Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul GARANTĂ nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: GARANTA,GARANT

  Vezi și:GARANT, GARANTA, ASIGURA, GARANTARE, ÎNCREDINȚA, CHEZĂȘIE, CHEZĂȘUI, CHEZAȘ, GARANȚIE, GARANTAT, GIRA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului GARANTĂ: GARANȚA, GARANTA, GARANȚĂ, GARANTA.

 

GARANTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GARANTÁ, garantez, vb. I. Tranz. și intranz. A da cuiva siguranța va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect. ** A se angaja mențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut. ** A răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări ... ** Intranz. A-și lua răspunderea cu averea sa datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite. - Din fr. garantir.

Sursa : DEX '98

 

GARANTÁ vb. I. tr. a asigura, a încredința pe cineva de ceva. II. tr., intr. a da garanție, a răspunde de ceva. III. intr. a răspunde de plata unei datorii făcute de altul; a gira. (< fr. garantir)

Sursa : neoficial

 

GARANTÁ vb. 1. a asigura, (înv.) a siguripsi. (Le \~ libertatea.) 2. a gira, a răspunde, (pop.) a chezășui. (\~ pentru el.)

Sursa : sinonime

 

garantá vb., ind. prez. 1 sg. garantéz, 3 sg. și pl. garanteáză

Sursa : ortografic

 

A GARANT//Á \~éz 1. tranz. 1) A asigura în calitate de garant. 2) A adeveri printr-o garanție; a asigura. 3) A lua pe răspundere proprie. 4) A răspunde de calitate și de funcționare bună. 2. intranz. A răspunde de plata unei datorii făcute de altă persoană. /garantir

Sursa : NODEX

 

GARANTÁ vb. I. 1. tr. A asigura, a încredința pe cineva de ceva. ** tr., intr. A da garanție, a răspunde de ceva. 2. intr. A răspunde de plata unei datorii făcute de altul; a chezășui. [Cf. fr. garantir, it. garantire].

Sursa : neologisme

 

GARÁNT, -Ă, garanți, -te, s.m. și f. Persoană sau instituție care garantează cu averea sa pentru cineva sau ceva. - Din fr. garant.

Sursa : DEX '98

 

GARÁNT, -Ă s. m. f. cel care garantează cu veniturile sau averea sa obligațiile unui debitor față de creditor. (< fr. garant)

Sursa : neoficial

 

GARÁNT s. v. cauțiune.

Sursa : sinonime

 

garánt s. m., pl. garánți

Sursa : ortografic

 

GARÁN//T \~ți m. Persoană sau instituție care o garanție. /garant.

Sursa : NODEX

 

GARÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care garantează cu bunurile sale plata datoriei, a obligației cuiva; chezaș. [< fr. garant].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GARANTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru GARANTĂ.

Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863

Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 â†�â†� Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863 Raport la Domn de Alexandru Ioan Cuza Distribuția steagurilor la oștire, 1 septembrie 1863 →→ Informații despre această ediție 19 martie 1863 Înalt ordin de d Ì— i No. 274. Bucureșci 19 Martie AnulÅ­ 1863 AvîndÅ­ în vedere că armele PrincipatelorÅ­-Unite nu sunt încă ficsate după noua stare de lucrurÄ­. ConsiderîndÅ­ că convențiunea printr'unÅ­ anecsÅ­ alÅ­ eÄ­, prevedea prin banderolă, simbolulÅ­ unireÄ­ armateÄ­ PrincipatelorÅ­; dar acĂ©sta în suposiție că ambele țărÄ­ eraÅ­ separate. ConsiderîndÅ­ că în urma unirei definitivă, recunoscută de tĂ³te puterile garante, suntemÅ­ chemațÄ­ a hotărî și emblema viitĂ³re a RomanieÄ­. Avînd în vedere că de la anulÅ­ 1861 și pînă acum regimentelorÅ­ Nr. 6 și 7 și bataliĂ³nelorÅ­ de geniÅ­ și vînători nu li s'aÅ­ datÅ­ drapele, nefiind hotărîtă nici o emblemă. ConsiderîndÅ­ că armata, în urma unireÄ­ nu trebuie să aibă de cât unÅ­ singurÅ­ drapelÅ­. AvîndÅ­ în vedere că adevărata emblemă a RomănieÄ­ nu pĂ³te fi alta de cît acvila Romană. Asupra raportuluÄ­, MinisteruluÄ­ Nostru ...

 

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice Jertfe patriotice de Ion Luca Caragiale 1897 În sfârșit... Mai erau câteva ceasuri până în dimineața de 11 fevruarie, când trebuia să se dea lovitura. În cazarma lor din Dealul Spirii, tunarii îmbrăcau tunurile în paie, pentru ca, despre ziuă, să poată merge în dosul palatului spre a proteja operația conspiratorilor, fără să tulbure liniștea nopții și să strice somnul pacinicilor mahalagii. Militarii își făceau datoria... da; dar nici civilii nu rămâneau mai prejos. Era ultima întrunire a secțiunilor conspirației. Ca să înțeleagă mai bine cititorul, trebuie să spun că vasta urzeală se compunea din secțiuni cu număr restrâns de membri, de la zece până la optsprezece inși. Unul din aceștia, fără să știe ceilalți, avea relațiuni cu un altul din o altă secțiune; așa că, la un moment dat, chiar dacă s-ar fi prins una din acestea lucrând, nu s-ar fi putut descoperi nimic mai mult decât o mână de oameni. Această organizațiune mazziniană fusese combinată de răposatul C. A. Rosetti, după reminiscențele-i clasice. În seara aceea, într-una din secțiuni, compusă în jumătate din câțiva tineri entuziaști și din vreo trei negustori, prezidentul, ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2)

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2) Scrisoare de Ion Luca Caragiale Stimate domnule Director Am citit în Românul de joi 14/27 Aprilie, între altele că: Scriitorii din România pot veni între românii din Ungaria, numai și numai ca literați, ca să-și recite operele lor, să facă adică petrecere de salon literar; n'au dreptul aci să se vîre, nici chiar să aibă păreri, în afacerile interne ale românilor supuși ungari... și mai departe, că: Românii din Ungaria nu pot deloc admite în afacerile lor interioare, în neînțelegerile lor naționale, vreun amestec al scriitorilor din România, fiindcă un așa amestec, nu numai că nu le poate face vreun bine, dar chiar deadreptul le aduce stricăciune... Neavând în față-mi numărul acela al ziarului dv., nu pot da citatul textual; dar îndrăznesc a garanta despre exactitatea strictă a înțelesului. În altă foaie oricare, niște cuvinte cu așa înțeles ar fi trecut neluate 'n seamă; dar apărând în coloanele Românului, organul autorizat al partidului național, firește, capătă o deosebită greutate, și, astfel, nu pot fi lăsate a trece fără oarecare desbatere. Stimate domnule Director, iertați-mă: eu cred că judecata ziarului dv. în această ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru și chiar de dilitant, de a emite aci și opiniunea noastră cu un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra acestui sujet ce interesează foarte mult pe publicul nostru. Teatrul de operă sau teatrul muzical, la toți popolii cultivați și civilizați iar mai cu seamă la noi, își are necontestat o misiune, își are ținta lui, aceea de a face nu numai distracțiunea momentană a publicului amator de teatru, dar și instrucțiunea lui subt puntul de vedere muzical, de a contribui la cultivarea facultăței lui muzicale, la dezvoltarea și rafinarea gustului său, la întinderea cunoștințelor despre adevărata melodie și armonie. Numai prin posedarea acestor cunoștințe ar putea publicul nostru să ajungă la gradul de a simți bine și a înțelege opera în totul și în amănuntele lui. Un asemenea teatru n- ...

 

Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale

... și mult bine,     Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine,     Cu toți frații mei. Pe domnul din iaduri îl pun garant ție,     Și mă jur pe el Să-ți împlinesc toate; iar tu să-mi dai mie     Al tău suflețel! Păgânul atuncea se cutremurară,     Trupul îi ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale

... și mult bine,     Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine,     Cu toți frații mei. Pe domnul din iaduri îl pun garant ție,     Și mă jur pe el Să-ți împlinesc toate; iar tu să-mi dai mie     Al tău suflețel! Păgânul atuncea se cutremurară,     Trupul îi ...

 

Ion Luca Caragiale - Câteva păreri

Ion Luca Caragiale - Câteva păreri Câteva păreri de Ion Luca Caragiale Noi, românii, suntem o lume în care, dacă nu se face ori nu se gândește prea mult, ne putem mândri că cel puțin se discută foarte mult. Asta e frumos din parte-ne — să lăsăm încolo orice modestie; căci e știut că din discuție răsare scânteia adevărului. Nu e vorba, adesea discutăm cam pe de lături; dar asta o facem tocmai pentru că voim să alimentăm continuarea discuției; dacă n-am da pe de lături, ar înceta poate discuția prea degrabă: ei! atunci de unde ar mai țâșni adevărul? Așa, de exemplu, multe ilustrațiuni literare au discutat vreo cinci ani cu înaltă căldură asupra întrebărilor: Artă pentru artă? sau artă cu tendență?? Rezultatul aprigei lupte a fost că fiecare dintre polemiști a rămas să împărtăsească până la urmă opinia sa proprie. De ce? Pentru că și atunci s-a vorbit despre toate, despre toate, afară de un singur lucru, care, după părerea mea, ar trebui și el pomenit măcar în treacăt. Mă rog, câteva întrebări: Au tendență piesele lui Shakespeare? — Desigur, nu. Dar Tacit?... dar Divina Comedie?... Ba bine că ...

 

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

Titu Maiorescu - Direcţia nouă în poezia şi proza română Direcția nouă în poezia și proza română de Titu Maiorescu 1872 I - Poezia Alecsandri, Eminescu, Bodnărescu, Matilda Cugler, Șerbănescu, Petrino' Sunt întrebări care în starea normală a unei societăți nu există, dar care, o dată născute, se impun atenției tutulor și cer neapărat un răspuns de la cei ce se gândesc la interesele publice. Va avea România un viitor? Se mai află în poporul ei destulă putere primitivă pentru a ridica și a purta sarcina culturei? Căci cultura e o sarcină care cere și consumă neîntrerupt puterile vitale ale unei națiuni. Va putea să pășească în lucrare pașnică pe aceeaș cale pe care civilizația apuseană a adus atâta bine omenirii? O parte a răspunsului atârnă de la direcția spiritelor din societatea de astăzi, direcție a cărei manifestare este literatura în înțelesul cel mai larg al cuvântului. Pe când în lumea noastră politică neliniștea a ajuns la culme și totul pare întunecat în confuzia unor tendințe lipsite de princip, se dezvoltă, alăturea cu acele mișcări nesănătoase, o literatură încă jună și, în parte, încă nerecunoscută, dar care, ...

 

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice Extract din istoria misiilor mele politice de Vasile Alecsandri Cuprins 1 Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora 2 Napoleon III - Trei audiențe la Palatul Tiuilleriilor 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 Misia mea la Londra - Mareșalul Pelissier - Lordul Malmersbury 4 Prințul Napoleon - Contele Kisseleff — Marchizul de Vilamarina — Cavalerul Nigra — Baronul HĂ¼bner — Dnul Thouvenel — Lamartine Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora Sunt acum nouăsprezece ani, un mare entuziasm înflăcărase inimile românilor! Cuvântul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cânta, se dansa de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să se îngâne voios cu sperările unui viitor plin de ademeniri. Eu însumi, părăsind câmpul înflorit al literaturii și aruncându-mă în torentul ideilor politice, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hârtii oficiale, de memuare, de note consulare etc., etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și din București înălțând pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că: ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă  ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova

Mihail Kogălniceanu - Dorinţele partidei naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor lor. Crudele și nelegiuitele pedepse, săvârșite fără nici o judecată asupra multora din iscălitorii acestei nevinovate petiții, au revoltat toate inimile; ele sunt prea cunoscute spre a avea trebuință de a se înșira din nou. Curțile de Constantinopol și de Sankt-Petersburg, voind a cerceta starea lucrurilor din Principate și reformele de care au neapărată trebuință, au rânduit la fața locului ca comisari împărătești pe EE. LL Talaat Efendi și Duhamel. De la 1 april și până acum, sfârșitul lui august, în toate tristele împrejurări ce au înconjurat țara, moldovenii au răbdat cu cea mai mare resignație (căci nu putem zice curaj) toate biciurile ce le-au venit și de la Dumuezeu și de la oameni. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GARANTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru GARANTĂ.

GARANT

GARÁNT , - Ă , garanți , - te , s . m . și f . Persoană sau instituție care garantează cu averea sa pentru cineva sau

 

GARANTA

GARANTÁ , garantez , vb . I . Tranz . și intranz . A da cuiva siguranța că va avea ceva ; a asigura ( cuiva ceva ) ; a răspunde de valoarea , de calitatea unui

 

ASIGURA

ASIGURÁ , asígur , vb . I . 1. Tranz . A oferi o garanție pentru înfăptuirea unui lucru ; a face ca înfăptuirea să fie sigură ; a pregăti ceva în mod sigur , durabil ; a garanta . 2. Tranz . A da cuiva garanții asupra unui lucru ; a încredința . 3. Tranz . și refl . A încheia un contract de asigurare a vieții , a unui bun . 4. Tranz . A realiza împiedicarea desfacerii sau deplasării elementelor asamblate ale unui sistem tehnic . - A ^3 - + sigur ( după fr .

 

GARANTARE

GARANTÁRE s . f . Faptul de a garanta . - V.

 

ÎNCREDINȚA

ÎNCREDINȚÁ , încredințez , vb . I . 1. Tranz . A da pe cineva sau ceva în grija sau în păstrarea cuiva demn de încredere . 2. Tranz . A confirma , a garanta cuiva ceva . 3. Tranz . și refl . recipr . ( Reg . ) A ( se ) logodi . - În +

 

CHEZĂȘIE

CHEZĂȘÍE , chezășii , s . f . ( Adesea fig . ) Faptul de a garanta pentru altul din punct de vedere material sau moral ; ceea ce constituie o garanție pentru cineva sau ceva . Chezaș + suf . -

 

CHEZĂȘUI

CHEZĂȘUÍ , chezășuiesc , vb . IV . Tranz . ( Adesea fig . ) A garanta pentru cineva sau ceva ; a constitui o garanție pentru înfăptuirea unui lucru . - Chezaș + suf . -

 

CHEZAȘ

... CHEZÁȘ , - Ă , chezași , - e , subst . 1. S . m . și f . ( Pop . ) Persoană care garantează cu averea sa pentru o datorie făcută de altul ; garant ; p . ext . persoană care își ia răspunderea morală pentru cineva sau ceva . 2. S . m . ( Rar ) Fiecare dintre căpătâiele de lemn pe care se așază ...

 

GARANȚIE

GARANȚÍE , garanții , s . f . Obligație în virtutea căreia o persoană sau o instituție răspunde de ceva ; mijloc legal prin care se asigură executarea unei obligații ( materiale ) ; ( concr . ) ceea ce servește drept asigurare că o obligație luată va fi

 

GARANTAT

GARANTÁT , - Ă , garantați , - te , adj . ( Despre mărfuri ) A cărui valoare , calitate , funcționare etc . sunt asigurate de acela care a vândut marfa . V.

 

GIRA

GIRÁ^2 , girez , vb . I . Tranz . V . gera . GIRÁ^1 , girez , vb . I . Tranz . A - și da girul , a garanta printr - un gir ( o

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...