Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MILIAR, MILOS, MILOSTIVI, MILUȚĂ, NEMILĂ, ÎNDUIOȘA, ÎNDURĂTOR, ÎNDURARE, ANCABLURĂ, BIET ... Mai multe din DEX...

MILĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MÍLĂ^1, mile, s.f. 1. Sentiment de înțelegere și de compasiune față de suferința sau de nenorocirea cuiva; compătimire; îndurare; milostenie. * Loc. adj. și adv. Fără (de) milă = crud, nemilos, neîndurător. * Loc. adv. De milă sau de mila cuiva = dintr-un sentiment de compătimire (față de cineva). * Loc. conj. De milă nu... = de teamă ca nu cumva ... * Expr. De silă, de milă sau de milă, de silă = vrând-nevrând; de voie, de nevoie. (A fi) vrednic de milă = (a se afla) într-o situație jalnică, (a fi) demn de compătimit. A-i plânge (cuiva) de milă = a fi cuprins de părere de rău pentru suferințele sau pentru starea cuiva. A face (cuiva) milă = a provoca compătimirea, a fi vrednic de plâns. A avea milă de... = a se purta cu grijă, cu menajamente față de cineva sau de ceva. (Ți-e) mai mare mila = a) se zice când cineva se află într-o stare demnă de compătimire; b) (cu valoare de superlativ) foarte tare (sau mult, dureros etc.). (Pop.) Fără milă de păcat = fără teama de a greși. 2. Ajutor, binefacere; (concr.) pomană, milostenie. * Expr. A cere milă = a) a cerși; b) a cere îndurare, iertare. 3. Stare jalnică, de compătimit în care se află cineva; mizerie. ** Tristețe, melancolie, jale. 4. Bunăvoință, bunătate, indulgență, înțelegere. * Expr. (Pop.) A nu avea (sau a nu afla) milă (undeva sau la cineva) = a nu găsi bunăvoință (undeva sau la cineva). ** (În credințele religioase) Bunăvoință și ajutor pe care Dumnezeu le acordă omului; grație divină, îndurare. * Expr. Unde (sau pe ce) pune el mâna, pune și Dumnezeu mila, se spune despre acela căruia îi merg toate din plin. (Formulă întrebuințată mai ales în limbaj bisericesc) Dumnezeu (sau Domnul) -și facă milă (de cineva sau cu cineva) = Dumnezeu se îndure (de cineva). A lăsa (pe cineva) în mila Domnului = a lăsa (pe cineva) în voia sorții, a nu se mai interesa de el. (Fam.) Dumnezeu cu mila! = fie ce-o fi! cum o da Dumnezeu! Mila Domnului! = (exclamație care exprimă satisfacția sau adeziunea cuiva) slavă Domnului! (Înv.) Prin (sau din, cu) mila lui Dumnezeu, formulă de introducere la scrierile vechi, în acte administrative etc. - Din sl. mil?.

Sursa : DEX '98

 

MÍLĂ^2, mile, s.f. Unitate de măsură pentru lungimi folosită în trecut, care a variat în timp și de la o țară la alta; (azi) unitate de măsură pentru lungimi egală cu 1609,3 m, folosită în Marea Britanie și în S.U.A. * Milă marină = unitate de măsură pentru lungimi, folosită în navigație, egală cu 1852 m. - Din pol. mila.

Sursa : DEX '98

 

Milăcruzime, nemilă, neîndurare

Sursa : antonime

 

MÍLĂ s. v. smerenie, umilință.

Sursa : sinonime

 

MÍLĂ s. 1. v. îndurare. 2. (BIS.) ajutor, grație, har, îndurare, milostivire, (înv. și pop.) milostenie, (înv.) milcuire, milosârdie, miloste, milostivenie, milostivnicie. (\~ divină.) 3. v. compătimire. 4. bunăvoință, îngăduință, înțelegere, mărinimie, (înv. și pop.) milostenie, (înv.) priință, (turcism înv.) musaadea. (Și-a manifestat întreaga \~.) 5. v. binefacere. 6. v. pomană.

Sursa : sinonime

 

mílă (sentiment) s. f., g.-d. art. mílei; (pomeni, ajutoare) pl. míle

Sursa : ortografic

 

mílă (unitate de măsură) s. f., g.-d. art. mílei; pl. míle; (marină) simb. Mm, (terestră) simb. mi

Sursa : ortografic

 

MÍL//Ă^2 \~e f. Unitate de măsură a lungimii (având în diferite state diferite valori). * \~ marină unitate de măsură a distanței pe apă egală cu 1,852 km. /<pol. mila

Sursa : NODEX

 

MÍL//Ă^1 \~e f. 1) Sentiment de compătimire față de suferințele și nenorocirile altora; compasiune; milostenie; compătimire. * (A fi) vrednic de \~ (a se afla) într-o situație jalnică. A-i plânge (cuiva) de \~ a fi cuprins de părere de rău pentru suferințele cuiva. A avea \~ (de cineva) a se purta cu grijă față de cineva. 2) Dar făcut unui nevoiaș. 3) rar Atitudine binevoitoare față de cineva; bunăvoință; îngăduință. * A nu avea \~ (undeva sau la cineva) a nu găsi bunăvoință undeva sau la cineva. [G.-D. milei] /milu

Sursa : NODEX

 

MÍLĂ s.f. Unitate de măsură pentru lungimi, ale cărei mărimi variază în diverse țări. * Milă marină = măsură de lungimi maritime, egală cu 1852 m. [Cf. lat. mille].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MILĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 537 pentru MILĂ.

Alexei Mateevici - Fie voia ta!

... a rămas numai o coaje; Biata mamă le-o-mpărțește Și-i îndeamnă să se roage; Iar ea cade-n pat zdrobită Și de milă, și durere. Și privirea i se stinge Și puterea toată-i piere... Copilașii plini de groază Plâng, se vaietă și zbiară; De-a lor ... de groază Chiar și moartea se-nfioară. Toți o strigă și-o sărută Și-o dezmiardă fiecare: ,,Mamă, mamă, scumpă mamă, Vom fi buni, o, milă-ți fie, Nu muri! deschide ochii! Lasă-ne-o, o, Doamne, vie! N-auzi, mamă?" Ș-a lor lacrimi Și durerea lor nespusă ... zis: ,,Iată, spun ție, Mama pruncilor de astăzi Între vii să nu mai fie!" Ș-a nesocotit cuvântul; I-a fost milă, i-a fost jale... Ce va zice Domnul oare? Cum să-i vie ea în cale? Și muncindu-se cu gândul A ... privirea-n jos stă moartea: ,,Înțeleptule Stăpâne! Tu știi tot ce este astăzi Și ce va veni pe mâine, Știi că totdeauna fost-am Fără milă și cruțare: Țipetelor dureroase Nu le-am dat eu ascultare. Am smuls soțul fără milă ...

 

Mihai Eminescu - Apari să dai lumină

... lucește prea curat Un chip tăiat de daltă, de-a pururi adorat. Privi-te-voi cu ochii în lacrime fierbinți... O, marmură, aibi milă de-a mele rugăminți! Îndură-te și lasă privirea-mi s-o consol La alba strălucire a gâtului tău gol, La ... a sânilor ce cresc, La noaptea cea adâncă din ochiul tău ceresc, Să văd că de privirea-mi tăcând te înfiori... O, marmură, aibi milă de ochii-mi rugători! Aș vrea cu-a mele lacrimi picioarele să-ți scald, În dulcea-nfiorare a sufletului cald, Să ... jalea amorului meu sfânt, Ca lebăda ce moare de propriul ei cânt, Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci... O, marmură, aibi milă de stingerea-mi pe veci! Ca iarna cea eternă a Nordului polar Se-ntinde amorțirea în sufletu-mi amar, Nimic nu luminează astei ... cu fiere mi le uzi; Când ruga mea fierbinte nu vrei să o auzi, Mă faci părtaș în lume durerilor lui Crist... O, marmură, aibi milă de sufletul meu trist! Dar te cobori, divino, pătrunsă de-al meu glas, Mai mândră, tot mai mândră la fiecare pas... Visez, ori e aievea

 

George Coșbuc - Legenda trandafirilor

George Coşbuc - Legenda trandafirilor Legenda trandafirilor de George Coșbuc O mamă tânără-ntr-un sat Al Indiei, trăia iubită De soțul ei și fericită De multe câte i s-au dat. Statornică-i trecea viața, Cum trece-n farmec dimineața P-un câmp frumos și plin de flori. Și i-au dat zeii-ndurători Un copilaș, ca el să fie Cea mai înaltă bucurie În traiul ei de rău scutit. Dar într-o zi s-a-mbolnăvit Cel dezmierdat din mână-n mână, Și s-a zbătut o săptămână Și-a opta zi el a murit. Din lut era; s-a-ntors în lutul Creării noastre-a tuturor! Și mama-și blestema trecutul Și se-ngrozea de viitor: Vedea întreaga ei viață Un câmp pustiu, prin care ea Cu multă plângere-și ducea Durerea timpului de față. Și cu copilul mort la piept, Aleargă nebunită mama Și la picioarele lui Brama În templu ea se duce drept. Cuprinde gleznele mărețe A zeului cu patru fețe Și-n hohot tânguios de plâns, Obrazul și-l lipește strâns De piatra cea din veac cioplită. Tu, patimă ...

 

Mihai Eminescu - Ghazel

... Mihai Eminescu - Ghazel Ghazel de Mihai Eminescu Tu, cu cruzime m-ai respins, când am voit, copilă, Să devastez frumsețea ta cea dulce, făr- de milă ­ Și totuși corpul tău e plin de-o coaptă tinereță, Tu, al amorului duios demonică prăsilă! Eu am plecat purtând în piept durerea-mi ... a hainei crudă silă Și proaspeți, albi, rotunzi și tari ei se ridic, se lasă Și ochii tăi în lacrimi ard, în lacrimi dulci de milă. La răsuflarea cald-a ta se coace-uscata gură, Se văd frumoși mărgăritari ce-ntredeschiși defilă. Cu brațul meu eu șelele ți le ... În vine-ți fierbe nebunit, și mintea o exilă. Atunci căzuși pe pieptul meu o sarcină în friguri, Un fruct răscopt de-amorului căldură fără milă, Ai mai gemut o dată clar ca omul care moare, Apoi te lăsași patimei ce te ardea, Sibyllă, Și-n lupta noastră te-am adus ... îngemănat trăind o viaț-obscură, Demonic-dulce, amoros, spasmotică, febrilă, Și sufletele noastre-atunci pe buze atârnate S-au contopit în sărutări, în dezmierdări, în milă

 

Mihai Eminescu - Surori

... un ochi nu s-urcă-n lacrimi înspre tine în zădar Și ades când noaptea pune ochiol lumei otar, Neștiută cauți praguri, scunde, vrednice de milă. Dar deodată în mulțime, tu oprești ochiul tău mare De-o idee dureroasă al tău suflet e cuprins... Spune înger, ce durere al tău suflet ... cădere Fără de măsură-n lume... și cu toată desperarea Fără de măsură-n suflet... ea e bună... ochiu-i are Pentru orice neferice lacrimi, milă și durere. Ea de toți disprețuită, e în stare să se-nchine La vederea-unei copile, ce-n biserică se duce Ar ruga ca să ...

 

Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți

... tu-i răsplătește cu a ta dreaptă urgie Ca însumi să văd cu ochii că cumplit i-ai răsplătit, Osândești-o făr’ de milă, umilește-i sumeția, Ca s-ajungă cerșetoare la mine pâine cerând. Ușa mea, ce totdeauna săracilor primitoare, Ei numai se va închide, fără o a ... faptă, Că au ieșit înainte-i s-o împingă ne-ndurat, Și ca când vine la dânsa cu o mână ridicată, Să lovească făr’ de milă pe-al său copil blestemat... Atunci ea în genunchi cade și tremurând își întinde A sale mâini veștezite la umbra ce cunoscu. Vrea ... căită. A mea fiică, draga tatii, picioarele-mi săruta, Și eu cu posomorâre părea că-i făceam mustrare, Că ne-au lăsat făr’ de milă, și rușine ne-au făcut; Iar tu, sărutându-mi mâna, mă rugai să-i dau iertare. Am iertat-o, și Gafița pe pieptul meu a ... bunătate, Uitat-ați a mea greșeală și blestemul ce mi-ați dat? O, maică, ce mai plângi încă fiică plină de păcate!... O, milă! o, dragă tată! demnă sunt eu de iertat? Demnă sunt de îndurare? vrednică-s de-a voastră ...

 

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa

... Din scârnăvia răutății Ea bea în fiecare ceas... Și cu a pocăinței sete În ochii lui Hristos acum Pedeapsa răului său drum Și milă nesfârșită vede. De presimțiri cerești cuprinsă Ea stă la îndoială încă, Dar pocăința cea aprinsă Începe inima să-i strângă, Și-n mijlocul tăcerii, iată ...

 

Alexei Mateevici - Păcătoasa

... Din scârnăvia răutății Ea bea în fiecare ceas... Și cu a pocăinței sete În ochii lui Hristos acum Pedeapsa răului său drum Și milă nesfârșită vede. De presimțiri cerești cuprinsă Ea stă la îndoială încă, Dar pocăința cea aprinsă Începe inima să-i strângă, Și-n mijlocul tăcerii, iată ...

 

Constantin Stamati - Pentru săraci

... Iar voi, săracilor, plângeți și pe avuți pizmuiți! Această ciudă și pizmă ne-npăcată la săraci Clocește în a lor inimi, dar cer milă umilit... O, avutule vremelnic, milostenie să faci, Ca la deznădăjduire săracul nenorocit Sufletul să nu-și răpuie, făcându-se prădător, Iar tu să-ți pierzi ... vă-mpace dacă sunteți păcătoși. Avuților, dați pomană, că ea este lucru sânt, Întocmai ca liturgia, și vai de cel ce-au văzut Făr’ de milă pe sărmanul zbuciumat iarna de vânt, Pe bătrânul slab și bolnav lângă scara sa căzut, Cătând fărmături de pâine și lingându-le de jos... Dinspre ... ochii de voi se va despărți... Iar pomana veți afla-o în a cerului comori. Dați, ca să zică săracii: „Lui este milă de noiâ€� Și să vă privească balul neavând pizmă pe voi. Oh! dați, căci și Domnul însuși pentru noi s-au răstignit, Să dați! ca ...

 

Vasile Cârlova - Păstorul întristat

... zace de om departe, Îl auzise din loc ascuns; Și cu suspinuri de greutate La toată vorba îi da răspuns. Viu lângă dânsul, pătruns de milă Și cu blândețe îl întrebai: „Tinere, spune-mi, nu-ți fie silă, Ce foc, ce chinuri, ce gânduri ai? Viața voastră necazuri n-are ...

 

Victor Hugo - Pentru săraci

... Iar voi, săracilor, plângeți și pe avuți pizmuiți! Această ciudă și pizmă ne-npăcată la săraci Clocește în a lor inimi, dar cer milă umilit... O, avutule vremelnic, milostenie să faci, Ca la deznădăjduire săracul nenorocit Sufletul să nu-și răpuie, făcându-se prădător, Iar tu să-ți pierzi ... vă-mpace dacă sunteți păcătoși. Avuților, dați pomană, că ea este lucru sânt, Întocmai ca liturgia, și vai de cel ce-au văzut Făr’ de milă pe sărmanul zbuciumat iarna de vânt, Pe bătrânul slab și bolnav lângă scara sa căzut, Cătând fărmături de pâine și lingându-le de jos... Dinspre ... ochii de voi se va despărți... Iar pomana veți afla-o în a cerului comori. Dați, ca să zică săracii: „Lui este milă de noiâ€� Și să vă privească balul neavând pizmă pe voi. Oh! dați, căci și Domnul însuși pentru noi s-au răstignit, Să dați! ca ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MILĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru MILĂ.

MILIAR

... Med . ; despre unele formațiuni ) De forma unui bob de mei . MILIÁR^1 , - Ă , miliari , - e , adj . , s . n . ( Stâlp sau piatră ) care este așezată din milă ^2 în milă ^2 sau , p . ext . , din kilometru în kilometru la marginea șoselelor și drumurilor principale , pentru a indica distanțele . [ Pr : - li - ar . - Var . : ( înv ...

 

MILOS

... MILÓS , - OÁSĂ , miloși , - oase , adj . 1. Plin de milă ^1 , sensibil față de necazurile sau de nenorocirile altuia ; blând , bun ; compătimitor , milostiv . 2. Care dă pomană ; binefăcător , darnic . - Milă

 

MILOSTIVI

... MILOSTIVÍ , milostivesc , vb . IV . Refl . A fi cuprins de milă ^1 , a i se face milă

 

MILUȚĂ

... MILÚȚĂ , miluțe , s . f . ( Pop . ) Diminutiv al lui milă ^1 . - Milă

 

NEMILĂ

... NEMÍLĂ s . f . ( Rar ) Lipsă de milă ^1 ; cruzime ; p . ext . caracter al celui nemilos ; duritate , asprime . - Ne - + milă

 

ÎNDUIOȘA

... ÎNDUIOȘÁ , înduioșez , vb . I . Refl . și tranz . A fi cuprins sau a face pe cineva să fie cuprins de duioșie , de milă

 

ÎNDURĂTOR

... ÎNDURĂTÓR , - OÁRE , îndurători , - oare , adj . 1. Plin de milă

 

ÎNDURARE

... ÎNDURÁRE , îndurări , s . f . Acțiunea de a ( se ) îndura și rezultatul ei ; putere de a răbda ; răbdare ; milă

 

ANCABLURĂ

... ANCABLÚRĂ , ancabluri , s . f . Unitate de măsură pentru lungime egală cu a zecea parte dintr - o milă

 

BIET

... BIET , BIÁTĂ , bieți , biete , adj . 1. ( Precedă nume de ființe ) Vrednic de milă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...