Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul FERICITĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: FERICIT

  Vezi și:FERICIT, FERICITA, FERICI, PREAFERICIT, PROSPERA, ÎMBĂTAT, BEATIFICA, BUN, EXULTA, FAST, FERICE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului FERICITĂ: FERICITA.

 

FERICITĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FERICÍT, -Ă, fericiți, -te, adj., s.m. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească, plin de bucurie. 2. Adj. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. 3. S.m. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. - V. ferici.

Sursa : DEX '98

 

Fericitnefericit

Sursa : antonime

 

FERICÍT adj. 1. (înv. și pop.) norocit, (pop.) ferice. (Om \~.) 2. v. radios. 3. v. binevenit.

Sursa : sinonime

 

fericít adj. m., s. m., pl. fericíți; f. sg. fericítă, pl. fericíte

Sursa : ortografic

 

FERICÍ//T \~tă (\~ți, \~te) 1) și substantival v. A FERICI. 2) Care aduce fericire. Întâmplare \~tă. /v. a ferici

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FERICITĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 627 pentru FERICITĂ.

Alexandru Vlahuță - Ce fericiți am fi-mpreună!

Alexandru Vlahuţă - Ce fericiţi am fi-mpreună! Ce fericiți am fi-mpreună! de Alexandru Vlahuță Românul, an XXXI, nr 26, 27 iunie 1887 Noi nu ne-am spus-o dar, vezi bine Că ne iubim; și ochii tăi De mult așteaptă de la mine Să spun cuvântul greu dintâi. Când ne-ntâlnim, e-o fericire, Ce-am fost dorit-o amândoi; Nu-i limba-n stare să înșire Din ochi câte ne spunem noi! ... Se sorb, adânci și însetate, A noastre lacome priviri, Același gând și dor ne-abate, Aceleași tainice porniri. Ș-atâta ți-i de înțeleasă Cerșirea ochilor mei triști, Că te roșești, ca o mireasă, Clipești, nervos buzele-ți miști... Și dulce-mi cați o dezmierdare, Pe-ascuns un zâmbet îmi trimeți: În noi, întunecat, tresare Misterul veșnicei vieți. O, ne-nțelegem de minune, Cu cât ne întâlnim mai des, Și, totuși ne sfiim a spune Ce fiecare-am înțeles. De rămânem singuri vrodată, Stăm muți, cu ochii în pământ. Tu parc-aștepți înfiorată, Eu în deșert mintea-mi frământ... De ce nu vrei? ... Mai lesne-ți vine Să-mi faci tu cale la-nceput: Apropie-te blând de mine Și-ntinde- ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură asupra omului mort

... întru nestricăciune, din orașul lacrămilor la locul veseliei, din turburarea vieții la adăpostirea cea lină a mântuirii, din patimile Eghipetului în pământul cel fericit al făgăduinței, din robiia lumii la mântuirea ceriului, din petrecaniia omenească, în ceata fericiților îngeri. Și ce altă norocire iaste mai mare, decât aceasta? Ce ... corăbiiariul acela, pre carele vântul cel tare îl aduce cu grabă la liniște, decât acela ce cu mare liniște, fărde vânt, călătorĂ©ște, așa mai fericit iaste și cela ce fără vreme, de moarte grabnică să mută la liniștea dumnezeeștii fericiri. Zice înțeleptul Solomon: Sfârșindu-se preste puțin, au plinit ani ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului

... ascultători, ca un trup al păcatului l-au dezbrăcat astăzi și l-au aruncat la pământ ca o haină vĂ©che și stricată. Și acest fericit răposat, fratele nostru (cutarele) s-au dezbrăcat, zic, de trupul acesta, pentru ca să se îmbrace cu altul, fără de stricăciune, au lăsat lăcașul cel ... aprinse și cu tămâeri și cu toate alte slavoslovii și podoabe luminate. Dintr-această naștere s-au născut astăzi și sufletul cel curat al acestui fericit frate (cutarele) ce au murit. Și de vrĂ©me ce ș-au dat obșteasca datorie, după rânduiala cea creștinească și-l petrĂ©cem la groapă ...

 

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi O amintire despre Verdi de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , II, 52, 12 oct. 1913, p. 411. Sunt puțini fericiți, cărora soarta le îngăduie să intre, fiind vii încă, în Panteonul nemurirei. Gloria are capriciile ei și cheamă, făgăduitoare ca o femeie, surîde vicleană, momește și pierde pe cei mai mulți, pe cei ce n-au fost destul de stăruitori și n-au știut să prindă ceasul potrivit ca să și-o însușească. Ea aprinde însă licăriri de luceafăr în ochii celor aleși și transfigurează pe cei ce s-au lăsat sărutați de ea. Între fericiții aceștia a fost și Giuseppe Verdi, și fiind dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui Falstaff , ultima operă a bătrînului maestru. Cum o lume neobișnuită forfotea pretutindeni la acea oră și glasuri vesele urcau, m-am apropiat de un grup și am întrebat cărei întîmplări se datorește mișcarea aceasta spontană și am aflat că lumea aștepta venirea ...

 

Emil Gârleanu - Filozoful

... tresare nimic, decât în cele câteva zile când dragostea îl chinuiește. Căci dragostea e pentru toți același veșnic chin. Și niciodată nu se șimte mai fericit decât după nopțile aceste de zbucium, când, liniștit, gândește la ele cu dezgust. Numai farmecul nopții îl îmbată. Când târgul se cufundă-n tăcere de ... se părea câteodată că și el făcea parte din lumea aceea, că-mprejurul lui se-nvârtesc toate, prietenoase, înțelepte, tăcute ca și el. Și era fericit. Singura ființă fericită! Iar când zorii mijeau și când, liniștit, urca acoperământul să se strecoare iarăși în noaptea vreunui pod, gândea, mulțumit, că n-are ...

 

Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii

... Zis-a Isus lui: «Dacă mă văzuși, Tomo, crezuși; fericiți cari nu au văzut și au crezut...»" Da, fericiți; și așa fericit eram eu în copilărie! și așa era toată lumea împrejurul meu! Cu adâncă pietate mi-aduc aminte de bisericuța albă din mahalaua noastră! Ce limpede ... sfântul Augustin... Asta va să zică a crede; ... nu ca Toma geamănul, numai după ce pipăi și pui degetul. Da, credeam... și eram fericit. Astăzi! O! astăzi... Ați venit voi, oameni noi, cu știința, să smulgeți din rădăcini acea plantă divină, ce-și trăgea seva din fundul inimii noastre ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit

... aprinse și cu tămâeri și cu toate alte slavoslovii și podoabe luminate. Dintr-această naștere s-au născut astăzi și sufletul cel curat al acestui fericit frate (cutarele) ce au murit. Și de vrĂ©me ce ș-au dat obșteasca datorie, după rânduiala cea creștinească și-l petrĂ©cem la groapă ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694

... fĂ©luri de roduri sufletești, pentru ca să aibă preavoslavnicul tău nărod să se adape sufletĂ©ște. Iară mai vârtos de toate, precum zice acest fericit David, ai iubit podoaba casii lui Dumnezău, care iaste sfânta bisĂ©rică. Și măcar că și cu alte daruri multe o înfrumusețezi, iară cu cuvântătoarea ...

 

Cezar Bolliac - Deșertul mi-e o lume

... tine mi-am speranța, în tine am viață, Și fără tine toate sunt negre, le urăsc; Dar mi-ești etern de față, ș-etern sunt fericit. De sunt în adunare și saltă veselia, Când danțul se răpede pe pasuri de zefir, Când nimfe trec, aleargă, aleargă bucuria, De ești ori nu ... rece, faci pieptul meu a bate; Prin ceruri zbor atuncea, și raiul am aflat, Și mi-ești etern de față, ș-etern sunt fericit

 

Dimitrie Anghel - Divanul

... nimicuri, se revărsau aducînd și răspîndind sclipiri, chemînd în graiul lor colorat la voluptate, la desfrîu și la pierzare. Strîns alăturea de dînsa, el mergea fericit și cu inima bună, urmînd cu mintea visul ce-l puseseră amîndoi la cale dis-de-dimineață, stînd pe marginea patului lor alb. Făcuseră planul ... fi putut închipui, căci puțini știu că trecutul e o împărăție la ale cărei negre porți nu trebuie să bați niciodată, dacă vrei să fii fericit... Din popas în popas, găsiră în sfîrșit ce le trebuia și, intrați acum în prăvălie, răscoleau cu mînele lor grăbite cupoanele de stofe așezate dinaintea ...

 

Dimitrie Anghel - Himera (Anghel)

... celalt tărîm cînd ochiul meu orb se deprinse Cu întunericul său plin de fantastice lucruri, Scumpe comori am cules din adîncuri de nimeni umblate; Scufundător fericit nu mai știam ce s-aleg. Nimeni pe lume n-avea bogății mai imense ca mine, Totuși sărac mă simțeam, cui să le dau neavînd ... cu aripele-n cruce; Fulgul de jar se schimbă iarăși în ochi luminos, Împrejmuit de pleoapa albastră a bolții celeste; Iar eu pluteam fericit tot mai setos de senin... Miros de floare acum străbătea aromind pîn’ la mine, Și-n depărtare-auzeam dulcele glas omenesc. Grele aripele însă deodată ... sînge i-am dat-o, zicîndu-i: – „Pornește-nainte !â€� ... ...O, de știam ce jertfesc, pentru cine-adunasem eu daruri Aș fi rămas fericit singur pe celalt tărîm ! Inima mea mi-am pierdut-o pe veci și-n zadar am jertfit-o: Spuneți de nu e păcat, prieteni, de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FERICITĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru FERICITĂ.

FERICIT

FERICÍT , - Ă , fericiți , - te , adj . , s . m . 1. Adj . ( Adesea substantivat ) Care se află într - o stare de deplină mulțumire sufletească , plin de bucurie . 2. Adj . Care aduce fericire , provoacă mulțumire ; care este bun , favorabil . 3. S . m . Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de

 

FERICITA

FERICITÁ vb . I v .

 

FERICI

... FERICÍ , fericesc , vb . IV . 1. Tranz . A considera , a socoti pe cineva fericit . 2. Tranz . și refl . A face sau a deveni fericit

 

PREAFERICIT

... PREAFERICÍT , - Ă , preafericiți , - te , adj . ( În titulatura dată ierarhilor care dețin grade înalte ; adesea substantivat ) Foarte fericit ; p . ext . sfânt . - Prea + fericit

 

PROSPERA

PROSPERÁ , prospér , vb . I . Intranz . A se afla sau a se dezvolta în condiții fericite , favorabile ; a înflori , a progresa . [ Prez . ind . și : prosperez ] PROSPERÁ , prospér , vb . I . Intranz . A se afla sau a se dezvolta în condiții fericite , favorabile ; a înflori , a progresa . [ Prez . ind . și :

 

ÎMBĂTAT

... ÎMBĂTÁT , - Ă , îmbătați , - te , adj . 1. ( Rar ) Beat . 2. Fig . Amețit ( de plăcere , de dorințe ) ; încântat ; fericit

 

BEATIFICA

BEATIFICÁ , beatífic , vb . I . Tranz . ( La catolici ) A trece o persoană în categoria fericiților bisericii , aflați pe o treaptă inferioară sfinților . [ Pr . : be -

 

BUN

... satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos , apetisant , ales . 3. Bogat , abundent , îmbelșugat . 4. ( Despre miros ) Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit , fără griji ; fericit . Viață bună . III. Adj . 1. Potrivit , apt pentru un anumit scop ; p . ext . care - și îndeplinește bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile ...

 

EXULTA

... EXULTÁ , exúlt , vb . I . Intranz . A simți o mare bucurie , a fi foarte fericit

 

FAST

... FAST ^1 s . n . Splendoare , măreție , pompă ^2 , lux , strălucire . FAST ^2 , - Ă , faști , - ste , adj . ( Livr . ; despre zile , împrejurări , evenimente ) Favorabil , fericit

 

FERICE

... FERÍCE adj . invar . , s . f . 1. Adj . invar . ( Poetic ) Fericit

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...