Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: GRINDINA

  Vezi și:GRINDINA, ANTIGRINDINĂ, BATE, CUMULONIMBUS, FURTUNĂ, PIATRĂ, PRECIPITAȚIE, RĂPĂI, ROPOT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului GRINDINĂ: GRINDINA.

 

GRINDINĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GRÍNDINĂ, grindine (grindini), s.f. Precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață având forma unor pietricele; piatră. ** Fig. Ceea ce vine, cade, năvălește în mare cantitate. O grindină de lăcuste. ** Fig. (Adverbial) În mare cantitate (și unul după altul). Săgețile cădeau grindină. - Lat. grando, -inis.

Sursa : DEX '98

 

GRÍNDINĂ s. (MET.) piatră, (Transilv. și Bucov.) gheață, (înv.) smidă. (A bătut \~.)

Sursa : sinonime

 

gríndină s. f., g.-d. art. gríndinei; pl. gríndine/gríndini

Sursa : ortografic

 

GRÍNDIN//Ă \~i f. Precipitații atmosferice sub forma unor bucățele de gheață, provenite prin înghețarea picăturilor de ploaie. [G.-D. grindinei] /<lat. grando, \~inis

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GRINDINĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru GRINDINĂ.

Ștefan Octavian Iosif - Apă beu!

Ştefan Octavian Iosif - Apă beu! Apă beu! de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Priviți la mine, oh, prietini, Și vă cruciți de fapta mea: La noi așa minune mare Cam rar s-a mai putut vedea ! De-așa ceva Mă mir și eu, Dar adevărului mă-nchin: Nu vin... ci apă beu, Da, apă beu ! Mă întrebați, nu cumva oare O grindină a dat prin vii, Ori frigul a stricat recolta Și viile-au rămas pustii ? O, nu ! căci vin, Pe cît știu eu, A fost ăst an destul și bun. Și totuși... apă beu, Da, apă beu ! Ori mă învinuiți voi, poate Că nu-s setos ? Aceasta-i grav ! Pe dracu ! Dimpotrivă, setea Mă arde în gîtlej grozav. Și chiar de vin Setos sunt eu ! Și totuși... apă beu ! Pe Dumnezeul meu ! Dar ca să nu vă doară capul, De-atîta ce vă minunați, Vă lămuresc eu într-o clipă Această taină. Ascultați: E mănios Crîșmarul meu, Parale n-am, nici credit n-am... De-aceea... apă beu, De-aceea, zeu ! Poezii alese,

 

Dimitrie Bolintineanu - O fată tânără pe patul morții

... crin se usucă și-n laturi s-abate Când ziua e rece și cerul în nori, Când soarele-l arde, când vântul îl bate, Când grindina cade torente pe flori; Așa făr' de veste pe zilele mele O soartă amară amar a bătut, Și astfel ca crinul de viscole ...

 

Emil Gârleanu - Mai sus!

Emil Gârleanu - Mai sus! Mai sus! de Emil Gârleanu S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeliței: „Pitpalac!â€� Cerul abia se rumenise; picăturile de rouă încă nu se prefăcuseră în mărgăritare; luceafărul tot făcea din ochi pământului. Dar peste puțin deodată adâncul scăpără. Cea dintâi rază străpunse văzduhul și se topi în ochiul ciocârliei. Niciodată darul acesta, trimis de către soare, nu umpluse sufletul păsării de o mai mare fericire. Căci și fericirea nu-și alege totdeauna clipa nimerită în care să-și verse prinosul. Scuturându-și penele, un tril de mulțumire izvorî din gușa ciocârliei. Apoi se dezlipi de țărână și, pâlpâind din aripi, se înălță. Aerul parcă se rumenise. Oglinda cerului poleia pământul. Încă o bătaie de aripi. Mai sus! Slab de tot i se părea ciocârliei că mai aude glasul pitpalacei. Înota în valuri străvezii; plutind pe ele, dete drumul ciripitului ei gâdilitor ca al unei grindine de mărgăritare. Dar raza care i se topise în ochi o chema la ea, în înalt. În cântecul ei, pasărea îi spunea că vine. Încă o lovire de aripi, și-ncă una. Mai sus! Îmbătată, pasărea se asculta singură; pentru ea și pentru soare cânta. I ...

 

George Coșbuc - Coloana de atac

... acum, pe râpi curând Un rând e mort, mai moare-un rând. Cad bombele-n pământ și scurmă Și altele mai vin pe urmă; Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! Și-un plumb veni cumplit cu zborul Și fără glas căzu maiorul. Atunci un ...

 

George Coșbuc - Pe munte

... pe celălalt Purtându-l roată-n largul chip al prăștii. Pe sus se-ntinde-amestecul nespus, Și Duh în Duh prin aer se frământă, Iar grindina-n văzduh cumplit își cântă Cântarea ei de-oțel, căzând de sus, Pe codrul larg ce-n urlete se-ndoaie, Și sare iar la loc ...

 

George Coșbuc - Un cântec barbar

... cu hohote zarea De cară, de cai, de strigarea Mulțimii pornite spre voi! Ieși-vor din negru pămînt, În zale de-argint cavalerii, Puternici ca grindina verii, Și roibii cu nările-n vant Vor trece-n sălbatec galop Spre Roma! Și miei vor fi leii, Fugi-vor de spaimă mișeii Cuprinși ...

 

George Topîrceanu - Broaștele

George Topîrceanu - Broaştele Broaștele de George Topîrceanu Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă. Buchetele de trestii dormeau cu foșnet lin. Era o lună plină în fiecare baltă, Și-n fiecare undă o piatră de rubin. Iar nuferii, pe care lianele-i dezgroapă Când i-a-nchegat în tremur lumina unui val, Păreau luceferi galbeni, căzuți adânc în apă Să-nsemne calea lunii spre-ntunecatul mal. Ostroave mari de umbră închipuiau corăbii, Iar papura, mișcată în treacăt de zefiri, Nălța mănunchi în aer tremurătoare săbii, Prin pânza de lumină a undelor subțiri. Și broaștele semețe cântau cu glasuri multe Pe când, din înălțime, privindu-și fața-n lac, Un nour singuratic stătea uimit s-asculte Cum bat ca toaca toate și-o clipă toate tac. Se ridicau departe prelungi bătăi din palme Și note-adânci de flaut ieșeau de jos, din stuh. Părea că lapidează tăcerea nopții calme O grindină de note zvârlite în văzduh. Și cum deasupra apei s-amestecau întruna Umplând singurătatea de freamăt viu, părea Că toate laolaltă apostrofează luna. Că fiecare broască se ceartă cu o stea. Erau ocări în larma lunaticei orchestre Și rugă arzătoare în tainicul ei zvon. Spuneau ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Serafimul și heruvimul

... Fulger în mine trece când ochii-mi te-ntâlnesc!   Viforul bubuie, zboară,   Crivățul vâjâie, trece,   Tremurul saltă, doboară,   Trăsnetul arde, petrece     Cu cugetul când vii.   Grindina bate, rănește,   Stingerea pasu-i urmează;   Seceta seacă, sterpează,   Foametea rumpe, răcnește,   Boalele zbiară, turbează,   Moartea doboară, cosește     Osânda tu când ții. Arată-mi osânda ...

 

Ion Luca Caragiale - Lache și Mache

... se repeziră în brațe unul la altul cum se repede fierul la magnet: — Lache! — Mache! Atunci, cerul se-nsenină de tot, trăsnetele și grindina se depărtară, iar steaua cu coadă pieri de pe cer, spre marea mulțumire a astronomilor români, cari se mângâiară, că, dacă uitaseră a ...

 

Ion Luca Caragiale - Ouăle roșii

... au legat burduf și l-au pus în genuchi. Acuma — a strigat contesa — spargeți-i toate aceste ouă în cap! Sub grindina de ouă roșii, leșină, scrâșnind, cruntul FĂ©kete LĂ¡ioș, cu capul plin de sânge și de gălbenuș... Dar încă mai răsuflă... — Nu e ...

 

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale

... peste numele d-lui Y. D. Z... stă rău de tot cu cutare mare instituție de economie națională; anul trecut l-a ruinat grindina; dacă direcția l-ar strânge de aproape ar fi pierdut, prin urmare... D. Rosetti șterge cu roșu și pe respectivul. Și așa mai încolo. La ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRINDINĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru GRINDINĂ.

GRINDINA

GRINDINÁ , pers . 3 gríndină , vb . I. Intranz . impers . ( Rar ) A cădea

 

ANTIGRINDINĂ

ANTIGRÍNDINĂ adj . invar . Care protejează împotriva grindinei . - Anti - +

 

BATE

BÁTE , bat , vb . III . I. 1. Tranz . și refl . A ( se ) lovi , a ( se ) izbi repetat și violent ( cu palma , cu pumnul , cu bățul , cu biciul etc . ) A bate peste obraji , peste gură , peste picioare . A bate la palmă , la tălpi , la spate . A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ) ; a birui un dușman în luptă , în război . 3. Tranz . A lovi , a izbi repetat ( cu un instrument potrivit ) un obiect , un material etc . în diverse scopuri . Gospodina bate covoarele . Bate fierul până - i cald . II. Intranz . 1. A izbi în ceva făcând zgomot ; a ciocăni ( la poartă , la ușă , la fereastră ) . Valurile bat de zidurile cetății . Cine bate oare la fereastra mea ? 2. A face o mișcare ( relativ regulată ) . 3. ( Despre arme de foc ) A trage , a trimite proiectilul până la o anumită distanță , până într - un anumit punct . O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași . 4. A face aluzie critică la ceva . ...

 

CUMULONIMBUS

CUMULONÍMBUS s . m . Formație de nori denși de culoare cenușie - plumburie , de mari dimensiuni , care se dezvoltă pe verticală de la suprafața pământului până la altitudinea de 1000 m și care aduce furtună cu ploaie , zăpadă și

 

FURTUNĂ

FURTÚNĂ , furtuni , s . f . 1. Vânt puternic însoțit de averse de ploaie , de grindină și de descărcări electrice ; vijelie . 2. ( În sintagma ) Furtună solară = accentuare bruscă a activității solare , însoțită de intensificarea emisiei corpusculare și a celei electromagnetice . 3. Fig . Zbucium , tulburare sufletească . 4. Fig . Revoltă ,

 

PIATRĂ

PIÁTRĂ , pietre , s . f . I. 1. ( La sg . ) Nume generic pentru orice rocă solidă , dură și casantă răspândite la suprafața sau în interiorul pământului ; ( și la pl . ) fragment de dimensiuni și de forme diferite dintr - o astfel de rocă ; p . ext . material fabricat pe cale artificială pentru a înlocui , cu diverse întrebuințări , rocă naturală . 2. ( În sintagma ) Epoca de piatră = prima și cea mai lungă perioadă din istoria omenirii , caracterizată prin utilizarea uneltelor de piatră ( I 1 ) . 3. ( Urmat de determinări care arata felul , întrebuințarea sau modul de prelucrare ) Bucată de piatră ( I 1 ) prelucrată ; obiect făcut dintr - o astfel de bucată . Piatra de moară . 4. Piesă folosită la unele jocuri de societate , confecționată din piatră ( I 1 ) sau , p . ext . , din os , din lemn etc . 5. ( Pop . ) Meteorit . 6. ( Reg . ) Greutate ( de cântar sau de balanță ) . 7. Precipitație formală din particule de gheață , care cade atunci când în interiorul norilor de furtună există curenți ascendenți puternici ; p . restr . fiecare dintre particulele de gheață care formează această precipitație ; grindină . II. P . anal . 1. Crustă de săruri minerale care se depune , cu vremea , pe pereții unui vas în care se fierbe apă sau în care se păstrează lichide . ...

 

PRECIPITAȚIE

PRECIPITÁȚIE , precipitații , s . f . 1. Precipitare . 2. Vapori de apă condensați care cad din atmosferă pe suprafața pământului sub formă de ploaie , ceață , brumă , zăpadă , grindină etc . [ Var . : precipitațiúne s .

 

RĂPĂI

RĂPĂÍ , r ? păi , vb . IV . Intranz . ( Despre ploaie , grindină etc . ; la pers . 3 ) A se izbi de o suprafață tare , producând zgomote dese , scurte și

 

ROPOT

RÓPOT , ropote , s . n . 1. Zgomotul produs de loviturile dese ale copitelor unui cal care aleargă . 2. Zgomot produs de căderea precipitată a ploii sau a grindinei ; ploaie torențială de scurtă durată sau grindină abundentă venită pe neașteptate . 3. Izbucnire ( repetată ) de aplauze ; zgomotul produs de aceste aplauze . 4. Mișcare săltăreață ( și zgomotoasă ) de învârtire la unele dansuri