Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: MEDALIA

  Vezi și:MEDALIA, MEDALIE, DECORAȚIE, DUBLET, EXERGĂ, INCUSĂ, LEGENDĂ, PLACHETĂ, TINICHEA ... Mai multe din DEX...

MEDALIAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MEDALIÁT, -Ă, medaliați, -te, adj. Care a fost distins cu o medalie; decorat. [Pr.: -li-at] - Medalie + suf. -at (după fr. médaillé).

Sursa : DEX '98

 

MEDALIÁT adj. v. decorat.

Sursa : sinonime

 

MEDALI//ÁT \~átă (\~áți, \~áte) Care a fost distins cu o medalie. [Sil. -li-at] /medalie + suf. \~at

Sursa : NODEX

 

MEDALIÁT, -Ă adj. Care a fost premiat, distins cu o medalie. [Pron. -li-at. / cf. fr. médaillé].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MEDALIAT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru MEDALIAT.

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti

... numai la omul de rând, care este cu atât mai plin de sine cu cât e mai gol, pot fi excesive. Căci dacă fudulirea cu medalia Bene-Merenti, ca să revenim la dânsul, face, mai cu seamă din partea celui ce nu o merită, o impresie ridiculă, apoi desigur fac, mai ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

... manuscrisele mele în limba mea maternă. Înalta distincțiune ce-mi făcu M. S. regele României, conferin¬du-mi în anul 1895 pentru scrierile mele literate medalia „Bene merenti“, m-a încurajat să iau deciziunea, ca pe viitor, cât mă vor sluji încă puterile mele intelectuale, să mă ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra maestrului Bellini şi a operilor sale Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale de Nicolae Filimon Articol publicat în Naționalul , I (1858), nr. 39, 24 aprilie, p. 149—150, sub semnătura N. Filimon Sicilia, acest locaș al soarelui, insulă a ciclopilor, teatrul celor mai poetice aventure mitologice, patria Ceresei și a lui Triptolem, delicioasa grădină a Italiei, care făcu pe frumoasa Venere a-i da preferință mai mult decît încîntătoarelor dumbrăvi de cedri și chiparisi din insulele Cnido și Cipro; patria primitivă a literelor și a belelor-arte, pămînt proverbial pentru eroismul și abnegarea fiilor lui, iată în fine țara care dete lumei pe pateticul maestru Bellini, pe inventatorul școalei lirice și compatriotul tiranului Falaris, ce-și avea și el pasiunea sa muzicală, ba chiar școala sa fundată pe o teorie proprie a sa, și care în marele său amor pentru cultura muzicei vocale inventă faimosul taur de aramă pe care, după ce-l ardea binișor, adică pînă se făcea roșu, apoi băga într-însul cîte un amator de muzică, care abia intrat în ...

 

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri de Vasile Alecsandri Prințului Ion Ghica Mircești, decembrie 1883 Iubite amice, Iată-ne cu iarna în țară! Ea a sosit noaptea, pe furiș, și s-a grăbit să-și scuture cojoacele pe fața pământului pentru ca să afirmeze stăpânirea ei... A doua zi românii s-au trezit vasali acestei regine aspre ai cărei miniștri sunt crivățul și gerul, ai cărei curtezani sunt lupii și corbii, a cărei armată sunt fulgii de zăpadă și țurțurii de gheată, ale cărei palate sunt clădite cu troian. Baba cochetă și sulemenită se mirează în oglinda râurilor înghețate și poartă pe frunte-i o coroană de briliante ce te pătrunde de fiori când o privești și te preface în sloi când te atingi de dânsa. E timp de a se culege pe acasă și de a se adăposti la gura sobei în așteptarea altei regine mult mai atrăgătoare, Primăvara, care va detrona în curând pe bătrâna uzurpatoare. Sperare drăgălașă!... Ea ne face a răbda despotismul îngrozitor al iernii fără nici ...

 

George Bariț - Inimile mulțămitoare

... prea scump. Eu știu cu ce îți sânt datoriu: frumoasa ta faptă o voi da în cunoștința generalului, ca pieptul tău să fie împodobit cu medalia eroicească. Îngrijește pentru vindecarea ranei tale, iar pentru viitoriu nu te supăra nimic. Eu îți voi răsplăti scumpa ta slujbă.» CORNELIA: Și bunul nostru ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odi­nioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținu­tul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ...

 

Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei

... colonel Karozin, cu patru sute de ruși și întovărășit de mai mulți români povățuiți de arhimandritul de Argeș, care avea două pistoale la brâu și medalia Caterinei II la gât, și de spătarul Pervu Cantacuzino, numit de împărăteasa general-maior, intră în București și se îndreptă spre curțile domnești. În toate ...

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

Constantin Negruzzi - Negru pe alb Negru pe alb de Constantin Negruzzi Scrisori la un prieten Cuprins 1 Scrisoarea I 2 Scrisoarea II 3 Scrisoarea III 4 Scrisoarea IV 5 Scrisoarea V 6 Scrisoarea VI 7 Scrisoarea VII 8 Scrisoarea VIII 9 Scrisoarea IX 10 Scrisoarea X 11 Scrisoarea XI 12 Scrisoarea XII 13 Scrisoarea XIII 14 Scrisoarea XIV 15 Scrisoarea XV 16 Scrisoarea XVI 17 Scrisoarea XVII 18 Scrisoarea XVIII 19 Scrisoarea XIX 20 Scrisoarea XX 21 Scrisoarea XXI 22 Scrisoarea XXII 23 Scrisoarea XXIII 24 Scrisoarea XXIV 25 Scrisoarea XXV 26 Scrisoarea XXVI 27 Scrisoarea XXVII 28 Scrisoarea XXVIII 29 Scrisoarea XXIX 30 Scrisoarea XXX 31 Scrisoarea XXXI 32 Scrisoarea XXXII Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lasa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MEDALIAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru MEDALIAT.

MEDALIA

MEDALIÁ , medaliez , vb . I . Tranz . A distinge cu o medalie ; a decora . [ Pr . : - li -

 

MEDALIE

MEDÁLIE , medalii , s . f . Piesă de metal ( sau , uneori , de marmură ) , în formă de monedă , gravată cu figuri și inscripții , emisă în cinstea unei personalități sau în memoria unei acțiuni

 

DECORAȚIE

DECORÁȚIE , decorații , s . f . 1. Distincție ( ordin , medalie ) ce se acordă cuiva pentru merite deosebite într - un anumit domeniu de activitate , pentru o faptă eroică sau pentru servicii excepționale aduse statului . 2. ( Rar ) Acțiunea , arta de a decora , de a orna ; ( concr . ) totalitatea obiectelor care servesc la împodobire , la ornamentație . [ Var . : ( înv . ) decorațiúne s .

 

DUBLET

DUBLÉT , dublete , s . n . 1. Al doilea exemplar al unui obiect ( carte , medalie , marcă etc . ) , păstrat într - o colecție . 2. Fiecare dintre cuvintele cu același etimon , dar cu aspect fonetic și uneori cu sens diferit , care au intrat într - o limbă dată în momente sau pe căi diferite . 3. ( Fiz . ) Dipol . 4. ( Fiz . ) Pereche de linii spectrale cu lungimi de undă

 

EXERGĂ

EXÉRGĂ , exerge , s . f . Mic spațiu gol pe o medalie , destinat să fie acoperit cu o

 

INCUSĂ

INCÚSĂ , incuse , adj . , s . f . ( Medalie , monedă veche ) care are o față în relief , iar cealaltă

 

LEGENDĂ

LEGÉNDĂ , legende , s . f . 1. Povestire în proză sau în versuri care conține elemente fantastice sau miraculoase , prin care se explică geneza unui lucru , a unei ființe etc . , caracterul aparte al unui eveniment ( istoric ) , al unui erou ( mitic ) sau al unui fenomen . 2. ( Rar ) Inscripție pe o monedă sau pe o medalie . 3. Text , inscripție prin care se explică semnele convenționale de pe o hartă , de pe un plan , o imagine fotografiată sau

 

PLACHETĂ

PLACHÉTĂ , plachete , s . f . 1. Volum mic cu conținut literar , în special culegere de versuri ; broșurică . 2. Medalie pătrată sau dreptunghiulară , care de obicei are o singură față modelată cu desene , basoreliefuri sau inscripții și care se oferă ca recompensă la unele concursuri sportive , artistice etc . 3. ( Biol . ; în sintagma ) Plachetă sanguină =

 

TINICHEA

TINICHEÁ , tinichele , s . f . 1. Placă sau foaie subțire de tablă de oțel având diverse întrebuințări . 2. Cutie , vas , recipient făcut din tablă . 3. ( Depr . ) Decorație , medalie . 4. ( Reg . ) Scândură subțire ( de