Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: DIFERENȚIAL

  Vezi și:DERIVARE, DIFERENȚIA, DIFERENȚIAL, INTEGRAL, INTEGRARE, INTEGRATOR, TRANSCENDENT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului DIFERENȚIALĂ: DIFERENȚIALA.

 

DIFERENȚIALĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DIFERENȚIÁLĂ s.f. (Mat.) Produsul dintre derivata unei funcții și creșterea variabilei ei independente. [Cf. fr. différentielle].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DIFERENȚIALĂ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru DIFERENȚIALĂ.

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIFERENȚIALĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru DIFERENȚIALĂ.

DERIVARE

... s . f . Acțiunea de a deriva și rezultatul ei . 1. Provenire , rezultare a unui lucru din . . . 2. Operație folosită în calculul diferențial

 

DIFERENȚIA

DIFERENȚIÁ , diferențiez , vb . I . 1. Tranz . A stabili deosebirea dintre două sau mai multe ființe sau lucruri , a delimita caracterele lor specifice . 2. Refl . A se deosebi de altcineva sau de altceva . 3. Tranz . ( Mat . ) A calcula o diferențială . [ Pr . : - ți -

 

DIFERENȚIAL

DIFERENȚIÁL , - Ă , diferențiali , - e , adj . , subst . I. Adj . Care face să se deosebească ; care diferențiază . II. 1. S . n . Complex de roți dințate care , angrenându - se , permit ca două roți care au o axă comună și care nu sunt solidarizate să se învârtească cu viteze diferite . 2. S . f . ( Mat . ) Produsul dintre derivata unei funcții și creșterea variabilei ei independente ; suma produselor dintre derivatele parțiale ale unei funcții și creșterile variabilelor ei independente . [ Pr . : - ți -

 

INTEGRAL

INTEGRÁL , - Ă , integrali , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Adesea adverbial ) Întreg , complet . 2. Adj . ( În sintagmele ) Calcul integral = capitol al analizei matematice care studiază integralele . Ecuație integrală = ecuație în care se efectuează o integrare asupra funcției necunoscute . 3. S . f . ( Mat . ) Funcție care se obține prin integrarea unei funcții date , a unei ecuații diferențiale sau a unei ecuații cu derivate

 

INTEGRARE

INTEGRÁRE , integrări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) integra și rezultatul ei ; integrație . 2. ( În sintagma ) Integrarea producției = reunirea în același loc , în cadrul uneia și aceleiași unități de producție , a activităților de producție succesive , începând cu obținerea materiei prime și până la fabricarea produsului finit . 3. ( Mat . ) Calculul unei integrale ; obținerea integralei unei ecuații diferențiale sau cu derivate

 

INTEGRATOR

INTEGRATÓR , - OÁRE , integratori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . , s . n . ( Aparat ) care efectuează calculul numeric al integralelor unei ecuații diferențiale . 2. S . n . Circuit electric caracterizat printr - o constantă de timp ce determină viteza cu care acest circuit răspunde la semnalele

 

TRANSCENDENT

... dincolo de limita sau de nivelul unui domeniu dat ; care presupune un principiu exterior și superior oricărei clase de obiecte . 2. ( Mat . ) Care folosește calculul diferențial