Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AGRAMAT, CULPĂ, SCUZĂ, ABSOLUTORIU, COCOLOȘI, CORECTA, CORECTITUDINE, CORECTOR, CORECTURĂ, CRITICA, DEFICIENȚĂ ... Mai multe din DEX...

GREȘEALĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GREȘEÁLĂ, greșeli, s.f. Faptă, acțiune etc. care constituie o abatere (conștientă sau involuntară) de la adevăr, de la ceea ce este real, drept, normal, bun (și care poate atrage după sine un rău, o neplăcere); eroare; (concr.) ceea ce rezultă în urma unei astfel de fapte, acțiuni etc. * Loc. adv. Fără greșeală = perfect. Din greșeală = fără voie, involuntar, neintenționat. - Greși + suf. -eală.

Sursa : DEX '98

 

Greșealăcorectitudine

Sursa : antonime

 

GREȘEÁLĂ s. 1. v. vină. 2. v. păcat. 3. eroare, incorectitudine, inexactitate. (O \~ de calcul.)

Sursa : sinonime

 

GREȘEÁLĂ s. v. cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.

Sursa : sinonime

 

greșeálă s. f., g.-d. art. greșélii; pl. greșéli

Sursa : ortografic

 

GREȘ//EÁLĂ \~éli f. Încălcare conștientă sau involuntară a unui principiu, a unei norme, a unui adevăr; eroare. \~eli în vorbire. \~ de tipar. * Din \~ din neatenție; din întâmplare. [G.-D. greșelii] /a greși + suf. \~eală

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GREȘEALĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 162 pentru GREȘEALĂ.

Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu

... două, care la unii place; În câte rânduri însă distracțiile tale Te fac să scoți cuvinte ce nu ar fi cu cale, Să superi din greșeală persoane însemnate, Ba încă câteodată și dame delicate, Râzând de-acele două, statornică pereche Care își petrece seara șoptindu-și la ureche, De celelalte patru ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II

... în pricini literare. În zadar și cenzura de mine-ncredințată Și alți câțiva prieteni cu bună judecată Mă apără în lume, le spun că au greșeală, Căci ei o țin tot una și zic că nu se-nșeală. Mulțumesc astă dată și stăpânirii noastre, Care nici vru s-asculte la vorbe ...

 

Ion Luca Caragiale - Cazul d-lui Pawlowsky

Ion Luca Caragiale - Cazul d-lui Pawlowsky Cazul d-lui Pawlowsky de Ion Luca Caragiale Foarte rău a făcut d- Pawlowsky, recunosc și eu; dar oricât aș recunoaște-o, iarăși nu mă pot mulțumi să o constat numai. Cazul d-lui Pawlowsky este grav; merită prin urmare o dezbatere mai aprofundată. Să procedăm metodic. Mai întâi și-ntâi, cine l-a autorizat pe d-l Pawlowsky să vorbească? fiindcă, mai la urma urmelor, d. Pawlowsky, presupunând că este un om care se respectă, nu putea vorbi, fără o prealabilă autorizare, decât în numele d-sale personal, ca Pawlowsky, pur și simplu Pawlowsky. Dar să meargă d. Pawlowsky și, fără nici o autorizare, să-și permită a vorbi ca și cum ar fi fost autorizat, mărturisesc drept că aceasta n-o înțeleg din partea d-lui Pawlowsky! Eu bănuiesc ce și-a zis d. Pawlowsky. D. Pawlowsky și-a zis așa: nu sunt autorizat să vorbesc; dar mai la urma urmelor, ce-mi trebuiește? pot foarte bine vorbi și fără să fiu autorizat. Ei bine, iată ce nu pot eu aproba la d. Pawlowsky: d. Pawlowsky a făcut ...

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Plagiatul Zola-Bibescu de Ion Luca Caragiale O campanie întreagă s-a ridicat în contra lui Zola după publicarea romanului său La DĂ©bâcle. Se știe metoda — noi am zice mania, dacă n-ar fi interesată — marelui scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, să încapă în patruzeci de file, el reușește să scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului

... sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în care nici o rădăcină nu lucrează țarina ... al visului fără identitate fugărind alt ecou dincolo de maluri prin pădurile facerii un dinte alb de forma sufletului ram pe ram în codrul de greșeală ales zălog pentru frunza rară mereu la persoana a treia despre tine cum stă floarea deșertăciunii pe umărul dilatat al zilei următoare cum ...

 

Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte

Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte Don Pasquale - operă comică în trei acte. Muzica de Maestro Donizetti. de Nicolae Filimon Prima reprezentare a acestei opere devenind o monstruoasă profanare din cauza multelor greșeli ale orchestrului și ale unora dintre artiștii chemați a o interpreta, nu-i vom da loc în coloanele revistei noastre pentru că a-i face o dreaptă critică ar fi să ieșim din limitele prescrise de buna cuviință, și aceasta nu intră în deviza noastră; venim dar la cea de a doua care, deși fu susținută mai binișor, însă modul punerii în scenă și esecutarea lăsă mult de dorit și prea mult de criticat. Este necontestabil că opera comică pretinde mai mult decît cea serie spre a fi bine interpretată. Dacă acea serie, în lipsă de talente mari artistice, se poate reprezinta și de artiști mai mediocri, numai daca vocea lor ar împlini condițiunile cerute pentru esprimarea muzicei dramatice, care consistă mai adesea din ceea ce se zice canto spianatto , cea comică din contra, cere ca artiștii, pe lîngă o voce chiară, plină de agilitate și bine întonată, să aibă jocul de scenă ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... Schopenhauer. Apoi în detaliu că, în Eminescu, de exemplu în Sărmanul Dionis, învățăm filozofie kantiană. Cu exactitatea răbdătoare ce-l caracterizează, Călinescu îndreaptă această fundamentală greșeală referitoare la ideologia lui Eminescu. Schopenhauer era om de temperament, înainte de a fi gânditor filozofic; apriorismul timpului se prefăcuse la el în ...

 

Mihai Eminescu - La aniversară

... de rușine, și-și ziceau serios, după lungi lupte sufletești: "Dumniata"; când stabileau diplomaticește să-și zică d-ta — atunci tu — tu din greșeală, și iar din greșeală, ș-așa mai departe. În fine ajunsese la portiță. — Elis! tu ... nu știi cât te iubesc... nici poți ști căci... căci tu nu ai ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Arborii-nfloriți răsună...

... i oare capelmaistrul În orchestra din dumbravă? Pițigoiul care-ntr-una Dă din cap cu-atîta fală? Ori pedantul cuc ce-și strigă Numele fără greșeală? Este oare cocostîrcul, Care, tacticos la pasuri, Calcă-nfipt pe lungi picioare, În acest concert de glasuri? Nu ! În inimă-mi trăiește Cela ce conduce ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Dorm visurile tale...

... Vei tresări din groapă, chemat la viață nouă : Va picura din gene dumnezeiasca rouă Și-ți va-nflori pe groapă eterna primăvară ! ↑ În Credințe , greșeală

 

Ștefan Octavian Iosif - Gorunul lui Horia

... n-a-nțeles nici unul : Zadarnic Domnul și-a rostit cuvîntul, Căci au pierdut credința lor în Domnul ! ↑ În Poezii (1908), greșeală

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GREȘEALĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru GREȘEALĂ.

AGRAMAT

AGRAMÁT , - Ă , agramați , - te , adj . , s . m . și f . 1. . Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care face greșeli elementare de limbă ; p . ext . ignorant , incult . 2. Adj . Care conține greșeli elementare de gramatică și de

 

CULPĂ

... CÚLPĂ , culpe , s . f . ( Jur . ) Greșeală care constă în îndeplinirea neconformă a unei obligații sau în neîndeplinirea ei ; greșeală

 

SCUZĂ

... SCÚZĂ , scuze , s . f . 1. Motiv real sau pretext invocat de cineva pentru a justifica sau a micșora o vină , o greșeală ( proprie sau a altcuiva ) sau pentru a se sustrage de la o obligație ; dezvinovățire , justificare . 2. Exprimare a regretului ...

 

ABSOLUTORIU

... ABSOLUTÓRIU , - IE , absolutorii , adj . s . n . 1. Adj . Care absolvă , care iartă o vină , un delict , o greșeală

 

COCOLOȘI

COCOLOȘÍ , cocoloșesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face cocoloș , a ( se ) mototoli . 2. Tranz . A trece cu vederea sau a ascunde lipsurile , greșelile , faptele reprobabile ale cuiva . 3. Tranz . A răsfăța , a răzgâia . 4. Refl . și tranz . A ( se )

 

CORECTA

CORECTÁ , corectez , vb . I . Tranz . și refl . A ( - și ) îndrepta greșelile , defectele etc ; a ( se )

 

CORECTITUDINE

CORECTITÚDINE s . f . 1. Calitatea de a fi corect ; lipsă de greșeli . 2. Ținută sau purtare corectă ; cinste . 3. ( Log . ) Însușire a gândirii care respectă legile logice . - Corect + suf . - itudine ( după promptitudine

 

CORECTOR

CORÉCTOR , - OÁRE , corectori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană însărcinată cu citirea și cu marcarea pe o corectură a greșelilor față de textul original , în vederea înlăturării lor în tipografie . 2. S . n . Aparat , de obicei automat , folosit în diverse sisteme tehnice pentru corectarea funcționării acestora . [ Acc . și :

 

CORECTURĂ

CORECTÚRĂ , corecturi , s . f . 1. Operație de înlăturare a greșelilor tipografice dintr - un text sau dintr - o formă de tipar . 2. ( Concr . ) Text tipărit pe care s - a făcut operația de corectură ( 1 ) . 3. Fiecare dintre modificările operate pe un text

 

CRITICA

CRITICÁ , crític , vb . I . Tranz . A dezvălui lipsurile , greșelile , defectele unor persoane , ale unei opere , ale unor stări de lucruri ( arătând cauzele și indicând mijloacele de

 

DEFICIENȚĂ

... DEFICIÉNȚĂ , deficiențe , s . f . Scădere , lipsă , greșeală

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...