Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:REDĂTĂTOR, VIVIFIANT ... Mai multe din DEX...

DĂTĂTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DĂTĂTÓR, -OÁRE, dătători, -oare, adj. (Urmat de determinări introduse prin prep. "de") Care (ceva). - Dat^2 + suf. -ător.

Sursa : DEX '98

 

dătătór adj. m., pl. dătătóri; f. sg. și pl. dătătoáre

Sursa : ortografic

 

DĂTĂT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) Care ceva. Băutură \~oare de viață. /dat + suf. \~ător

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DĂTĂTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru DĂTĂTOR.

Alexandru Macedonski - Rondelul cupei de Murano

Alexandru Macedonski - Rondelul cupei de Murano Rondelul cupei de Murano de Alexandru Macedonski Nu e de aur: e de raze. O-ntind grifonii ce-o susțin. E dătătoare de extaze, Cu ea-n onoarea ta închin. În scânteierea-i de topaze Cuprinde-al nemuririi vin. -- Nu e de aur: e de raze. O-ntind grifonii ce-o susțin. E arta pură, fără fraze, E cerul tot de soare plin. Talaze largi, după talaze, E sufletescu-avânt deplin, Nu e de aur: e de

 

Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară

... de realitatea faptelor, și chiar nu numai pentru aceasta n'ar avea loc în adresă. Dar, care e consecința acestui fapt? Dacă primul înțeles e dătător de directivă, celelalte națiuni afară de cea maghiară fiind excluse, deși fără drept, nu pot să primeasă adresa de a lor, tocmai din ...

 

Alexandru Vlahuță - Cuvântul

... sus a lumilor risipă, Și toat-a lor zădărnicie-o știi. Aprinde-n inimi ură sau iubire, De moarte, de viață-i dătător, Și neamuri poate-mpinge la pieire, Cum poate-aduce mântuirea lor. * Voi, căror vi s-a dat solia sfântă De preoți ai acestei ...

 

Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș

Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiş De vorbă cu un afiș de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , II, 577, 26 iulie 1910 p. 1. Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gîndesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tîmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile gata, care c-un ac în mînă, care cu o sponcă, care cu pămătuful de pudră. Și toaleta începea în fața oglinzei, ochii vioi se aprindeau de plăcere, sprinceana se arcuia cu negru, gura se rumenea de trandafiriu, unghia se împurpura de carmin și dinții își încercau fildeșul, schițînd surîsuri nevinovate. Apoi părul, cu pieptănătura lui complicată, o dată așezat, puful stîrnea un nor alb de pudră, și umerii și ...

 

Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles

Dosoftei - Din Molităvnic de-nţăles Din Molităvnic de-nțăles de Dosoftei [STIHURI LA CUMINECĂTURĂ] I Vrând să mănânci, omule, trupul stăpânului, Cu frică te apropie, să nu te arz, că focu-i. Și dumnezăiesc bând sânge spre prăființă, Întăi te-mpacă cu carii îț sunt mâhniț. De-acii cutezând tăinuită mâncare să mănânci. II Mainte pănă a nu lua de strașnica jărtvă A viață făcătoriului trup a despuitoriul, Într-acesta te roagă chip cu cutremur. III Iată că vii1 spre duimnezăiasca cuminecare, Ziditoriul mieu, să nu mă arz cu prăființarea, Că foc ești, pre nevrednicii arzându-i, Dară curățește-mă de toată imătura. IV Dumnezăitoriul sânge spaimă-te, omule, văzând, Cărbune-nfocat este, pre nevrednicii pârjolind. A lui Dumnezău trupul mă dumnezăiază și hrănește, Dumnezăiază-mi duhul, iară mintea îm hrănește minunat. 1 vin. Deaca vei dobândi de buna prăființare A viață făcătoarelor tăinuicește daruri, Să lauz îndatăș, să mulțămești cu multul Ș-acestea cu cald din suflet lui Dumnezău să zâci: Slava ție, Dumnezău, slava ție, Dumnezău, slava ție, Dumnezău! [RUGĂCIUNEA LUI SIMEON NOUL TEOLOG LA CUMINECĂTURĂ] De la prăvuite buze, de la inemă spurcată, De la necurată ...

 

George Coșbuc - Blestemul trădării

... vi-i dată, Ca să știți în veșnicie Dreapta Domnului mânie Și că-i unul Dumnezeu! Cei trădați, ei dorm în pace! Vouă-al morții dătător Partea asta nu vi-o face! Voi când ați văzut pe-o seamă Că pe Crist cel mort îl cheamă Martor al jurării lor. În ...

 

George Coșbuc - Pace

George Coşbuc - Pace Pace de George Coșbuc Galbene văpăi de soare Peste deal acum se scurg, Și-n noptateca răcoare Peste sat se nalță fumul, Codrii-alene cântă-n drumul Vântului de-amurg. În curând o să s-aline Truda chinului de azi. Vei privi prin zări senine Stelele, sclipind mărunte, Cum încet de peste munte, Ies de printre brazi. Ca și ieri rotundă luna O să ias-acum-acum, Steag de aur pe cununa Dealului, privind în luncă Plopii doinitori ce-aruncă Umbre peste drum. Coasa va dormi și sapa Va tăcea cântarea-n grâu. Și-o s-auzi ca-n vis cum apa Pe sub iaz se mai frământă, Și privighetori cum cântă Dincolo de rîu. Noaptea-ntreag-o să-și murmure Apele povestea lor— Și ieșind de prin pădure, Căprioarele pe creste Vor cătĂ¡ prin văi de este Pace la izvor. Și va fi! De sus, va face Dătătorul de vieți Parte tuturor de pace. Și-o să-ți uiți și tu mâhnirea, Suflete,-așteptând ivirea Albei

 

George Coșbuc - Un cântec barbar

George Coşbuc - Un cântec barbar Un cântec barbar de George Coșbuc Voi lași dătători de porunci, Mai râdeți! Nevolnică turmă, Mai râdeți, că-i râsul din urmă! S-apropie ziua! Și-atunci Vedea-veți, sălbateci barbari, Câmpiile voastre-necate De vuietul multor armate, Ca vuietul apelor mari - Veni-vom ca-n ziua de-apoi; Va plânge cu hohote zarea De cară, de cai, de strigarea Mulțimii pornite spre voi! Ieși-vor din negru pămînt, În zale de-argint cavalerii, Puternici ca grindina verii, Și roibii cu nările-n vant Vor trece-n sălbatec galop Spre Roma! Și miei vor fi leii, Fugi-vor de spaimă mișeii Cuprinși de pornitul potop Spre Roma! Călcînd pe cohorți Răzbi-ți-vom colosul de-aproape Și nu va mai fi cine să-ngroape Mulțimea cea mare de morți! Din Istru vom face pârâu, Să-l umpli, romane, cu sânge, Cu lacrimi pe care le-or plânge Nevestele neamului tău! Și nu vei putea să mai pui În șiruri înfrânta-ți armată, Și-om face să fie odată Toți corbii și lupii sătui! Căci vultur să fii, un colos, Cu aripi de repezi furtune Și cuibul în cer de l-ai pune, De-acolo ...

 

Gheorghe Asachi - Iarna (Asachi)

Gheorghe Asachi - Iarna (Asachi) Iarna de Gheorghe Asachi Pictori plini de sumeție, Ce-aratați pe-a iernei zână Sub figura d-o bătrână, Tremurați de-a ei mânie! De-nsuși Ercules, mai tare, Prin ea râul zace-n fieră, Ș-a ei singură suflare Schimbă toate-n atmosferă. Ea invită pre pământ Pre turbatul ager vânt, Lui Zevs tunetu-nfrânează Și a fulgerilor rază. Însă dac-a ei putere Ne aduce-atâta frică, Ea prin liniștea, ce-i fiică, Ne revarsă mângâiere. Ea d-ospețe-i dătătoare Ș-alinează-a vieței haos; Timpuri alte-s de sudoare, Iarna-i timpul de repaos. Ea din Olimp ni adună Pe-Amor, Bahus și pre Gioc, Și când viforile sună, Ii ni-aprind în inimi foc Că în van a verei doamna De spici și de flori să-ncinge, Ni surâde în van toamna, C-a lor poame iarna

 

Mihai Eminescu - Rugăciunea unui dac

... Mihai Eminescu - Rugăciunea unui dac Rugăciunea unui dac de Mihai Eminescu Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viață dătător, Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate și totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată Erau ...

 

Mihail Săulescu - Durerea lui Faust

Mihail Săulescu - Durerea lui Faust Durerea lui Faust de Mihail Săulescu Informații despre această ediție     Â« Știu eu?... Poate că 'n clipa asta,     Nu știu nimic din câte ar trebui să știu!     Â« Ce valuri se frământă pe-al mărilor pustiu,     Și mâna ce le poartă, nu-i nimeni să o știe,     Dece le face veșnic spre țărmuri ca să vie,     Dece le face veșnic să spumege în soare,     De-apururi neoprite și veșnic călătoare !...     Ce știu acum, nu este cu-adevărat ce știu?     Ce văd pe ceru' albastru — înmărmurit pustiu —     Ce văd în floarea asta ce tremură în glastră,     În valurile care frământă marea-albastră,     În Firea necuprinsă, cu mii și mii de forme,     Tot ce e sub puterea acestei vieți enorme, —     Cu-adevărat e astfel cum numai pare-a fi,     Ori numai un vis-umbră pe care-l voiu sfârși ?...     Și toată lumea asta enigmă poate n'are;     Ci este-așa cum este — nemărginită, mare,     Iar tu, o! biete suflet, tu ești atât de mic,     Că nu pot ști nimic, —     Că tot ce știi și câte vei ști de-aci 'nainte —     Va fi ca o poveste ce pururea te ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DĂTĂTOR

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DĂTĂTOR.

REDĂTĂTOR

... REDĂTĂTÓR , - OÁRE , redătători , - oare , adj . ( Rar ) Care redă . - Re ^1 - + dătător

 

VIVIFIANT

... VIVIFIÁNT , - Ă , vivifianți , - te , adj . ( Livr . ) Însuflețitor , dătător