Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: INSTALA

  Vezi și:INSTALA, INSTALAȚIE, INSTALAȚIUNE, INSTALARE, ÎNCAZARMA, ȘTEAZĂ, AUTOLABORATOR, AUTOLIBRĂRIE, AUTOMAGAZIN, AVANPOST ... Mai multe din DEX...

INSTALAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INSTALÁT, -Ă, instalați, -te, adj. 1. (Despre mașini, aparate, instalații etc.) Așezat, montat, fixat. 2. (Despre persoane) Stabilit într-un loc. ** Pus într-un post de răspundere. - V. instala.

Sursa : DEX '98

 

INSTALÁT adj. așezat, întins, (înv. și reg.) tins. (Tabără \~; cort \~.)

Sursa : sinonime

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru INSTALAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru INSTALAT.

Cincinat Pavelescu - O epigramă

Cincinat Pavelescu - O epigramă O epigramă de Cincinat Pavelescu La o șezătoare literară la Tulcea, îmi amintesc organizată de Soc(ietatea) Scriitorilor Români scriitorul N. Dunăreanu, citise, între alții, o nuvelă lungă, nesfârșit de lungă. Se părea că nu se mai isprăvește. Publicul tulcean... ce să-ți mai spun? mort pe jumătate, era în agonie... Într-un târziu, Dunăreanu a dat Dumnezeu și a terminat... Ca să mai înviez puțin auditoriul, adică să-l readuc la simțiri, am apărut pe scenă și am citit epigrama aceasta: Când a-nceput nuvela Dunăreanu, Era la cârmă încă Brătianu, Când a sfârșit nuvela... Dunărescu... Venise generalul Averescu... Probabil că epigrama asta, care-i plăcuse mult ilustrului general pentru care eu am un adevărat cult, l-a făcut să-și aducă aminte de mine cu atâta bunăvoință. De altfel, primulministru avusese raporturi de prietenie cu tatăl meu... Dar să revenim la chestie... Ne-am luat cu vorba. Să presupunem acum că în adevăr aș fi fost numit director general, ce s-ar fi întâmplat? Mărturisesc sincer că emoția mea ar fi fost enormă. Să revăd pe toți marii noștri artiști pe care i- ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui primar

Cincinat Pavelescu - Unui primar Unui primar de Cincinat Pavelescu ce instalase pe strada principală o avalanșă de lămpi electrice De-atâtea becuri orbitoare Amicii lui chiar își bat joc: Pe stradă-i prea multă lumină, Și-n capul lui nu e

 

Dimitrie Anghel - A. D. Holban

Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ...

 

Dimitrie Anghel - Arivistul

Dimitrie Anghel - Arivistul Arivistul de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Reflexiile unui poet", în Tribuna [Arad], XV, 74, 1 [14], apr. 1911, p. 1—2. Arivistul e un om care nu pierde nici o ocazie pentru a se manifesta. El se pleacă, se multiplică, șerpuiește, ciulește urechea ici să asculte, prinde o vorbă pe care o reține, căci îi va trebui mai tîrziu, violează intimitățile și are o serie nesfîrșită de măști pe care le preschimbă după împrejurări. Calități mari de inteligență, ori substrat de cultură serioasă nu e nevoie să aibă. Pospaiul e de ajuns și, cînd nici nu te gîndești, din omul infim de ieri, din nevoiașul ce împărțea cu noi toți, cei nepăsători de soartă, nevoile, îl vezi deodată ajuns cine știe unde. Pentru aceasta e drept că a cheltuit o energie incontestabilă. Visurile nu l-au ținut pe loc, idealurile de asemeni i s-au părut un bagaj inutil, și e știut că, cu cît ai mai multe bagaje, cu atît e mai greu de călătorit. Eu unul am cunoscut mulți de aceștia și le dau dreptate, pentru că, oricum, au muncit în felul lor. Și-au trudit mintea în fel ...

 

Gelu Vlașin - 23:50

Gelu Vlaşin - 23:50 â†�â†� 23:40 23:50 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 00:00 →→ fumuri care plâng furia revederii rock prăbușit peste țeasta mea buzele mimând echilibrul cuvintelor pantoful stâng urmărindu-ți evoluția la bârnă și paralele impresiile cu baionete fracturiste pe limba mea jurământul și-a instalat boem depresiile absurde poemele s-au așternut cu înghețul lor infantil poate că n-ai nimic (poate că numai așa inima va bate din

 

George Topîrceanu - Catrene improvizate

George Topîrceanu - Catrene improvizate Catrene improvizate de George Topîrceanu (în onoarea ilustrului Tăslăoanu) Ca o cometă fără coadă Ai apărut pe firmament Cu-al tău Luceafăr pus pe sfadă, — Dar n-ai talent. Ai tot ce-ți trebuie: hârtie, Cerneală, public indulgent, Parale și tipografie, — Dar n-ai talent. Te-ai instalat în Capitală Ca să creezi și tu curent. Vrei să te-afirmi ca cap de școală, — Dar n-ai talent. La cafenea când vii alene Îți iei un aer grav, absent... Satisfăcut te umfli-n pene, — Dar n-ai talent. Iar când te duci să scrii acasă Un nou articol vehement, Te strâmbi urât, te-așezi la masă... Dar n-ai talent. Avântul tău și idealul Plasat în țară cu procent Îți saltă-ntruna capitalul, — Dar n-ai talent. Constați de două ori pe lună Că-ți dă bilanțul excedent. Negustoria merge strună, — Dar n-ai talent! Ești fără scrupul și măsură Când vrei să scapi de-un concurent. Îți fierbe sufletul de ură, — Dar n-ai talent. Nu ne distruge dintr-o dată, Catone, fii mai indulgent! Tu ai o mutră indignată, — Dar n-ai

 

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch Bacilul lui Koch de George Topîrceanu Conferință humoristică în versuri. Rostită pe scena Teatrului Național din Iași la un festival al societății pentru profilaxia tuberculozei. Mult onorate doamne, Distins auditor! La festival când vine, tot omul e dator S-asculte, înainte de partea amuzantă, O conferință lungă și foarte importantă. Conform acestei date sinistre, așadar, Avem între culise un conferențiar, Un om cu greutate, un personagiu mare... Să nu luați aceasta drept o amenințare! Dar ca să nu planeze asupra noastră vina C-am neglijat programul, — persoana cu pricina E gata să vă țină, un ceas și jumătate, O conferință gravă de specialitate. Cum, nu vă pare bine? De ce v-ați întristat? Mai așteptați o clipă, că doar n-am terminat. Pe de-altă parte, însă, găsind că-i anormal Să vă chemăm la teatru... ca s-adormiți în stal; Că somnul, în aceste condiții verticale Ș-atât de izolate, nu face cinci parale; Că nimene nu poate pretinde nimănui Să-nghită festivalul cu conferința lui, — Din spirit caritabil și din filantropie, Știind mai dinainte ce toată lumea știe, Cu voia dumneavoastră ne-abatem de la modă Și-n loc de ...

 

Ion Luca Caragiale - Leac de criză

Ion Luca Caragiale - Leac de criză Leac de criză de Ion Luca Caragiale Cu cât se accentuează criza aceasta economică și finanțiară, care ne bântuie de atâta vreme fără s-avem speranță a scăpa așa de curând, cu atât mi se lămurește mai bine amintirea lucrurilor de, pe vremea războiului din urmă ruso-româno-turc. N-am pretenția să pricep economia politică și, prin urmare, nu voi căuta să fac vreo paralelă între starea actuală economică și starea în care se afla țara noastră până în ajunul marelui război. Știu însă că lumea toată se plângea tot așa de amar ca și astăzi de lipsa banilor pe piață. O sumă de negustori mari scrâșneau, văzându-și apropiata cădere; iar cât despre negustorii mici, aceia erau mai leșinați decât muștele apucate pe neașteptate de o toamnă aspră și timpurie d-abia își mai trăgeau sufletul. Când ajunsese criza în toiul ei și lumea era cuprinsă de ultima deznădejde, iată că se declară războiul. M-am dus la un prieten, băcan mare, la poziție principală în Podul Mogoșoaii; îl știam la marginea prăpastiei: faliment sigur în negoț și casele, care erau proprietatea nevestii, ipotecate cu vârf. — Ai auzit? ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski) Amintiri literare: Alexandru Macedonski de Cincinat Pavelescu Încă de când eram magistrat la Chișinău (1925 1928), mă gândeam să public un volum de poezii cu titlul: Cântecele unui greier. N-au apărut până acum decât prefața acestor cântece și o mică poemă: Cântă greierul. Am asemuit totdeauna pe bieții cântăreți ai țării noastre eminamente agricole, cu greierii pe care i-a imortalizat Lafontaine în celebra și egoista lui fabulă La cigale et la fourmi. În adevăr, poetul, mare sau mic, celebru sau necunoscut, imită în mod adorabil tactica nepăsătoare și dezinteresată a micuțului greier. El cântă pe chitara lui și viața curge pe lângă dânsul aprigă și tumultuoasă. În freamătul luptei pentru existență, cântecul lui monoton rămâne aproape fără ecou. Învingătorii vieții, ajunși pe culmi, îl ignorează sau îl disprețuiesc. El cântă înainte pentru lună, pentru florile tăcute și îmbălsămate ale primăverii, pentru marea frământată de vânturi, pentru pădurile șoptitoare și tainice, pentru cerul albastru, tivit în amurg cu beteala de aur a soarelui ce scapătă, pentru holdele galbene îmbujorate de pata sângerie a macilor, pentru sufletele naive și smintite ale copiilor și ale nebunilor, ...

 

Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri) Vasile Porojan de Vasile Alecsandri Povestirea a fost tipărită pentru prima oară în revista Convorbiri literare , la 1 august, 1880. Mircești, 1880 Amice, Am pierdut în zilele trecute un tovarăș de copilărie care purta un nume mai mult de șatră decât de salon, căci se numea Porojan! El a fost unul din robii noștri, țigan lingurar de soiul lui, însă pitar de meserie. Mărturisesc că m-am simțit cuprins de-o adâncă mâhnire când am aflat că el s-a mutat cu șatra pe ceea lume, ca mulți din contemporanii mei, boieri, țărani și țigani, cu care m-am încălzit la soarele Moldovei timp de jumătate de secol și mai bine! Am pierdut în Vasile Porojan pe cel de pe urmă martor al începutului vieții mele, rivalul meu în jocul de arșice și în azvârlitura de pietre pe deasupra bisericii Sfântului Ilie din Iași, vecină cu casa părintească. Valurile lumii și treptele sociale ne-au despărțit de mult unul de altul; eu înălțându-mă pe scară mai până în vârful ei și el rămânând jos fără a putea pune piciorul nici măcar pe întâia treaptă; însă ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSTALAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru INSTALAT.

INSTALA

INSTALÁ , instalez , vb . I . 1. Tranz . A monta , a așeza o instalație , o aparatură tehnică , o mașină etc . 2. Tranz . și refl . A ( se ) așeza , a ( se ) stabili într - un loc . 3. Tranz . A pune pe cineva ( cu oarecare solemnitate ) într - un post de

 

INSTALAȚIE

... INSTALÁȚIE , instalații , s . f . 1. Faptul de a ( se ) instala . 2. Ansamblu de construcții , de mașini etc . montate astfel încât să formeze un tot în scopul executării unei anumite funcțiuni sau operații în procesul de ...

 

INSTALAȚIUNE

INSTALAȚIÚNE s . f . v .

 

INSTALARE

... INSTALÁRE , instalări , s . f . Acțiunea de a ( se ) instala și rezultatul ei . - V. instala

 

ÎNCAZARMA

... ÎNCAZARMÁ , încazarmez , vb . I . Tranz . A instala

 

ȘTEAZĂ

ȘTEÁZĂ , șteze , s . f . ( Reg . ) 1. Piuă de bătut postav ; p . ext . clădire în care se află instalată această piuă . 2. Instalație rudimentară , formată dintr - o împletitură de nuiele , amenajată sub o cădere de apă , în care se dau la piuă scoarțele , pănura și alte țesături . - Et .

 

AUTOLABORATOR

AUTOLABORATÓR , autolaboratoare , s . n . Laborator instalat într - un autovehicul . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^2 +

 

AUTOLIBRĂRIE

AUTOLIBRĂRÍE , autolibrării , s . f . Librărie instalată într - un autovehicul . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^2 +

 

AUTOMAGAZIN

AUTOMAGAZÍN , automagazine , s . n . Magazin instalat într - un autovehicul . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^2 +

 

AVANPOST

AVANPÓST , avanposturi , s . n . Subunitate militară de siguranță , instalată în fața forțelor principale proprii aflate în staționare sau în apărare ; poziție pe care se află o asemenea

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...