Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FRANCEZ, CARMANIOLĂ, FRANȚUZEȘTE, CREOL, ENCICLOPEDIST, FRANȚUZI, FRANȚUZIT, ȘANSONETĂ, ȘVAB, ALB, BADINERIE ... Mai multe din DEX...

FRANCEZ�� - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FRANCEZ��

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 193 pentru FRANCEZ��.

Ștefan Octavian Iosif - Un imn francez lui Eminescu

... Ştefan Octavian Iosif - Un imn francez lui Eminescu Cunosc povestea tristă și scurtă-a vieții tale Și scârba ta născută din vanele plăceri, Și lumea ta de visuri, dorințe ...

 

Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova

Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ...

 

Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei

Ion Luca Caragiale - Ştiri franceze chestiunea Dobrogei Știri franceze chestiunea Dobrogei de Ion Luca Caragiale Ziarul franțuzesc les DĂ©bats primește o corespondență din Buda-Pesta, care, cu toate că e datată dinainte de intrarea Românilor în Dobrogea, aruncă oarecare lumină asupra celor din urmă împrejurări politice din Orient, interesându-ne în deosebi. Deși corespondentul ziarului franțuzesc asigură, că toate câte le expune le-a căpătat dintr'un izvor absolut sigur, totuși facem rezervele noastre în privința unor amănunte. De aminteri, corespondența aceasta are destulă importanță pentru a ocupa locul, ce credem de cuviință a-i da. Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondență, datează de aproape cinci luni. Mai nainte chiar de a-și fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la București, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a-l hotărî să acorde Rusiei stabilirea unui drum militar prin Dobrogea, mergând dela noua graniță până la Tulcea. Apoi Rușii rostiră intenția d'a așeza depozite de arme d'alungul nouălor granițe, dela Silistra până la Mangalia, și în sfârșit șanțuri și valuri de pământ înșirate între ...

 

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română O nouă societate română de Ion Luca Caragiale Mai mulți domni și doamne din societatea aleasă ș-au propus să înființeze o societate pentru cultivarea limbii și literaturii naționale. Scopul lor este frumos și cu atât mai lăudabil cu cât este lipsit de orice intenție de câștig material, sperăm. Vom avea deci o societate în care nu se vor subscrie acțiuni, ci poezie sau proză frumoasă; nu se vor mai tăia cupoanele cu folos, ci versurile de prisos, și în adunarea generală, în loc de dividende, se vor împărți aplauze și complimente. Proiectul de statute obligă pe membrii de ambe sexe să nu mai vorbească nici în lume, nici în intimitate limbi străine și mai cu seamă limba franceză; ei sunt obligați a vorbi, cu copiii, cu amicii, la biserică, la five-o-clock-uri, la teatru, la baluri, numai românește. Dorința poetului: “O, vorbiți, scriți românește, pentru Dumnezeulâ€� va căpăta pentru membrii tinerii societăți putere de lege. Era în adevăr și timpul casocietatea noastră din straturile superioare să ajungă la convingerea că disprețul limbii naționale și uzul limbii franceze trebuiau să înceteze. A vorbi românește, ...

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

Paul Zarifopol - Poezia pură Poezia pură de Paul Zarifopol Între părintele Bremond, membru al Academiei Franceze, și ziaristul Paul Souday s-a iscat ceartă, toamna trecută, de la definiția poeziei. Pentru obișnuita lectură publică înaintea celor cinci secții ale Institutului, preotul literat a ales să vorbească despre poezia pură, și în cuvântarea lui avusese mai ales grijă să dea a înțelege că poezia nu se poate defini. Tocmai acest lucru pare să fi supărat mai mult pe Paul Souday. Probabil, ca frances de veche observanță și ca ziarist, el nu rabdă obscuritatea, oricât ar fi de prestigioasă, și s-a necăjit rău când Bremond a spus că poezia n-are a face cu rațiunea. Souday s-a grăbit să înțeleagă și aici pare c-a fost nedrept că Bremond consideră poezia ca un fel de divagație absolut certată cu mintea sănătoasă. Se poate zice și aceasta despre poezie, dar în cazul special nu se zisese. Cearta s-a îndărătnicit asupra unui vers celebru din Racine: la fille de Minos et de PasiphaĂ©.1 Souday e sigur că frumusețea versului stă în ...

 

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

... solemne cu câteva exemplare d-ale lui Martial. Dar cei mai mari dușmani ai acestui poet au fost tot traducătorii lui. Gilles Menage, celebru erudit francez, numea traducerea abatelui Marolles: Epigrame în contra lui Martial. Existența literară a lui Martial se leagă de unul din cele mai interesante fenomene ... satiric. Din cauza acestui sens obligator de maliție, când o epigramă era fadă i se zicea în Franța: Cest une epigramme Å• la grecque. Spiritul francez clar, logic, concis și subtil a adoptat epigrama și a împământenit-o, dar a rămas influențat mai cu seamă ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855

... românii, locul sacru unde se plăsmuiește viitorul țărilor noastre. Cum se face dar că tinerimea română nu aleargă cu entuziasm să se înroleze sub stindardul francez și să combată alături cu acei care acum răsădesc arborele de viață al neamului românesc? Această nepăsare este un fenomen psihologic greu de explicat și ... ia parte la masă și că au să fie obligați de a o plăti, iar majoritatea doarme dusă pentru ca să adeverească proverbul francez: qui dort, dine. Cerul se acoperă treptat cu nori suri, care se tot întunecă; vântul devine tot mai tare și mai rece cu cât ne ...

 

Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială

Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva

... patroana Parisului, a fost sfânta Ghenoveva. Despre sfânta aceasta au rămas, în istoria scrisă de oameni învățați, dar mai ales în pomenirea poporului francez, multe povestiri pline de frumusețe, dintre cari credem că nu va fi neplăcut cititorilor noștri să le dăm, de pe unde le-am putut culege ... poate n-ar mai vrea să asculte... Cu sfânta Ghenoveva împăcare nu se mai poate. Împotriva inundațiilor la altcineva trebuie să alerge... la geniul civil francez... El poate scăpa pe viitor cetatea vestită între vestite de bântuirea înecului — geniul civil francez, care și el a făcut și poate face încă destule minuni. Mare este puterea lui Dumnezeu, și în fel și chipurise arată, după ...

 

Nicolae Filimon - Rașela și Ristori

... de a descoperi America, într-o frumoasă dimineață, deșteptîndu-se, văzu lipit în toate colțurile uliților afișul teatrului: „Astă-seară la Teatrul francez HORACES pentru reintrarea d-lei Rachel“ Toată lumea se freacă la ochi, crezînd ca visează. Ei bine! Rașela este în Paris? N-a ... fiul lui Simeon, din seminția lui Avraam, Rașela, călătoarea dramatică ce-și făcea comerciul cu Corneille și Racine, Rașela care se resui pe scena teatrului francez numai ca să zdrobească în Ristori pe Moab și Amalik, Rașela, în fine, care nu era sigură dacă Melpomena va face mai bune trebi în ... în toate jurnalele laudele ce i se făceau, dar în toate găsi coroane pentru Rașela-Camilla și imne de grație pentru Ristori, care dedese teatrului francez pe tragica sa. Cît de malițioasă este această castă de individie numită jurnaliști! Ei cîntă încă laude pentru Ristori, ba încă îndrăznesc a zice ...

 

Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti

... Donizetti ca la ultimul refugiu; îl angajă ca să scrie opera Marino Falieri . Scrise această operă, dar nu reuși ca să afle bine gustul publicului francez, de unde veni că această operă, plină de frumuseți muzicale de primul ordin și susținută de Rubini și Lablache, căzu cu totul în Francia, se ... cele mai mari. Scrise apoi, la 1840, pentru Teatrul operii comice, La fille du rĂ©giment , care, deși era compusă după gustul muzical al publicului francez, nu avu decît un mediocru succes; dar pe la finitul acestui an compuse pentru Teatrul cel mare de operă din Paris Favorita , pe un libret ... franceză de Scribe. Această operă este unica compozițiune scrisă de maestrul Donizetti în care el reuși a da melodii și armonii dupe gustul francez și care îl puse pe un picior egal cu cei mai celebri maeștri ai epocii. Mai scrise și alte opere pentru teatrele Parisului, dar nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRANCEZ��

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentru FRANCEZ��.

FRANCEZ

FRANCÉZ , - Ă , francezi , - e , s . m . , adj . 1. S . m . Persoană care face parte din populația de bază a Franței sau este originară de acolo ; franțuz . 2. Adj . Care aparține Franței sau populației ei , privitor la Franța sau la populația ei ;

 

CARMANIOLĂ

... CARMANIÓLĂ , carmaniole , s . f . 1. Cântec și dans francez

 

FRANȚUZEȘTE

FRANȚUZÉȘTE adv . Ca francezii , în felul francezilor ; în limba franceză . - Franțuz + suf . -

 

CREOL

CREÓL , - Ă , creoli , - e , subst . 1. S . m . și f . Persoană născută în America Latină sau în colonii , urmașă a coloniștilor spanioli , portughezi sau francezi . 2. S . f . Limbă amestecată rezultată din contactul spaniolei , portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latină , din Indiile de vest

 

ENCICLOPEDIST

ENCICLOPEDÍST , - Ă , enciclopediști , - ste , subst . , adj . 1. S . m . pl . Nume dat gânditorilor , savanților și scriitorilor francezi precursori ai Revoluției Franceze de la sfârșitul sec . XVIII , care s - au grupat în scopul editării unei enciclopedii . 2. Adj . , s . m . și f . ( Rar ) ( Persoană ) care are cunoștințe

 

FRANȚUZI

FRANȚUZÍ , franțuzesc , vb . IV . Refl . ( Înv . și fam . ) A imita servil obiceiurile franceze , a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii

 

FRANȚUZIT

FRANȚUZÍT , - Ă , franțuziți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care imită obiceiurile franceze și folosește , fără a fi necesar , cuvinte și expresii franceze . - V.

 

ȘANSONETĂ

ȘANSONÉTĂ , șansonete , s . f . Scurtă compoziție muzicală pentru voce , proprie muzicii franceze , de origine populară , cu conținut liric sau glumeț ( uneori

 

ȘVAB

ȘVAB ^2 , - Ă , șvabi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Nume generic dat coloniștilor germani , francezi , italieni , spanioli și bulgari așezați succesiv în unele regiuni din Banat și Transilvania , prin sec . XVIII ; persoană care face parte dintre urmașii acestor coloniști . 2. Adj . Care aparține șvabilor ^2 ( 1 ) , privitor la șvabi ^2 . ȘVAB ^1 , șvabi , s . m . Numele a două insecte din ordinul ortopterelor , care trăiesc în locuri întunecoase și se hrănesc cu resturi alimentare : a ) insectă lată , moale , de culoare neagră - cafenie , care miroase urât ; libarcă , gândac - de - bucătărie , gândac - negru ( Blatta orientalis ) ; b ) insectă mică , de culoare galbenă - roșcată ( Phyllodromia

 

ALB

ALB , - Ă , albi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Care are culoarea zăpezii , a laptelui ; ( despre culori ) ca zăpada , ca laptele . 2. Incolor , transparent . 3. Fig . Limpede , luminos . 4. Fig . Nevinovat , curat , pur , candid . 5. ( Despre versuri ) Fără rimă . II. S . m . Denumire dată , după revoluția franceză , contrarevoluționarilor și conservatorilor . III. S . n . 1. Culoare obținută prin suprapunerea luminii zilei ; culoarea descrisă mai sus . 2. Obiect , substanță etc . de culoare albă ( I 1 ) . ( Pop . ) Albul ochiului = sclerotică . Alb de plumb = carbonat bazic de plumb , folosit în industria vopselelor ; ceruză . Alb de zinc = oxid de zinc ( folosit în vopsitorie ) . Alb de titan = bioxid de titan . IV. S . m . Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă ( I 1 ) cu prolificitate și precocitate ridicate , crescute pentru producția de carne . Alb de Banat . Alb ucrainean de stepă . V. S . f . pl . art . Nume dat pieselor albe ( I 1 ) la unele jocuri distractive sau de

 

BADINERIE

BADINERÍE , badinerii , s . f . ( Muz . ) Piesă vioaie cu caracter glumeț ( din suitele franceze și germane din secolul al XVIII -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...