|
|
||
|
Vezi și:NEA,
NEAȘTEPTAT,
CAFE-BAR,
NEAOȘ,
NEAOȘISM,
NEAOȘIST,
NEAUĂ,
NEIOS,
NENE,
ZĂPADĂ
... Mai multe din DEX...
NEA%EF%BF%BD%EF%BF%BDTEPTAT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NEA%EF%BF%BD%EF%BF%BDTEPTATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 75 pentru NEA%EF%BF%BD%EF%BF%BDTEPTAT. Ion Luca Caragiale - Nea Istrate ... Ion Luca Caragiale - Nea Istrate Nea Istrate de Ion Luca Caragiale — Bună ziua, nea Istrate. — Se-nvârtește masa, frate. — Nea Istrate, tu ești surd. — Am vorbit ieri cu un cârd. — Nea Istrate, ori ești beat? — Mi-a răspuns cum l-am chemat. — Nea Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie ... cu fața în sus. Pisoiul, lipit de fruntea lui îngustă, toarce caierul său neisprăvit. Copilul stă lângă acest sân zbârcit și negru ca pământul. — Nea Zobie, îi zise copilul apucându-l de braț, nea Zobie, ei, ce frumos e cerul de Sfântul Ilie! O să avem câștig! — Aba-abu! aba-abu! îi răspunse gușatul, netezindu-l ușurel pe ... ar fi văzut sânge înaintea ochilor. Mâinile uscate se înfigeau în cămașa copilului, care asculta înmărmurit. — Și l-a sorbit Mama-Pădurii, nea Zobie, nu e așa? îngâna Mirea. — U! u! răspunse gușatul. Veselia îi străluci în luminile ochilor. Îl înțelesese cineva pe pământ, și el numai ... gât. Gușa sa roșie îngălbeni, și tot sângele îi năvăli în obrajii veșteziți. Se împletici, oftă și plecă plângând. — Ce au ei cu noi, nea Zobie? zise Mirea, sfiindu-se de bulgării ștrengarilor. Și în jalea gușatului se amesteca mânia cu un fel de rânjet. Jelea a milă ... strângând pe Mirea de mână, dar se opri, temându-se să nu cadă. Și începu a-și bate piciorul drept. — Lasă-l, nea ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară ... o dragoste de propășire ș-o frăție de trai, că nu se mai pomenea așa mahala tihnită și harnică. Când sosea câte un jupân, ori nea cutare, călare pe rotașul din stânga, plesnind voinicește în naintași, lelițele, cumetrele, finele, suratele îi ieșeau voioase înainte, îl opreau din drum și-l zăpăceau ... o mână în brâu, cu alta pe hățuri, cu biciul pe după gât, le răspundea cu rânduială, să nu lase pe nici una mâhnită. — Nea Mitrane, ai întâlnit, p-ale drumuri, pe alde dumnealui? (Și "dumnealui" îi era bărbatul.) — Da, cumetriță, descarcă la Oltenița. — Nea Mitrane, ai văzut pe bâcu? (Și "bâcu" îi era tată-său.) — Da, fină, cale d-o zi, și vine, e sănătoșel, tare mare. â ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi ... mai înșeală: Cadavrul nu se scoală, cadavrul este rece, Mișcare mașinală!... XVI O, nu! E viu ciociul! Nu-i vis, nu-i rătăcire, Nu-i nea de primăvară! Nu-i spaimă zburătoare, născută-n zăpăcire Și gata să dispară! Nu-i chiar nici letargia, ce lasă o pecete Pe tristele-i ... Cincinat Pavelescu - Serenadă (Pavelescu, 1) Cincinat Pavelescu - Serenadă (Pavelescu, 1) Serenadă de Cincinat Pavelescu Domnișoarei Lily Istrati Ca să-ți cânt dintr-o chitară Sub fereastră ți-am venit. Era vară! Liliacul înflorit Și cu rozele semețe Risipeau printre alei Un fior de tinerețe. Iar în părul tău cel blond Caldul soare vagabond, Raza vrând să-și poleiască, S-a-ncurcat în adevăr, Și-n zadar vrea să ghicească În al buclelor tezaur, Care-i raza lui de aur, Care-i firul tău de păr! Viu și astăzi, din chitară Să-ți mai cânt ca astă-vară Serenade, Însă, vai, găsesc în poartă Frunza moartă! Toamna cade! Ploaia cerne; ceața deasă Tristă, umedă se lasă, Pe cărare e noroi, Și sub zarea cenușie Toamna rochia și-o sfâșie -N pomii goi! Sub balcon când se ridică Glasul meu pătruns de frică, De la geamul tău, iubită, Pică-o floare veștejită. Atunci inima-mi se frânge Și-un ecou departe plânge! Și-n zadar mă lupt în vânt Să dau coardelor cuvânt, Din chitara mea mâhnită Nota zboară, rătăcește Și de geamuri se izbește Ca o pasăre rănită! Cum neaua-ncepe să s-aștearnă Mi-e frig în suflet, nu știu ce-am, ... Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul ... cap îi joacă Și dinții-n gură-i toacă... Se-ntoarce, se strecoară, Prin tufe o tulește și-n clip-acasă fuse. Aleargă la cumătrul, nea lupul, și-l găsește: "Nea lupe, cumetrașe, dă tare, te gătește, Vin', vino după mine, ici, uite, la un loc, Să vezi un... ăla mare, un frunteș dobitoc. Aoleo, dragă ... ... Cum numa-n vis o dată-n viața ta Poți ca să vezi icoana radioasă, În strai de-argint a unui elf de nea! Păr blond deschis, de aur și mătasă, Grumazii albi și umeri coperea, Un strai de-argint strâns de-un colan auros Strângea mijlocul ei cel ... Mihai Eminescu - Pustnicul (Eminescu) Mihai Eminescu - Pustnicul (Eminescu) Pustnicul de Mihai Eminescu Sala-mbrăcată cu-atlas alb ca neaua, Cusut cu foi și roze vișinii, Și ceruită strălucea podeaua Ca și-aurită sub lumine vii  Lumini de-o ceară ca zăharu  o steauă, Diamant topit pe-oricare din făclii. Argint e-n sală și de raze nins E aerul pătruns de mari oglinzi. Copile dulci ca îngerii  virgine  Prin sală trec purtând cununi de flori; Ah! vorba înger scapă pe oricine De lungi descrieri, dulce cititori  Astfel acum ea mă scăpă pe mine Să zugrăvesc terestrele comori, Acele dulci, frumoase, june-scule Cu minți deșerte și cu inimi nule. La ce-aș descrie gingașa cochetă, Ce-abia trecută de-optsprezece ani, Priviri trimite, timide, șirete, Când unui tont, ce o privea avan, Când unui ghiuj, cu mintea căpietă, Urât ș-avar, sinistru și pleșcan, Sau unui general cu talia naltă, Strigău și prost ca și un bou de baltă? Să cânt cum samănă de rău, impulsul În corp de înger, sufletul diform? Ironiei lui Byron să-i simt pulsul, Ori autorului ce-a scris Marion de Lorme ? Să descriu nopți romantice?  Avulsul Ce apele plângând ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea ... a noastră din curtea bisericii, și că dascălul e "profesor", trebuind să-i zici "Domnul", iar nu cum îi ziceam noi, la al nostru, "Nea Nicuță". De pe la Sân-Petru eu îmi luam ghiozdanul, îi treceam băierile pe dupe gât și colindam pe aceleași cărări din grădina noastră, zicând ... Eu îi vorbeam de Școala domnească: - Hai, măi Grivei, măi, nu fi leneș. Acolo e școală, nu glumă... profesor mare și învățat, iar nu ca Nea Nicuță, care se încurcă când zice cazania... Măi Grivei, este așa de grozav profesorul că, d-ai vrea, chiar și tu ai învăța carte... Ci ... Domnul e bun... nu bate la palmă... nu pune în cârcă ca să tragă la spete... nici nu te-așterne cu tălpile la falangă, ca Nea Nicuță, când bea ce-a strâns cu discul. Mai erau cinci zile până la Școala domnească. Toate lighioile din curte aflaseră că va ... trebuie să fie în ochii Domnului: nici unul nu s-ar fi dus fără botini în picioare, căci desculți nu i-ar fi primit decât Nea Nicuță, c-un sfanț pe lună. Noaptea visam școala: un palat mare, mare și frumos, ca în basme, cu porți de fer, cu geamlâcuri, cu ... Ștefan Octavian Iosif - Excelsior! (Iosif) ... Excelsior! (Iosif) Excelsior! de Henry Wadsworth Longfellow Traducere de Ștefan Octavian Iosif Spre seară, printr-un sătișor Din Alpi, un tânăr călător Trecea purtând prin nea și vânt Un steag cu-acest străin cuvânt: Excelsior! Sub geana-i ochiu-ntunecos Sclipea ca paloșul tăios, Și, ca din corn de-argint, senin ... Ștefan Octavian Iosif - Fulgii ... naturii mute Eram eu singur călător : Îmi aminteam de vremi trecute Și mă visam în viitor... Iar din imperiul tăcerii Se desprindeau fulgi mari de nea Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEA%EF%BF%BD%EF%BF%BDTEPTATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru NEA%EF%BF%BD%EF%BF%BDTEPTAT. NEA ^1 interj . Strigăt cu care se îndeamnă la mers , se cheamă , se opresc sau se gonesc unele animale domestice . NEA ^2 s . f . ( Înv . , reg . și în limbajul poetic ) Zăpadă . NEA NEAȘTEPTÁT^1 s . n . Pe neașteptate ( în loc . adv . ) = fără să te aștepți , deodată . [ Pr . : ne - aș - ] - Ne - + așteptat . NEAȘTEPTÁT^2 , - Ă , neașteptați , - te , adj . ( Adesea adverbial ) La care nu te aștepți , care se întâmplă sau se ivește subit , fără veste ; neprevăzut , intempestiv . [ Pr . : ne - aș - ] - Ne - + ... CAFÉ - BÁR , cafe - baruri , s . n . Local în care se servesc cafele și băuturi alcoolice . - Cafe [ nea ... a născut , s - a format și s - a dezvoltat pe teritoriul pe care trăiește și în prezent ; autohton , indigen , băștinaș . [ Pr . : nea ... sau expresie care are un căutat aspect autohton , arhaic sau popular . 2. Tendință în literatură caracterizată prin abuzul de cuvinte arhaice și populare ( rare ) . [ Pr . : nea ... neaoșism ; ( despre stil , formă etc . ) care abundă în neaoșisme ( 1 ) . 2. S . m . Persoană care abuzează de neaoșisme ( 1 ) ( în vorbire sau în scris ) . [ Pr . : nea ... NEÁUĂ s . f . v . nea ... NEIÓS , - OÁSĂ , neioși , - oase , adj . ( Înv . și reg . ) Acoperit cu ( multă ) zăpadă ; în care a nins mult . - Nea ... Fam . ) Termen întrebuințat în cursul unei povestiri sau conversații și care , fără a fi adresat unei persoane anumite , exprimă mirare , satisfacție etc . [ Var . : nea ... sub formă de fulgi albi , alcătuiți din cristale de apă înghețată ; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi , când temperatura solului este sub 0� C ; omăt , nea |
||