Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONVULSIE, ECORȘEU, MOTILITATE, MUȘCHIULATURĂ, OCITOCIC, OCITOCINĂ, PERISTALTISM, SEROTONINĂ, SISTOLĂ ... Mai multe din DEX...

MUSCULATURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MUSCULATÚRĂ, musculaturi, s.f. Totalitatea mușchilor^2 (1) corpului sau ai unui organ; sistemul muscular al corpului. [Var.: mușchiulatúră s.f.] - Din fr. musculature.

Sursa : DEX '98

 

musculatúră s. f., g.-d. art. musculatúrii; pl. musculatúri

Sursa : ortografic

 

MUSCULATÚR//Ă \~i f. Totalitate a mușchilor unui organism sau ai unui organ. [G.-D. musculaturii] /musculature

Sursa : NODEX

 

MUSCULATÚRĂ s.f. Totalitatea mușchilor corpului unui om sau al unui animal. [Var. mușchiulatură s.f. / < fr. musculature].

Sursa : neologisme

 

MUSCULATÚRĂ s. f. totalitatea mușchilor corpului. (< fr. musculature)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MUSCULATURĂ

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru MUSCULATURĂ.

Alexandru Macedonski - Vânt de stepe

Alexandru Macedonski - Vânt de stepe Vânt de stepe de Alexandru Macedonski Cântec al slavului de sud Spre locuri unde nu se află societăți organizate, Pustii, întinse, fără urme de plug, de-orașe sau de sate, Nemărginiri ce-n timpul verii sunt oceane de verdeți, Cu flori albastre, cu flori roșii, în raza clarei dimineți, Cu aerul umplut de-arome sălbatice și mușcătoare, Ce răzvrătind musculatura o reîncarcă cu vigoare, Uitând ce sunt și unde m-aflu, îmi duc al cugetului cort, Și renăscând la viață nouă, naufragiat ajuns la port, Sunt principe stăpân pe stepă cât pot cuprinde cu vederea... Îmi crește păru-n stufuri negre și-n ochi îmi fulgeră plăcerea, Sunt june, sunt puternic, liber, — încalec repede-armăsar, Apun ici-colo ca nălucă și dincolo din nou răsar... Jiletca mea e de mătase cu fir de aur ceaprezată, Cămașă am cu mâneci roșii, și cizma mea e-mpintenată De-un fel de bold ce poartă-n vârfu-i o boabă chiar de     diamant... Am pantaloni ce cad în cute și am mustață de amant, O Varinkă cu ochi albaștri ca stelele sub fruntea serii Pe granița pustietății m-așteaptă-n vântul primăverii Și împletindu-și ...

 

Dimitrie Anghel - La fîntîna Medicișilor

... îngenunchiat pe stînca lui spre care urcă verdele iederei și mîngăie-te, stăpînește-ți gîndurile rele, măsoară-ți trupul tău șubred, pe lîngă uriașa lui musculatură și spune-ți că, dacă, el, Zeu în lumea lui antică, n-a fost în stare să-și înfrîngă durerile așteptării și ale ...

 

Urmuz - Cotadi și Dragomir

Urmuz - Cotadi şi Dragomir Cotadi și Dragomir de Urmuz Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru ca pana corbului e plin de mătreață și încărcat cu sclipitori și scumpi piepteni de bagă. Cotadi nu are niciodată pozițiunea verticală, din cauza unei îmbrăcăminte de șiță ce-i formează un fel de cuirasă și care, deși îl jenează teribil, o poartă însă cu o desăvârșită abnegație direct pe piele, sub cămașa țărănească cu ciucuri, de care nu se desparte niciodată. O particularitate a lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate ...

 

Nicolae Gane - Piatra lui Osman

... pe sub care luceau în fundul capului doi ochi mici, scânteioși; o bărbie ascuțită, acoperită de un păr aspru și stufos; un corp de o musculatură puternică, dar dizgrațios, iată înfățișarea lui Osman, înfățișare hâdă care făcea dintr-nsul o ființă ce insuflă frică și dezgust totodată. În scurt timp el ...

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ...

 

Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie

Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU 10 UN POPAS SPRE MÂNĂSTIRI Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUSCULATURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru MUSCULATURĂ.

CONVULSIE

CONVÚLSIE , convulsii , s . f . 1. Contracție bruscă , involuntară , prelungită a musculaturii unui segment corporal sau a întregului corp ; spasm . 2. Fig . Framântare , zvârcolire , încordare . [ Var . : convulsiúne s .

 

ECORȘEU

ECORȘÉU , ecorșee , s . n . Reprezentare a corpului omenesc sau a unui animal jupuit de piele , servind sculptorilor și pictorilor pentru studiul anatomic al

 

MOTILITATE

MOTILITÁTE , motilități , s . f . ( Fiziol . ) Proprietate a unor organe cu musculatura netedă de a efectua mișcări de contracție și de relaxare ;

 

MUȘCHIULATURĂ

... MUȘCHIULATÚRĂ s . f . v . musculatură

 

OCITOCIC

OCITÓCIC , - Ă , ocitocici , - ce , adj . , s . n . ( Farm . ) ( Substanță ) care are acțiune stimulatorie asupra contracției musculaturii

 

OCITOCINĂ

OCITOCÍNĂ , ocitocine , s . f . Substanță cu acțiune stimulentă asupra contracției musculaturii uterine , secretată ca hormon de lobul hipofizar

 

PERISTALTISM

PERISTALTÍSM s . n . Mișcare de contracție ( urmată de o relaxare periodică ) a musculaturii stomacului și intestinului , care se propagă sub formă de unde și face ca alimentele să fie împinse de - a lungul tubului digestiv ; p . ext . mișcare de același tip a altor structuri anatomice tubulare ; spec . mișcare de contracție a mușchilor inimii , care se propagă

 

SEROTONINĂ

SEROTONÍNĂ s . f . ( Fiziol . ) Substanță prezentă în celulele tractului gastro - intestinal , în creier , în plachetele sangvine ale unor mamifere , cu rol important în contracția musculaturii netede , în dilatarea capilarelor , în creșterea permeabilității vaselor

 

SISTOLĂ

SÍSTOLĂ , sistole , s . f . Fază de contractare fiziologică periodică , ritmică a musculaturii inimii , în timpul căreia sângele este expulzat din ventricule în artera pulmonară și în aortă , iar din auricule în