|
|
||
|
Vezi și:BUȘI,
BATE,
ZVÂRLI,
BUFNI
... Mai multe din DEX...
IZBI (ÎN) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru IZBI (ÎN)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 194 pentru IZBI (ÎN). ... George Coşbuc - În şanţuri În șanțuri de George Coșbuc Burcel în șanț muri strivind O tigvă păgânească, Șoimu-n rădan căzu răcnind: Moldova să trăiască! Curcanul cel voinic și bun, El, Peneș, spune-acestea, Dar n ... vreau să spun Deplin acum povestea. Burcel era oltean, un pui, Ajuns din întâmplare Între flăcăii din Vaslui, Viteaz minune-mare. Iar când muri, strivind în șanț O tigvă păgânească, Strigat-a bietul dorobanț: Muntenia să trăiască! Burcel și Șoim, trăsniți în zbor Căzură-n șanț deodată; Strigând deodată țara lor Cea-n două despicată. Alăturea de ei gemea Căzut și căpitanul, Izbit de moarte se trudea ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai în casă. Femeia pe care o speriasem mă scutură de colb cu o perie, privind în pământ și de-abia stăpânindu-și râsul, cu palma la gură; mi se dădu apă, mă spălai, mă ștersei, mă slujii de degete în loc de pieptene și trecui în altă odaie mare și curat îmbrăcată, unde, până ce să vină cineva, mă răsturnai pe o canapea și aprinsei o țigară, cu privirea pierdută în Alphonse de Lamartine - Războiul ... făr-a căta odihna, cosește neîncetat, Despică o brazdă nouă lângă alta ce-a lăsat, Astfel săgeata fatală se primblă din rând în rând, Le culcă ca niște spicuri pe câmpie răsturnând. Ici cade un erou mândru în floarea sa secerat, Din ochii săi ies scânteie, de trufie-mbărbătat; P-al său coif ce face unde, de lumină strălucind, Mlădioasă-o pană cade ... de nimic n-are-a plânge decât d-un steag îndrăgit Murind, după el privește, după dânsul e mâhnit. Moartea după-ntâmplări zboară în drumul său grozăvos Unul piere-ntreg cu totul, altul, în țărână jos, Ca un trunchi a cărui ramuri de secure cad trosnind, Ale sale mădulare-și vede în bucăți sărind, Care, târându-se încă pe pământul umedat, Lasă după el șiroaie în praful cel sângerat. Rănitul, pe care moartea jumătate l-a lovit, În brațul unui prieten în zadar fuge ferit; Amândoi d-o lovitură îmbrățișați sunt loviți, Ș-amestecați împreună, amândoi sunt mulțumiți. Însă în zadar plesnește trăsnetul neîmpăcat Și-n taberi săgeți de flăcări plouă, varsă ne-ncetat. Ca marea ce o despică un vas iute spumegat Și napoi ... Ion Heliade Rădulescu - Războiul ... făr-a căta odihna, cosește neîncetat, Despică o brazdă nouă lângă alta ce-a lăsat, Astfel săgeata fatală se primblă din rând în rând, Le culcă ca niște spicuri pe câmpie răsturnând. Ici cade un erou mândru în floarea sa secerat, Din ochii săi ies scânteie, de trufie-mbărbătat; P-al său coif ce face unde, de lumină strălucind, Mlădioasă-o pană cade ... de nimic n-are-a plânge decât d-un steag îndrăgit Murind, după el privește, după dânsul e mâhnit. Moartea după-ntâmplări zboară în drumul său grozăvos Unul piere-ntreg cu totul, altul, în țărână jos, Ca un trunchi a cărui ramuri de secure cad trosnind, Ale sale mădulare-și vede în bucăți sărind, Care, târându-se încă pe pământul umedat, Lasă după el șiroaie în praful cel sângerat. Rănitul, pe care moartea jumătate l-a lovit, În brațul unui prieten în zadar fuge ferit; Amândoi d-o lovitură îmbrățișați sunt loviți, Ș-amestecați împreună, amândoi sunt mulțumiți. Însă în zadar plesnește trăsnetul neîmpăcat Și-n taberi săgeți de flăcări plouă, varsă ne-ncetat. Ca marea ce o despică un vas iute spumegat Și napoi ... George Coșbuc - Jertfele împăcării ... de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X I În negura pădurii castelul îngrădit Cu șanțuri uriașe stă trist, mucigăit, Și numai câteodată în jurul său revine Mișcarea vieții calde, când paveze quirine Răsar de după ziduri — de două ori pe an. Atunci legionarii colosului roman Ies grabnici ... de mult solia lui La Tibull pentru pace. Și toate-au fost de bine ; De-atunci traiesc frățește oștirile vecine. III —„Când stai în pragul casei, e soarele în prag ! Când treci visând prin noaptea pădurilor de fag, Reverși lumina-n noaptea dumbrăvilor ca luna ; Oh, cât ești de frumoasă, tu nu pricepi, Hiltruna ... mprejur Flăcăi înalți, sălbatici, jucau cu vuiet mare Războinicele jocuri a ginților barbare. Pe lavițe-așternute cu albe piei de ied Bărbați stau în șiruri, iar cupele cu mied Oprite lung la gură trec vesele și-ntruna, Din om în om. Iar astăzi paharnic e Hiltruna, Copila cea frumoasă, că-i vechiul obicei Al neamului, paharul la zile mari să-l bei Turnat de cea ... Ion Heliade Rădulescu - Serafimul și heruvimul ... mea plânge, Cu dealul se înalță, cu câmpul se alină. Cu floarea se dă-n leagăn, cu iarba undoiază; Livedea îl arată, dumbrava-l subascunde; În ziuă și în noapte, la umbră și în rază Nu e nălucă,-mi spune, mă mângâie oriunde. Durerea mi-o adoarme, lacrima el mi-o șterge, Și pe pământ, și-n ceruri nădejdea ... nu te uraște, Tremură l-a ta ivire Și-n adâncul ei se naște O fioroasă cinstire, Un foc arzător, ceresc! Eu văz în tine pe-mplinitorul Acelei drepte urgii cerești, Eu văz în tine pe păzitorul Vechii răstriște cei strămoșești. Astfel al lumii bătrânul Tată Din pomul vieții c-a cutezat, L-a fericirii ... amenințând. Și când fumegă munții, vulcanul când turbează, Când flăcări rotitoare până la ceruri zbor, Când tremură pământul, văzduhul scânteiază, Al meu suflet te vede în orice meteor. Pe orice spăimântează ș-amenință viața, În orice loc de groază, acolo te zăresc: Ca tunetul ți-e glasul, ca fulgerul ți-e fața! Fulger în mine trece când ochii-mi te-ntâlnesc! Viforul bubuie, zboară, Crivățul vâjâie, trece, Tremurul saltă, doboară, Trăsnetul arde, petrece Cu cugetul când vii. Grindina bate ... Alecu Donici - Adevărul sau cucoșul de la moară ... la o moară, cucoșul prin cântare Morarului da veste la vreme de mâncare. Însă-ntr-o zi, când moara umbla mereu vuind, Și unda zgomotoasă, în roți cu-a sa iuțime Izbea din înălțime În aer spumegând, Morarul simțea foame. Deci iese el din moară Și vede cum cucoșul, sărind pe-o grindișoară, În pene se umfla, Din gât se încorda, Ș-apoi, căscându-și pliscul, se pare că cânta. Însă a lui cântare, de vuiet mistuită ... ... mătăsoasă, cu talaz nețărmurit, Se revarsă, fără margini, printre locuri mlăștinoase, Și de ceruri se izbește alergând spre răsărit. În acea sălbăticie de pustiuri onduloase, În picioare calc trecutul, corp și suflet mă cufund, Uit o viață amărâtă de ultragii sângeroase, O renaștere întreagă într-un vis tot mai profund. II ... sclipește, și sunt singurul ei țar. III Părul meu aprins de soare este tot o scânteiere... Caldul sânge prin artere năvălește, întețit... Pentru calul strâns în pulpe sunt sălbatică durere. De-o năprasnică putere mă resimt însuflețit... Pe potrivnica fecioară aș turba-o sub plăcere, Și dușmanul, dintr-o dată, l ... șoptitoare, Stele clare priveghează cortul meu nemăsurat. IV La mânerul unei spade peruzeaua când zâmbește, Radiază o poemă, gând pe suflet domnitor, Când joci calul în boestru sau când pintenu-l iuțește. Într-o magică splendoare zbori de lume uitător, Nici săgeata nu te-ntrece și te-avânți fără-ncetare, Sub ... mongolilor escortă e o stavilă prea mică; Mai avută va fi prada decât singur te gândești... Melancolică te-așteaptă fidanțata pe confine... Că purtată fu în suflet vei putea să-i dovedești... Înstela-vei părul negru cu o spuză de rubine, Strecura-vei, între sânuri, diamantul sugestiv, Pe grumazurile albe lăcrăma ... Vasile Alecsandri - Sora și hoțul ... Și de rude fără milă În pustiuri lepădată! Fără vină, din născare Mă văzui eu pedepsită, Și de-a lumii dezmierdare Mă simții în veci lipsită! În amar trăind de mică, Ochii-mi plâng, sufletu-mi geme, Și, ca pomul ce jos pică, Viața-mi cade fără vreme! Ah! sfârșească-se îndată ... Dragă soră tinerică, Fă trei cruci ș-o rugăciune. De vrei ochii să-ți lucească Într-un rai de veselie, Și ca floarea din câmpie În piept inima să-ți crească, Hai cu mine-n codrul verde S-auzi Doina cea de jale, Când plăieșii trec în vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Iar ciocoiul cum se pleacă De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși doisprezece, Și la brâu ... ce pândește Fericirea depărtată. Lasă tot, neagră chilie, Comănac, mătănii, rasă, Și de vrei a fi voioasă Ca o zi de voinicie, Vin în ... George Coșbuc - Coloana de atac ... râu de foc, Și linii-ntregi cădeau pe loc. Și-un căpitan, cel nalt, sărmanul, Căzuse vârfuind mormanul, Iar celălalt, acel ce-ochea, Muri trăsnit în fața mea. Căci uite-așa văzui de bine Pe-un turc bătrân ochind spre mine, Iar bietul căpitan nu-ș cum Se puse morții drept ... de-a dura. Ieșim apoi, ca duși de vânt, Pe fața negrului pământ. Pe lături ne-ntărim șireagul: Și iat-un căpitan cu steagul În fruntea noastră drum făcu: Ura, băieți, acu-i acu! Roiesc turbați pe zid păgânii, Sub zid se-ndeas-orbiș românii Și-aruncă scări, răzbesc prin ... meterez un braț a pus, Dar șapte turci pe el săriră, Și șapte săbii-l și loviră, Și-al optulea, un turc bărbos, Izbi turbat de sus în jos În piept cu patul puștii, fiara Și-atunci pocnind se rupse scara Și bietul căpitan căzu Pe spate-n șanț, și-atâta fu. Căci s-adunau ... Și fum de pușcă, să te-neci. Și ce-am văzut atunci minune Și-n groapă morților voi spune! Nici chip de-acu să mergi în ... Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu ... Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu I În oraș la București, În curți nalte și domnești Mândră masă e întinsă Și de mari boieri cuprinsă. Dar în mijloc cine șede? [1] Mircea-vodă-n mijloc șede, Și la dreapta lui se vede Doi Căplești și trei Buzești Zmeii Țării Românești, Purtătorii oștilor ... i strângea O creștină ce plângea. Fulger Radu se făcea, Ca un fulger se ducea Și la cort se repezea, Pe mârzac îl reteza Și în lance că-l lua, Mort în câmp îl arunca, Apoi vesel purcedea Cu mă-sa și cu Nedea, Ce de mic îi tot dădea Ajutor bun de putere Și cuvânt de ... existe de pe timpul năvălirilor de limbi străine sună așa: să fii totdeauna la mijloc de masă și la colț de țară . ↑ Românii expuși în vechime la necontenite năvăliri de limbi străine ce lasă foc și sânge în urma lor deteră barbarilor numirea de căpcâni, adică dihănii cu trup de om și cu cap de câine. În istoria lui Alexandru Machedon se zice: ,,De acolo merse Alexandru cincisprezece zile și ajunse la o țară cu oameni cu șapte picioare și cu șapte ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru IZBI (ÎN)Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru IZBI (ÎN). ... Oastea a fost pedepsită din pricina păcatului săvîrșit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pămînt, și a izbutit în ce a început. 13 Am auzit pe un sfînt vorbind; și un alt sfînt a întrebat pe celce vorbea: ,,În cîtă vreme se va împlini vedenia despre desființarea jertfei necurmate și despre urîciunea pustiirii? Pînă cînd va fi călcat în picioare sfîntul Locaș și oștirea?`` 14 Și el mi -a zis: ,,Pînă vor trece două mii trei sute de seri și dimineți; apoi ... Pe cînd îmi vorbea el, am căzut cu fața la pămînt leșinat. El m`a atins, și m`a așezat iarăș în picioare în locul în care mă aflam. 19 Apoi mi -a zis: ,,Iată, îți arăt ce se va întîmpla la vremea de apoi a mîniei ... Perșilor. 21 Țapul însă este împărăția Greciei, și cornul cel mare dintre ochii lui, este cel dintîi împărat. 22 Cele patru coarne cari au crescut în locul acestui corn frînt, sînt patru împărății, cari se vor ridica din neamul acesta, dar cari nu vor avea atîta putere. 23 La sfîrșitul stăpînirii ... ... lui. 4 Au băut vin, și au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă și de fer, de lemn și de piatră. 5 În clipa aceea, s`au arătat degetele unei mîni de om, și au scris, în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris. 6 Atunci împăratul a ... l-au tulburat că i s`au desfăcut încheieturile șoldurilor, și genunchii i s`au izbit unul de altul. 7 Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii și ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul și a zis înțelepților Babilonului: ,,Oricine va putea citi scrisoarea aceasta și ... Numărat, înseamnă că Dumnezeu ți -a numărat zilele domniei, și i -a pus capăt. 27 Cîntărit, înseamnă că ai fost cîntărit în cumpănă și ai fost găsit ușor! 28 Împărțit, înseamnă că împărăția ta va fi împărțită, și dată Mezilor și Perșilor!`` 29 Îndată, Belșatar a ... îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănțișor de aur la gît, și au dat de știre că va avea locul al treilea în ... neamurilor puternice se tem de Tine. 4 Căci Tu ai fost un loc de scăpare pentru cel slab, un loc de scăpare pentru cel nenorocit în necaz, un adăpost împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbește în zid. 5 Cum domolești căldura într`un pămînt arzător, așa ai domolit zarva străinilor; cum este înădușită căldura de umbra unui nor, așa au fost ... vecie: Domnul Dumnezeu șterge lacrămile de pe toate fețele, și îndepărtează de pe tot pămîntul ocara poporului Său; da, Domnul a vorbit. 9 În ziua aceea, vor zice: ,,Iată, acesta este Dumnezeul nostru, în care aveam încredere că ne va mîntui. Acesta este Domnul, în care ne încredeam, acum să ne veselim, și să ne bucurăm de mîntuirea Lui! 10 Căci mîna Domnului se odihnește pe muntele acesta; dar Moabul ... dar Domnul îi doboară mîndria, și face de nimica dibăcia mînilor lui. 12 El surpă, prăbușește întăriturile înalte ale zidurilor tale, le prăbușește la pămînt, în ... și turmele lui acopăr țara. 11 Dar ia întinde-Ți mîna, și atinge-te de tot ce are, și sînt încredințat că Te va blestema în față.`` 12 Domnul a zis Satanei: ,,Iată, îți dau pe mînă tot ce are, numai asupra lui să nu întinzi mîna.`` Și Satana ... să-ți dau de știre.`` 17 Pe cînd vorbea el încă, a venit un altul și a zis: ,,Niște Haldeeni, înșirați în trei cete, s`au aruncat asupra cămilelor, le-au luat și au trecut pe slujitori prin ascuțișul săbiei. Numai eu am scăpat, ca să-ți ... Pe cînd vorbea el încă, a venit un altul și a zis: ,,Fiii tăi și fiicele tale mîncau și beau vin în casa fratelui lor întîi-născut. 19 Și deodată, a venit un vînt mare de dincolo de pustie, și a izbit în ... la pămînt, s`a închinat, 21 și a zis: ,,Gol am ieșit din pîntecele mamei mele, și gol mă voi întoarce în ... i urmați. 24 Căci, cum iese fulgerul și luminează dela o margine a cerului pînă la cealaltă, așa va fi și Fiul omului în ziua Sa. 25 Dar mai întîi trebuie să sufere multe, și să fie lepădat de neamul acesta. 26 Ce s`a întîmplat în ... întîmpla la fel și în zilele Fiului omului: 27 mîncau, beau, se însurau și se măritau pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie; și a venit potopul și i -a prăpădit pe toți. 28 Ce s`a întîmplat în zilele lui Lot, se va întîmpla aidoma: oamenii mîncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau; 29 dar, în ziua cînd a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și pucioasă din cer, și i -a pierdut pe ... fi și în ziua cînd Se va arăta Fiul omului. 31 În ziua aceea, cine va fi pe acoperișul casei, și își va avea vasele în casă, să nu se pogoare să le ia; și cine va fi pe cîmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă. 32 Aduceți-vă aminte ... ... ... cere împăratul este o taină pe care înțelepții, cititorii în stele, vrăjitorii și ghicitorii nu sînt în stare s`o descopere împăratului. 28 Dar este în ceruri un Dumnezeu, care descopere tainele, și care face cunoscut împăratului Nebucadnețar ce se va întîmpla în vremurile de pe urmă. Iată visul tău și vedeniile pe cari le-ai avut în patul tău. 29 În patul tău, împărate, ți-au venit în minte gînduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri; și Celce descopere tainele ți -a făcut cunoscut ce se va ... Tu, împărate, ești împăratul împăraților, căci Dumnezeul cerurilor ți -a dat împărăție, putere, bogăție și slavă. 38 El ți -a dat în mîni, ori unde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele cîmpului și păsările cerului, și te -a făcut stăpîn peste toate acestea: tu ești ... văzut picioarele și degetele picioarelor parte de lut de olar și parte de fer, tot așa și împărăția aceasta va fi împărțită; dar va rămînea în ea ceva din tăria ferului, tocmai așa cum ai văzut ferul amestecat cu lutul. 42 Și după cum degetele dela picioare erau parte de fer Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IZBI (ÎN)Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru IZBI (ÎN). ... BUȘÍ^2 , bușesc , vb . IV . Tranz . și intranz . A lovi ( cu pumnul ) , a izbi . BUȘI ^1 s . m . pl . ( În expr . ) În patru buși = în patru labe . De - a bușilea = pe brânci . [ Formă gramaticală : ( în ... BÁTE , bat , vb . III . I. 1. Tranz . și refl . A ( se ) lovi , a ( se ) izbi repetat și violent ( cu palma , cu pumnul , cu bățul , cu biciul etc . ) A bate peste obraji , peste gură , peste picioare . A bate ... A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ) ; a birui un dușman în luptă , în război . 3. Tranz . A lovi , a izbi repetat ( cu un instrument potrivit ) un obiect , un material etc . în diverse scopuri . Gospodina bate covoarele . Bate fierul până - i cald . II. Intranz . 1. A izbi în ceva făcând zgomot ; a ciocăni ( la poartă , la ușă , la fereastră ) . Valurile bat de zidurile cetății . Cine bate oare la fereastra mea ? 2 ... un anumit punct . O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași . 4. A face aluzie critică la ceva . Bate în ciocoi . 5. ( Despre vânt ) A sufla . 6. ( Despre ploaie , grindină , brumă ) A cădea ( lovind ) peste semănături , livezi etc . 7. ( În expr . ) A bate ... ... ZVÂRLÍ , zvârl , vb . IV . ( În concurență cu azvârli ) I. Tranz . 1. A arunca ceva ( printr - o mișcare bruscă ) . 2. A risipi , a împrăștia . II ... A arunca cu ceva asupra cuiva ( pentru a - l lovi , a - l alunga etc . ) . 2. ( Despre animale ) A izbi cu picioarele , a fi nărăvaș ; a lovi . III. Refl . A se repezi , a se precipita , a ... ... BUFNÍ , bufnesc , vb . IV . 1. Intranz . A produce un zgomot înfundat ( prin cădere , izbire , explozie etc . ) . 2. Intranz . ( În expr . ) A bufni în ( sau de ) râs ( ori plâns ) sau ( tranz . ) a - l bufni râsul ( ori plânsul ) = a începe să râdă ( sau să plângă ) brusc ... |
||