Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FURMINT, GORDIN, HANGAN, SILVANER, ȘORICAR, CUMAȘ, SULTANIN, FRANC, TIP, HIBRID, FUNIGEL ... Mai multe din DEX...

M��SOI - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru M��SOI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 134 pentru M��SOI.

Vasile Alecsandri - Mănăstirea Argeșului

... mi se culca Și un vis visa, Apoi se scula Ș-astfel cuvânta: ,,Nouă meșteri mari, Calfe și zidari! Știți ce am visat De când m-am culcat? O șoapta de sus Aievea mi-a spus Că orice-am lucra Noaptea s-a surpa Pân-om hotărî ... vizite supărătoare au obicei a freca ușile și ferestrele cu usturoi în ajunul Șf. Andrei, fiind usturoiul displăcut strigoilor. Moroii sunt iarăși un soi de strigoi mici ce vin de cer țâță la mamele lor. Ei sunt copii noi-născuți ce mor până a nu fi botezali ...

 

Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor

... oștirea rusească. Damele erau frumoase, îmbrăcate după moda cea nouă (din Paris, se-nțelege) și, ce e mai mult, cleveteau cu mult spirit. Din acest soi de oameni s-a recrutat apoi în urmă acel contingent de așa-numiți oameni mari ai României a căror cel mai ...

 

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... lui fată Armin cântărețul pe-ascuns se vedea;     Prea frumos la față, Chiar ca și o roză, acel tânăr om     Cânta cu dulceață, Dar de soi nu mare, nici fecior de domn.     Minvana uitase     Al său neam înalt,     Căci s-înamorase, Ea, neprihănită, de prostul amat...     Deci pe-a nopții ... Pentru anii grabnici ce trec, se sfârșesc?     O, dragă iubite, Cu dragoste anii și viața răpesc. Armin     Minvană! Minvană!     Eu sunt cântăreț,     Iar tu de soi doamnă, Strămoșii tăi falnici, tatăl măreț... Minvana     Ce-mi pasă de cinste! Dragostea ta numai, cântăreț smerit,     Mult mie iubite Covârșește crăiia și domnescul drit ... noastră fericire! Las-anii să treacă, noi veseli să fim. Armin     O, voi dulci minute Fericirii mele, voi treceți curând,     Iar inima simte Soarta ce m-așteaptă, zorile sosind;     Căci zi de s-arată,     Sunt nefericit,     Ea îi doamn-îndată, Iar eu, cântărețul de soi, înjosit. Minvana     Las’ să se reverse Zorile plăcute de care vorbești;     Las’ să lumineze Lumea întru care tu, Armin, trăiești;     Cu domnești odoare     Mâini de ... mi vestește rău?      Deci apoi își leagă Arfa de o creangă cântărețul trist. (Către arfă)     Fii pentru a mea dragă Amanetul nopții ce ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... lui fată Armin cântărețul pe-ascuns se vedea;     Prea frumos la față, Chiar ca și o roză, acel tânăr om     Cânta cu dulceață, Dar de soi nu mare, nici fecior de domn.     Minvana uitase     Al său neam înalt,     Căci s-înamorase, Ea, neprihănită, de prostul amat...     Deci pe-a nopții ... Pentru anii grabnici ce trec, se sfârșesc?     O, dragă iubite, Cu dragoste anii și viața răpesc. Armin     Minvană! Minvană!     Eu sunt cântăreț,     Iar tu de soi doamnă, Strămoșii tăi falnici, tatăl măreț... Minvana     Ce-mi pasă de cinste! Dragostea ta numai, cântăreț smerit,     Mult mie iubite Covârșește crăiia și domnescul drit ... noastră fericire! Las-anii să treacă, noi veseli să fim. Armin     O, voi dulci minute Fericirii mele, voi treceți curând,     Iar inima simte Soarta ce m-așteaptă, zorile sosind;     Căci zi de s-arată,     Sunt nefericit,     Ea îi doamn-îndată, Iar eu, cântărețul de soi, înjosit. Minvana     Las’ să se reverse Zorile plăcute de care vorbești;     Las’ să lumineze Lumea întru care tu, Armin, trăiești;     Cu domnești odoare     Mâini de ... mi vestește rău?      Deci apoi își leagă Arfa de o creangă cântărețul trist. (Către arfă)     Fii pentru a mea dragă Amanetul nopții ce ...

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

... îmi sunt oamenii ăștia... — Dragul meu, urmă el când ieșirăm afară în uliță, cât am fost procuror, am avut de cercetat multe fapte. Și m-am încredințat că lașii cei mai mulți sunt printre noi. Dumnezeu să mă ierte dacă-ți spun că, din câți oameni cunosc eu, nu se ... colț, în picioare, un om voinic fecioru-său; iar lângă cuptor, bătrâna nevastă-sa. Când am intrat, moșneagul s-a sculat în picioare. M-am așezat pe un scaun, l-am chemat lângă mine și l-am întrebat: — Dumneata ai lovit cu toporul pe Criste Dămian? Moșneagul răspunse ... el, că doar nu l-am lovit să moară. L-a bătut tot satul odată, și n-a murit, că-i soi rău. Soiul rău nu moare. — Și cum l-ai lovit? Moșneagul stătu puțin pe gânduri: — Păi cum... Ia, așa, bine... — Nu: Așa ... dacă a murit, Dumnezeu să-l ierte. Da eu tot nu puteam să trăiesc să știu pe tătuca în gros pentru mine, că m-ar fi muncit gândul. Bătrâna bocea mai tare. Moșneagul își șterse fruntea de sudoarea ce-i picura pe față. Ceilalți rămăseseră încremeniți... L-am arestat

 

Constantin Stamati - Mascurii în vie

... într-o vie au intrat, Găsind poarta făr’ de pază, căci vierul se-mbătase, Și pe cuptor se culcase. Via era minunată, vița era de soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la ... Și-ntr-o oară biata vie au fost fărâmată, Și scurmată, Și de tot stricată; Căci este la toți știut, Ce pagube au făcut Cest soi rău de dobitoace, prin țări unde-au petrecut... Pân’ și la moșii răpite De însuși a lor stăpân, făr-a fi ... îi pasă. Deci rădăcina de vie au strigat cu duios țipet: “O, voi, fiară făr’ de milă, barbare și făr’ de cuget, Măcar că m-ați sfărâmat, Rădăcina mi-ați scurmat Și roada mi-ați îndopat, Ba încă vă bucurați că m-ați desființat! Dar să știți, cumplite fiare, că și pe voi oarecând, Oamenii buni ucigând, Și foc mare aprinzând, Din curpenii viei mele acestei părăginite ...

 

Grigore Alexandrescu - Castorul și alte lighioane

... ar opune     L-acea înecăciune.     â€žFrați — zise un castor,     Zidar de soiul lui —     Eu asta socotesc,     De mi-eți da ajutor,     Să m-apuc să clădesc   Zid tare de pămînt și apei să-l opui.“     â€” „Bravo! bine-ai gîndit,     Strigară toți pe loc;     Ești ... ce s-a-ntîmplat,     Pentru că a cercat,     În neroada-i dorință,     Lucru peste putință;     Eu l-am povățuit,     Dar nu m-a ascultat,     Și de aceea noi     Tragem aste nevoi“. Adeseaori virtutea așa se prețuiește: Orice nobilă faptă, orice dreaptă-ncercare, Pentru-al ...

 

Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam

... Dacă îi scăpătat.â€� La acest punct strigăi însă că nici moartea mă desparte, Dar de-așa gogomănie au râs rudele ei toate. Eu însă m-am atins. Căci dracul m-au împins, Ca pe un mire înfocat, Și-ndatoririle mele în scris socrilor le-am dat; Vai, însă, de-mperecherea cu o femeie de modă ... înalt femeia ce au luat. Având a merge îndată în aurit faieton La buna, mătușa, moșu, la tot neamul cu poclon, Precum eu m-am zbrănduit pe strade dârdâitoare, Le-am colindat cu mireasa cu prezenturi de preț mare; Cheltuind făr’ de cruțare, dând ospețe răsfățate, Cu zariflicuri de ... să puie al meu tot calabalâc. Bărbatul (Eu pân-acum nu-nțeleg dacă sunt serv sau bărbat.) Spune-mi la drum ce să iau, să m-apuc de încărcat? Cucoana Tot ce trebuie să aibă o damă de neam înalt; Oh! dar cât sunt de mâhnită, și mamzela m-au lăsat, Dar prințului Furtunatic nu te-ai dus să dai de știre De-a mea în grabă pornire? Dar mai ales cu ... adică a mea soție, Iar pentru mine-n caretă loc n-au rămas să mai fie, Și așa eu cu lacheii într-un furgon ...

 

Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam

... Dacă îi scăpătat.â€� La acest punct strigăi însă că nici moartea mă desparte, Dar de-așa gogomănie au râs rudele ei toate. Eu însă m-am atins. Căci dracul m-au împins, Ca pe un mire înfocat, Și-ndatoririle mele în scris socrilor le-am dat; Vai, însă, de-mperecherea cu o femeie de modă ... înalt femeia ce au luat. Având a merge îndată în aurit faieton La buna, mătușa, moșu, la tot neamul cu poclon, Precum eu m-am zbrănduit pe strade dârdâitoare, Le-am colindat cu mireasa cu prezenturi de preț mare; Cheltuind făr’ de cruțare, dând ospețe răsfățate, Cu zariflicuri de ... să puie al meu tot calabalâc. Bărbatul (Eu pân-acum nu-nțeleg dacă sunt serv sau bărbat.) Spune-mi la drum ce să iau, să m-apuc de încărcat? Cucoana Tot ce trebuie să aibă o damă de neam înalt; Oh! dar cât sunt de mâhnită, și mamzela m-au lăsat, Dar prințului Furtunatic nu te-ai dus să dai de știre De-a mea în grabă pornire? Dar mai ales cu ... adică a mea soție, Iar pentru mine-n caretă loc n-au rămas să mai fie, Și așa eu cu lacheii într-un furgon ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog

... În urmă primii slujbă la franțozi și purtându-mă bine, în scurtă vreme ajunsăi căpitan. În urmă, cu oaste care fu trimisă la Eghipèt, m-aflai și eu. O, cu câtă bucurie făceam eu acea călătorie, socotind că acolĂ² voi s-aflu doară cuibul strămoșilor noștri și neamul nostru adevărat ... De-atuncia tot aici sunt, la Eghipet. Dar, crezi-mă sau ba? cu toate aceste nu-mi pociu scoate din inimă dorul țării în care m'am născut, și mĂ car trăesc aici în prisos de toate, totuș', spre fericirea deplin patria-mi lipsește. Având aici vreme de ajuns, mă îndeletnicesc ... gura acelui au luat moșu-său, apoi tată-său, de la care au auzit spuind dânsul. Drept aceasta, aducându-mi aminte de țara în care m-am născut (măcĂ¡r că noao ne este mĂ¡șteră), multe cântam eu delle noastre, amegind vremea în ceasurile mele mâhnicioase. Aceasta fu pricina și ... voi auzi cât de curând că pe tine au rădicat ceata vĂ²ievod, dar bag de samă, nătărăul acela tot trăiește și împute lumea!... Scrie-m, rogu-te, cum vă aflați, că eu încă mă țân de ceata voastră și nu mă am lăpădat până acum; ba zioa și noaptea pentru ...

 

Vasile Alecsandri - Balta-albă

... un voiaj în Orient, lucru ce, precum știți, s-a făcut astăzi de modă, am ajuns bun sănătos la Viena; și de aici m-am îmbarcat pe un vas de vapor cu gând de a coborî Dunărea pân-în Marea Neagră, făr-a mă opri ... dar nu puteam înțelege de departe dacă acea ființă era om și dacă acele locuințe primitive formau un sat. Îmi închipuiam deci Valahia ca un soi de pustiu vânturat de cârduri de fiare sălbatice și de oameni pribegi ca în sânul Africii... Râdeți, domnilor? dar bun e Dumnezeu! m-oi întâlni eu vreodată cu profesorul meu de geografie! Oprindu-se vaporul la Brăila, mă hotărâi a mă coborî pe uscat și a ... eu, făcând în aer o tumbă neașteptată, mă trezii pe pavea. Ce se întâmplase? nu știu. Atâta numai îmi aduc aminte că, în vreme cât m-am sculat din colb, amețit și zdruncinat, echipajul meu se făcuse nevăzut. Consulul își ținea șoldurile de râs, și oamenii din uliță, care fuseseră față ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru M��SOI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru M��SOI.

FURMINT

... FURMÍNT s . m . Soi de viță de vie cu struguri mijlocii , cilindrici , cu boabe dese , omogene , verzi - gălbui , din care se fac vinuri superioare ; vin din acest soi

 

GORDIN

... GORDÍN s . m . Soi

 

HANGAN

... HANGÁN , hangani , s . m . Soi

 

SILVANER

... SILVANÉR s . m . Soi

 

ȘORICAR

... ȘORICÁR , șoricari , s . m . 1. Soi de câine care prinde șoareci . 2. Numele mai multor păsări răpitoare din familia acvilidelor care se hrănesc mai ales cu șoareci ( Buteo ) . [ Var . : șorecár s ...

 

CUMAȘ

... CUMÁȘ , ( 1 ) s . n . , ( 2 ) cumași , - e , s . m . și f . 1. S . n . ( Înv . și reg . ) Stofă ( de mătase ) pentru rochii . 2. S . m . și f . Soi

 

SULTANIN

... SULTANÍN , - Ă , sultanini , - e , adj . , subst . 1. Adj . ( Despre fructe , legume ) De cea mai bună calitate , de soi . 2. S . f . Soi de viță de vie cultivat pentru producerea stafidelor . 3. S . m

 

FRANC

... FRANC ^1 , franci , s . m . 1. Denumire dată unității monetare în Franța , Belgia , Elveția etc . 2. ( Înv . ) Unitate monetară în România ; leu ^2 . FRANC ^2 , franci , s . m . Denumire dată portaltoiului obținut din sămânța soiurilor cultivate ( la măr , păr , cireș etc . ) care face parte din aceeași specie cu altoiul . FRANC ^4 , - Ă , franci ...

 

TIP

... TIP , tipuri , ( 1 , 2 , 3 ) ( 4 ) tipi , s . m . 1. S . n . Obiect care reprezintă modelul pe baza căruia se produc alte obiecte de același fel ; prototip . 2. S . n . Individ , exemplar , obiect , fenomen ... esențiale pentru un grup întreg de indivizi , de exemplare , de obiecte etc . de același fel . 3. S . n . Soi ^3 , fel , gen , categorie . 4. S . m

 

HIBRID

... HIBRÍD , - Ă , hibrizi , - de , s . m . , adj . 1. S . m . , adj . ( Organism ) provenit din încrucișarea a doi indivizi de specii , de soiuri , de genuri sau de rase diferite . 2. Adj . Fig . ( Despre realizări ...

 

FUNIGEL

... FUNIGÉL , funigei , s . m . ( De obicei la plural ) Fir al unui anumit soi

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...