni, locuitori capitaliei; așadar cuprinde peste un milion și o sută de mii de trupuri — nu zic suflete — de toată vrâsta, de toată starea și de toată mâna, un milion și o sută de mii de bătrâni, de femei, de copii și de oameni copți, care se subtîmpărțesc în oameni cu capital, în lăieși, în dvorenini mari și mici, în negustori, în slujitori, în jidani, comisari, săraci, privighetori, surugii, avocați, pojarnici, proprietari, țărani și cinovnici. Ar fi un lucru foarte greu pentru noi dacă într-un biet calendar, care trebuie să cuprindă de toate, am vroi să zugrăvim toate ... Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora Nicolae Filimon - Ascanio şi Eleonora Ascanio și Eleonora de Nicolae Filimon Prolog Castelul De Rosenberg Castelul de Rosenberg este situat în una din cele mai frumoase cîmpii ale Tirolului bavarez. Fațada principală este dominată de doi munți carii, prin înălțimea cea colosală și diferita vegetație ce îi acopere, reprezintă mai toate climele globului pămîntesc: de la căldura tropicală ce face să înflorească portocalul și naramzul, pînă la frigul și zăpezile ce reprezintă natura în dezolațiune. În partea opusă are un parc adornat de cei mai frumoși arbori ai climelor calde și de florile cele mai alese și mai odorifere din tot universul. Pe marginea acestui parc curge giganticul fluviu Innul care, prin zgomotul undelor sale ce formează o mulțime de cataracte și cascade îngrozitoare și prin rozele sălbatice și sălciile plîngătoare ce împodobesc marginile albiei sale, reprezintă, într-un chip misterios și încîntător, tot ce are natura mai frumos și teribil în poezia sa. Pe o stîncă de granit, udată de capricioasele unde ale maiestosului fluviu, este clădit un pavilion chinezesc cu două etaje, din a căruia înălțime cineva poate privi și admira feerica panoramă a acestui cadru delicios. În fine, pozițiunea aceasta este atît ... Ion Heliade Rădulescu - Mihaida ... viață pe trepasați din secoli. Răcoarea dimineții începe să se simtă, Ș-alboarea nu-ntârzie, la răsărituri spuntă; Se colorează-n urmă și purpura-și destinde Ridenta auroră, și pier umbrele nopții. Concerte mii de păsări salută dimineața. Natura se deșteaptă, și cerul își deschide Eterne porți de aur, și soarele ... Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna Doamna Chiajna de Alexandru Odobescu Cuprins 1 I - MORMÂNTUL 2 II - NUNTA 3 III - FUGA 4 IV - PUSTNICA 5 Note I - MORMÂNTUL Clopotele bisericii domnești din târgulețul Bucureștilor băteau cu glas jalnic și treptat; iar de sus, de pe colnicea dealului dimpotrivă, le răspundea, cu răsunet tânguios și depărtat, mica turlă rotunjită a bisericuței lui Bucur. Era pe la sfârșitul lui februarie, anul 1560, și de curând se adusese în oraș trupul Mircii Vodă, cel poreclit Ciobanul, care, la 25 ale lunii, murise pe drum, când se întorcea din Ardeal [1] ; ori că boierii pribegiți acolo, pe care el se-ncercase, cu făgăduieli mincinoase și cu viclene jurăminte, a-i înapoia în țară, îi urziseră cu otrăvuri pieirea, ori că Dumnezeul milostiv se-ndurase în sfârșit de nevoile bieților creștini împilați de acest crunt stăpânitor și hotărâse acum ceasul asprei sale judecăți. De patru ori [2] Mircea fusese așezat Domn cu sila în țară de Poarta turcească, și numai hulă și ură își ridicase asupră-și prin năpăstuirile sale; iar mai ales pe boieri-i bântuia și-i muncea cu răutate, ca doară să le plătească cu amar și cu chinuri ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESTINSRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru DESTINS. DESTÍNDE , destind , vb . VI. 1. Refl . A se desface din încordare ; a se relaxa , a slăbi . 2. Refl . ( Despre ființe , corpul sau părți ale corpului lor ) A se întinde , a se îndrepta ( din închircire , din ghemuire ) . [ Perf . s . destinsei , part . destins ] - Des ^1 - + [ în ] tinde ( după fr . ... DESTINZĂTÓR , - OÁRE , destinzători , - oare , adj . ( Neobișnuit ) Care destinde . - Destinde ... trăgând de capete , un lucru elastic . 3. Tranz . A lungi mâna , brațul etc . ( într - o direcție oarecare ) . 4. Refl . A - și destinde corpul , membrele ( din cauza oboselii , a plictiselii etc . ) . 5. Refl . A se culca , a se lungi pentru a ... ... împletituri sau obiecte împletite ) A se desface , a se destrăma . 4. Fig . ( Despre oameni sau corpul omenesc ) A se destinde ... aparat electric și un circuit sau o rețea electrică ; a decupla . 3. Refl . Fig . A se relaxa , a se destinde ... DESTÍNDERE , destinderi , s . f . 1. Faptul de a se destinde ; slăbire , încetare a unei încordări ; relaxare ; fig . încetare a unei tensiuni nervoase , a unei stări de surescitare , de încordare ... ... DESTRUNÁ , destrunez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A slăbi , a destinde ... Refl . A reveni în poziție dreaptă , întinsă ( după ce a fost îndoit ) ; a se îndrepta , a se destinde ... RECREÁ^1 , recreez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) destinde , a ( se ) odihni , a ( se ) reface , a ( se ) relaxa ( după un efort susținut ) ; a ( se ) înviora , a ... ... corp ) A scădea fără ca să varieze deformația corpului . 3. Refl . și tranz . Fig . A ( se ) liniști , a ( se ) destinde Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||