Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GREȘ, GREȘI, GREȘIT, GREȚOS, GREȘEALĂ, ÎNGREUIA, ÎNGREUIAT, ÎNGREUIERE, ÎNGREUNA, ÎNGREUNARE, ÎNGREUNAT ... Mai multe din DEX...

GRE�� - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GRE��

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru GRE��.

Gheorghe Asachi - Învățătorul și urmașii săi

... rareori A pășit cu călători. Următorii suspinau, De spini unii s-aninau, Zicând: Pasă cel ce-a vre Pe această cale gre! Altul șede peste-o piatră Cugetând la a sa vatră, Unul pe iarbă s-întinde, Altul gustă a lui merinde, Din ...

 

Miron Costin - De neamul moldovenilor

Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ­ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ­ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ­ și muntenescÅ­ și câți sunt și în Țările Ungurești cu acest nume, români și până astăzi, de unde suntÅ­ ...

 

Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara

Grigore Ureche - Letopiseţul ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă de Grigore Ureche Mulți scriitorii au nevoit de au scris rândul și povĂ©stea țărâlor, de au lăsat izvod pă urmă, și bune și rĂ©le, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cĂ©le rĂ©le să să ferească și să să socotească, iar dupre cĂ©le bune să urmĂ©ze și să să învĂ©țe și să să îndireptĂ©ze. Și pentru acĂ©ia, unii de la alți chizmindu și însemnând și pre scurtu scriind, adecă și răposatul Gligorie UrĂ©che ce au fost vornic mare, cu multa nevoință cetind cărțile și izvoadele și ale noastre și cele striine, au aflat cap și începătura moșilor, de unde au izvorât în țară și s-au înmulțit și s-au lățit, ca să nu să înnĂ©ce a toate țările anii trecuți și să nu să știe ce s-au lucrat, să sa asĂ©mene fierălor și dobitoacelor celor mute și fără minte. Pre acĂ© ...

 

Neagoe Basarab - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie

Neagoe Basarab - Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie de Neagoe Basarab Traducere din slavonă în românește c. 1650. ÎNCEPUTUL ÎNVĂȚĂTURILOR BUNULUI CREDINCIOS IOAN NEAGOE, VOIEVODUL ȚĂRII UNGROVLAHIEI, CARELE AU ÎNVĂȚAT PRE FIIU-SĂU THEODOSIE VODĂ Partea întâi. Cuvântul 1 Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeu cel mare și bun și milostiv și ziditorul nostru cel înțelept, și zioa și noaptea și în tot ceasul și în tot locul. Și să foarte cuvine să-l slăvești și să-l mărești neîncetat, cu glas necurmat și cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au făcut și ne-au scos din-tunĂ©rec la lumină și den neființă în ființă. O, câtă iaste de multă mila ta, Doamne, și gândul și cugetul tău, care ai spre noi oamenii! O, mare taină și minunată! O, cine va putea spune toate puterile tale și lauda slavei tale! Dumnezeu, pentru mila sa cea multă, lăcui întru noi oamenii și să arătă noao. Dumnezeu fu în ceriu și om pre pământu și într-amândoao desăvârșit. Și pre om și-l făcu fiiu iubit și ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRE��

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru GRE��.

GREȘ

GREȘ , greșuri , s . n . ( Înv . și reg . ; azi mai ales în loc . și expr . )

 

GREȘI

GREȘÍ , greșesc , vb . IV . 1. Intranz . A comite o greșeală ; p . ext . a se înșela . 2. Tranz . A executa ceva greșit , rău . 3. Intranz . A se face vinovat de ceva față de cineva , a face cuiva un rău , un neajuns ; p . ext . a

 

GREȘIT

GREȘÍT , - Ă , greșiți , - te , adj . 1. ( Înv . și reg . ) Care este vinovat pentru o greșeală săvârșită . 2. Eronat , incorect ,

 

GREȚOS

GREȚÓS , - OÁSĂ , grețoși , - oase , adj . 1. Care provoacă greață ; scârbos , dezgustător . 2. ( Rar ) Căruia i se face ușor greață . - Greață + suf . -

 

GREȘEALĂ

GREȘEÁLĂ , greșeli , s . f . Faptă , acțiune etc . care constituie o abatere ( conștientă sau involuntară ) de la adevăr , de la ceea ce este real , drept , normal , bun ( și care poate atrage după sine un rău , o neplăcere ) ; eroare ; ( concr . ) ceea ce rezultă în urma unei astfel de fapte , acțiuni

 

ÎNGREUIA

... îngreuna . 2. Tranz . Fig . A face ca ceva să devină mai anevoios ; a îngreuna , a pricinui cuiva greutăți . [ Pr . : - gre

 

ÎNGREUIAT

... ÎNGREUIÁT , - Ă , îngreuiați , - te , adj . Devenit mai greu sau mai anevoios ; îngreunat . [ Pr . : - gre

 

ÎNGREUIERE

... ÎNGREUIÉRE s . f . Acțiunea de a ( se ) îngreuia . [ Pr . : - gre

 

ÎNGREUNA

... îngreuia , a ( se ) împovăra . 2. Tranz . Fig . A face ca ceva să devină anevoios , greu de îndeplinit ; a îngreuia . [ Pr . : - gre

 

ÎNGREUNARE

... ÎNGREUNÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) îngreuna . [ Pr . : - gre

 

ÎNGREUNAT

... ÎNGREUNÁT , - Ă , îngreunați , - te , adj . Care a devenit mai greu sau mai anevoios ; îngreuiat . [ Pr . : - gre

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...