|
|
||
|
Vezi și:VENTRAL,
FIERE,
MĂSLIN,
AGARICACEE,
ARHITRAVĂ,
BAZIN,
BIOSFERĂ,
CAMĂNĂ,
CERVIX,
CIUBOȚICĂ,
COȚOFANĂ
... Mai multe din DEX...
PARTEA INFERIOARĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PARTEA INFERIOARĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentru PARTEA INFERIOARĂ. Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru ... cauza organizației sale administrative și artistice. Artiștii, după legea absurdă a teatrelor, sunt de două categorii — întâi societari privilegiați, cari au permanentă parte din câștig, cari sunt proprietari ai Teatrului Național, însă proprietari minori, puși sub tutela administrației oficiale; și al doilea gajiști, cari sunt plătiți numai pe ... Pentru a mai tempera această absurditate, s-a imaginat atunci niște mijloace de compensare a gajiștilor talentați, pe de o parte gratificațiuni speciale și personale, pe de alta perspectiva de a fi proclamați ca societari, începând cu gradul inferior și clasându-se treptat. Cum am zice, o mică republică impotentă, care-și ia cu plată o armată de bravi mercenari. Ce este acest stat ... de douâ ori pe săptămână. Un director nu și-ar permite să plătească un regiment de inutili, nu și-ar permite să dea la o parte talentele și să scoață înaintea publicului nulitățile. Un așa director în fine nu și-ar permite să joace piese absurde pentru amiciția autorului, partidului sau ... ... alții răspund nu. Noi până acum nu putem împărtăși hotărât părerea nici a unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere. Ne vom permite însă să spunem o anecdotă istorică, ce ar putea lumina oarecum arzătoarea cestiune o anecdotă pe care am căpătat-o ... Garabet Ibrăileanu - Privind viața Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ... Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară ... traducător nu vrea să facă câtuși de puțin răspunzător pe autorul original de traducție. D-sa — închipuiți-vă — ar putea arunca răspunderea, în parte, dacă nu chiar în totul, asupra șefului de atelier, care i-a cerut text pentru Probar; la urma urmelor, acela ar fi de ... Ion Luca Caragiale - Dascăl prost ... Ia seama, în interesul tău. Amic N.N." Alta: „Dragă Bică, cocoșelule moțat, Dacă ai ținut tu vreodată la mine măcar a suta parte din cât mi-ai spus, sper că n-ai să mă refuzi. A venit Mița Popescu la mine cu lacrimi în ochi, și ... Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială ... sau, mai just, literatura din Ardeal rămânând ca și mai înainte (căci condițiile de acolo nu s-au schimbat), literatura din Regat, sau o bună parte din ea -- cea care caracterizează epoca aceasta nouă, adică cea apărută acum -- începe să semene cu cea ardeleană, pentru că în Regat s-au întâmplat ... alcătuia Eteria lui Rhigas. Ideologia acestei "societăți" o formează ideile Revoluției Franceze, de care s-a contagiat și boierimea munteană. Pe de altă parte, ideile Școlii ardelene (tot revoluționare) au pătruns și ele mai puternic și mai de timpuriu în Muntenia. Și or mai fi și alte cauze pentru ... dintr-o clasă mai revoluționară, din aceea care se influențase mai mult de ideile Revoluției Franceze. (Desigur că burghezia bucureșteană de la 1848 era, în parte, vechea burghezie grecească dinainte de 1800, acum românizată, acea burghezie care, în vremea Revoluției Franceze, era atât de entuziasmată de ideile noi.) În epoca lui ... burghezia. A apărut deci în Muntenia. E Caragiale, care e "Alecsandri" al epocii sale. La opera lui Caragiale trebuie să adăugăm și o parte din proza lui Delavrancea, unde acest nuvelist își arată aversiunea pentru clasa creată de formele noi. În schimb, lirismul se mută în Moldova (Eminescu și ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește ... n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le simte mai ales bărbatul (cât e de inferior în această privință!) nu-s de natur[...]mprieteni... Cine nu știe că ,,amorul" când se are de scop pe sine însuși, când nu este un ... nu mai iubești amorul, ci numai femeia, imaginația se concentrează asupra ei indiscret, realist și precis, dizolvă, ca un reactiv izolator, tot ce nu face parte din ființa ei... 24. Luciditatea teoretică în privința amorului presupune un om de o anumită vârstă, care are în trecutul său ori un bilanț de ... Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol) Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ... Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale ... de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos ... a atârnat mult de familiarizarea scriitorului cu literatura populară națională și de extracția socială a scriitorului, de clasa socială din care făcea el parte, căci, dacă era dintr-o clasă mai de jos, acest lucru putea suplini într-o măsură oarecare lipsa de familiarizare cu literatura populară. Cu alte ... asimilate de sufletul național, pentru că acum scriitorii, din cauza extracției lor sociale -- în Moldova boierinași, în Muntenia burghezi mai ales --, sunt, pe de o parte, mai aproape de popor, iar pe de altă parte, din cauza acestei extracții, având mai redus patosul de clasă, au avut o atitudine mai binevoitoare față de popor, mai ales de limba lui. Pe ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice ... vorba de critica modernă în general, nu exclusiv de teoriile lui Taine. Din această cauză dl Bogdan expune greșit pe Taine. Așa, spre exemplu, o parte esențială a teoriei și a metodei lui Taine e așa-numitul caracter dominant ori calitate principală ( qualitee maîtresse [2]), pe care ... fiecare epocă artistică, îl are. Această calitate principală și generatrice, odată găsită, toate celelalte calități decurg din ea și se explică prin ea. Despre această parte a teoriei și metodei lui Taine, dl Bogdan nici nu pomenește. De ce? Pentru că, în câteva pagini din articolul meu asupra criticii ... care l-a influențat. Odată ce aș cere numai atâta și nimic mai mult, atunci în adevăr aș preface critica literară în o parte a istoriei literaturii. Adevărul este însă că eu cer și asta, dar cer și multe altele, despre care nici nu pomenește dl Bogdan ... critică judecătorească. În privința acestui cuvânt dl Bogdan zice următoarele: ,,...dl Gherea se folosește de cuvântul judecătoresc fiindcă îi lipsește o idee". Și în altă parte: ,,...dl Gherea micșorează obiectul, ca să-l poată batjocori cu ironicul cuvânt judecătoresc ". Așadar, ,,critica judecătorească" e un cuvânt deșert, pe care-l întrebuințez în ... Ion Luca Caragiale - Autoritate ... slab plătită, orișice; el e modest, se mulțumește cu puțin. Impresia ce mi-a făcut-o fiind destul de bună, și de altă parte simțind că nevoia lui de stabilire e destul de urgentă, pe dată m-am gândit să-i fac rost de o situație solidă. Furia de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARTEA INFERIOARĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 75 pentru PARTEA INFERIOARĂ. VENTRÁL , - Ă , ventrali , - e , adj . Care ține de pântece , privitor la pântece , din regiunea pântecelui ; p . gener . care aparține părții anterioare a corpului uman sau a unui organ al omului ; care aparține părții inferioare a corpului unui animal ; privitor la aceste FIÉRE s . f . 1. Lichid amar , de culoare galbenă - verzuie , secretat de ficat ; bilă ^1 . 2. ( Și în sintagma bășica fierii ) Vezicula biliară . 3. Compus : fierea - pamântului = a ) plantă erbacee medicinală cu flori roșietice , rar albe , cu gust amar ( Erythraea centaurium ) ; b ) plantă erbacee inferioară , cu talul târâtor , având pe partea inferioară rudimente de frunză ( Marchantia polymorpha ) ; fiere - de - urs = numele a doi arbuști tropicali și mediteraneeni din care se extrage saburul ; a ) arbust înalt de 3 - 4 m , cu frunze mari și flori violacee dispuse într - un spic ( Alo� ferox ) ; b ) arbust înalt de 1 m , ramificat , cu frunze dispuse în rozetă ( Alo� MĂSLÍN , măslini , s . m . 1. Arbore fructifer cu frunze persistente , lanceolate , de culoare verde - deschis pe partea superioară și albă - argintie pe partea inferioară , pieloase , lucioase , și cu fructe ovoide , brune - verzui , cultivat mai mult în regiunile mediteraneene pentru lemnul și mai ales pentru fructele lui , bogate în ulei ( Olea europaea ) . 2. Ramură de măslin ( 1 ) , simbol al AGARICACÉE s . f . ( La pl . ) Familie de ciuperci cu picior și pălărie prevăzută la partea inferioară cu numeroase lamele ; ( și la sg . ) ciupercă din această ARHITRÁVĂ , arhitrave , s . f . Element de construcție ( caracteristic arhitecturii clasice ) care constituie partea inferioară a antablamentului și care se sprijină pe capitelul coloanei sau pe BAZÍN , bazine , s . n . 1. Rezervor deschis , de mari dimensiuni , construit din metal , din piatră , din ciment etc . 2. ( Și în sintagma bazin hidrografic ) Regiune din care un râu , un fluviu , un lac sau o mare își adună apele . 3. ( Anat . ) Cavitate situată în partea inferioară a abdomenului și constituită din oasele iliace ; BIOSFÉRĂ s . f . Totalitatea ființelor care trăiesc pe pământ , în apă și în partea inferioară a atmosferei . [ Pr . : bi - CÁMĂNĂ , camene , s . f . Odgon care se află la partea inferioară a năvoadelor sau a altor unelte de pescuit și de care se pot prinde greutăți de CÉRVIX s . n . Partea inferioară a uterului sau a vezicii urinare ; col uterin sau CIUBOȚÍCĂ , ciuboțele , s . f . 1. ( Reg . ) Cizmuliță sau gheată de damă . 2. Compuse : ciuboțica - cucului = plantă erbacee cu frunze ovale dispuse în rozete și păroase pe partea inferioară , cu flori galbene și cu fructul o capsulă ( Primula officinalis ) ; ciuboțica - ursului = plantă erbacee cu frunze lobate și cu flori purpurii ( Cortusa matthioli ) . [ Var . : cioboțícă s . f . ] - Ciubotă + suf . - COȚOFÁNĂ , coțofene , s . f . Pasăre din familia corvidelor , de mărimea unui porumbel , cu coada lungă , cu penele de pe spate negre , lucioase , iar cu cele de pe piept și de pe partea inferioară a aripilor albe ( Pica Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||