|
|
||
|
Vezi și:PAS,
PASĂ,
PASĂMITE,
PASĂRE,
PĂȘI,
TROTINA,
ÎMPLETICIT,
ÎNNOBILA,
ȘOVĂI,
ȚĂCĂNIT,
APĂSAT
... Mai multe din DEX...
PAS%EF%BF%BD%EF%BF%BDRE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PAS%EF%BF%BD%EF%BF%BDRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 672 pentru PAS%EF%BF%BD%EF%BF%BDRE. Vasile Alecsandri - Pasăre galbenă Vasile Alecsandri - Pasăre galbenă Pasăre galbenă-n cioc, Rău mi-ai cântat de noroc, De ți-ar pica ciocul tău Precum mi-ai cântat de rău! Tra, la, la, la, la, la, la, Nu vedeai inima mea Cât de fierbinte iubea, Dar acuma-i sloi de gheață, Rece și fără de viață, Tra, la, la, la, la, la, la, Glasul tău cu amărâre Mi-a cântat de despărțire. Să mă duc în cale grea, Departe de puica mea! Tra, la, la, la, la, la, la, Căci nu sunt un vânător Să pândesc când ai să zbori, Și să-ți dau eu ție plată Cu un fulger de săgeată! Tra, la, la, la, la, la, Veronica Micle - Pasăre cu pene albastre Veronica Micle - Pasăre cu pene albastre Pasăre cu pene albastre de Veronica Micle Pasăre cu pene albastre, Martoră iubirii noastre, De-i sfârși cântarea ta, N'asculta ce-mi spune mie, Dragul meu, căci cine știe Dacă mâni nu m'a uita. Râule cu apă lină Și curat ca o lumină, Cât ne vezi de fericiți, Starea noastră n'o răsfrânge, Mâine poate noi vom plânge Și-om fi veșnic despărțiți. Iar tu lună, dragă lună, Tu a nopților cunună, Să nu spui că ne-ai privit. Poate mâni a tale rază N'ar putea măcar să crează Că vreodată ne-am Petre Ispirescu - Pasărea măiastră Petre Ispirescu - Pasărea măiastră Pasărea măiastră de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat evlavios și bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăți ce făcuse oamenilor din împărăția lui, a ridicat și o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate și cu tot ceea ce meșterii din acea țară au socotit mai scump și mai frumos. O mulțime de stâlpi de marmură și poleiți erau prin biserică și pe dinaintea ei. Zugrăvelele cele mai prețioase, policandre de argint suflate cu aur, candele de argintul cel mai bun și mari cât donița, cărțile cele mai alese erau zestrea monastirii aceleia. Cu cât se bucura împăratul de frumusețea ei, cu atât se întrista că nu putea să o săvârșească pe deplin, căci turnul se surpa. "Cum se poate, zise împăratul, să nu pot sfârși astă sântă biserică? Iată am cheltuit toată starea, și ea nu este încă târnosită." Și dete sfară în țară ca orice meșter se va găsi care să poată să-i ridice turnul, să știe că va dobândi de la dânsul mari daruri și ... Gheorghe Asachi - Ursul, pasărea, șerpele și momița Gheorghe Asachi - Ursul, pasărea, şerpele şi momiţa Ursul, pasărea, șerpele și momița de Gheorghe Asachi Un sălbatic urs de munte, Cu ochi mici și lată frunte, Vrând să-și facă o carieră În a curței naltă sferă, Unde trăia vite o mie Sub a leului domnie, De vecini au întrebat Cum să între la palat? Mergi, momița au zis, sărind, Pasărea i-au spus cântând, Șerpele-i dă un alt plan: Vrând a fi bun curtezan, Mergi pe pântece, vecine, Târâindu-te ca Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată ... unde i se păru c-auzise sunet și văzu o lumină turbure și pâlpâitoare parecă. Apucă atunci calul de frâu și-ncepu să meargă în pas iuțit * ― deși abia putea de picioare. Dup-o bucată de loc se văzu oprit în cale de-un șanț pe care-l umpluse trestia ... Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg O victimă a lui Gutenberg de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , IV, 1176, 28 martie 1912, p. 1 ...Am fost liber altă dată și stăpîn pe viața mea. Am umblat încotro m-au împins capricioșii pași ai fantaziei și cum am trecut multe praguri am trecut și pe acelea ale multor muzee din străine țări. M-am oprit îndelung în fața ramelor aurite, în care rîdeau ancestrale nuduri rămase totuși tinere prin puterea artei ; pietre informe prefăcute în giuvaere am văzut, precum și stîngace cuțite de silex ce pretindeau a fi cea mai perfecționată armă pentru omor în alte vremuri. Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul, cu o bolnavă bucurie m-am oprit față de tot pasul pe care energia acumulată a veacurilor a putut să-l facă spre frumos și n-am putut trece cu toate acestea fără să nu-mi opresc pașii deopotrivă și în fața vitrinelor unde stăteau rînduite, ca o pildă barbară, tot ce-a putut inventa inteligența unui ... Ștefan Octavian Iosif - Doi voinici ... mari de pradă, cete, Trec și țipă speriete Și s-abat departe-n zbor... Munții se scufundă-n zare, Drumul nu se mai zărește... Calul, pas cu pas, slăbește, Pas cu pas se poticnește Și tresare. Iar singurătatea crește. Tot mai înspăimîntătoare. Ah, și-n liniștea de moarte Se aude-un glas, pierdut, Parcă vine de departe ... Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel) ... pasivul lui, nici o epidemie rău combătută care să-i mustre cugetul. G vervă necurmată îl făcea în exuberanța lui tinerească să cugete la fiece pas cu bunăvoința despre oameni și despre lucruri. Saluturi respectuoase de moștenitori nu-l întîmpinaseră încă, marșurile funebre ce întovărășesc de obicei răposații n-aveau de ... nu putea fi decît o prelungire o dobitoacelor... Albele cvatrupede și ele aveau pe atunci o personalitate destul de fățișă, și greu se puneau la pas, neînțelegînd încă sfînta problemă a tovărășiei și nefiind destul de precoci, sau încercați, ca să știe că în unire stă puterea. Erau simpatici ... Ion Luca Caragiale - Operă națională ... o vorbă veche: pentru ca să faci război, îți trebuiesc trei lucruri — bani, bani și bani. Altă vorbă și mai veche ne spune că pas d’argent, pas de suisse, adică pe românește aplĂ : n-ai bani, n-ai arnăut. Se știe că elvețienii au fost odinioară pentru regii Franței ce erau tot ... potriveau până acum câtva timp și la operă. Pentru ca să ai o trupă de operă, îți trebuiesc trei lucruri: bani, bani și bani; și pas d’argent, pas de chanteur — n-ai bani, n-ai cântăreți. Da, însă Danton, mai democrat, avea altă formulă. El zicea că pentru orice îți trebuiesc alte ... Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi) ... a țării lui sânge să se-ngrașe-n bună pace. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aurora se ivește vestitoarea dimineții. Altă zi — Luna s-ascunde — Un nou pas Dimitrie Anghel - Floarea de aloes ... aloes Floarea de aloes de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Întîiul pas pe care îl faci într-o casă străină, te înfioară. Neprietenos răspunde ecoul și umbra ta se zugrăvește stranie pe pereții albi. Viața statornicită are ... și intrînd în casa străină pe care o cumpărase tata, cu tot cuprinsul și gospodăria ei, am resimțit-o fără să vreau de la întîiul pas pe care l-am făcut trecînd pragul... EI însă era vesel și zgomotos, căci omul de afaceri nu are timp să viseze și nu se ... mînă... O femeie bătrînă, într-un clinchet de chei, ce parcă era însăși vremea ce închisese ușile tuturor fericirilor după ea, ne întîmpina cu un pas abia simțit. O umbră ghemuită, ca motanii negri ce-i vedeam întovărășind zînele rele în cărțile mele de povești, se zugrăvi pe parchet și un ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PAS%EF%BF%BD%EF%BF%BDRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru PAS%EF%BF%BD%EF%BF%BDRE. PAS ^4 subst . Substanță medicamentoasă antibiotică , cu aspect de pulbere albă , puțin solubilă în apă , folosită în tratamentul tuberculozei . PAS ^3 , ( 1 ) pași , s . m . , ( II ) pasuri , s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre mișcările alternative pe care le fac picioarele în mers obișnuit ... ext . distanță reprezentată de această unitate de măsură . 4. Urma lăsată de talpa piciorului sau a încălțămintei în mers . 5. ( Biol . ; în sintagma ) Pas genetic = distanță creată între unul dintre părinții și unul dintre copiii lui , astfel încât posibilitatea acestuia de a primi o genă oarecare se ... tehnic , măsurată în direcția în care se repetă elementele . 2. ( Înv . și reg . ) Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas , folosită în dulgherie , dogărie etc . PAS ^2 , pasuri , s . n . 1. Drum , loc îngust și mai coborât , de - a lungul unei văi , între munți sau dealuri , prin care se ... PÁSĂ , pase , s . f . 1. ( Sport ) Transmitere a mingii către un coechipier . 2. Fiecare dintre mișcările făcute cu mâna de cel care hipnotizează pe cineva . 3. Miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur . 4. ( Nav . ) Fâșie de apă indicată navigației într - o zonă cu stânci , bancuri , mine etc . 5. ( Tehn . ) Trecere a metalului de forjat în tiparele sau în matrițele care îl PÁSĂMITE adv . ( Pop . ) Pesemne , probabil , se pare , se vede că . . . ; într - adevăr . Păsa ^1 + mite ( înv . " darămite " , et . PÁSĂRE , păsări , s . f . 1. ( La pl . ) Clasă de vertebrate ovipare , cu corpul acoperit cu pene , cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase ; ( și la sg . ) animal din această clasă . 2. Sper . Nume generic pentru păsările ( 1 ) domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic ; orătanie ; spec . găină . 3. ( Reg . ) Vrabie . 4. Compuse : pasărea - muscă = colibri ; pasărea - liră = pasăre australiană la care masculul are coada în forma unei lire , viu colorată ( Menura superba ) ; pasărea - omătului = pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă ( Plectrophenax nivalis ) : pasărea - cânepii = cânepar ; pasărea - paradisului = pasăre exotică cu pene bogate și frumos colorate ( Paradisea apoda ) . [ Var . : ( înv . și pop . ) pásere s . ... PĂȘÍ , pășesc , vb . IV . Intranz . 1. A face unul sau mai mulți pași , a înainta pas cu pas , a parcurge o distanță mergând pe jos ; a se deplasa , a se duce , a călca , a ... 2. A intra , a pătrunde ( într - un spațiu ) . 3. A ieși . 4. A trece ( cu un singur pas TROTINÁ , pers . 3 trotinează , vb . I. Intranz . ( Despre cai ) A nu păstra pasul regulat , a bate pasul aproape pe ... ÎMPLETICÍT , - Ă , împleticiți , - te , adj . 1. ( Despre picioare , despre pas ... ÎNNOBILÁ , înnobilez , vb . I . 1. Tranz . A da unei persoane un titlu de noblețe . 2. Tranz . și refl . ( pas . ) A ( se ) îmbunătăți calitatea unei rase de animale sau a unei specii de plante ; a ( se ) îmbunătăți proprietățile unor ... ... ȘOVĂÍ , șóvăi , vb . IV . Intranz . 1. A merge cu pas nesigur , a se împletici , a se clătina . 2. Fig . A fi nehotărât , a sta la îndoială , a ... ȚĂCĂNÍT^2 , - Ă , țăcăniți , - te , adj . 1. ( Despre mersul cailor ) Cu pași mărunți și regulați . 2. Fig . Smintit , țicnit . V. țăcăni . ȚĂCĂNÍT^1 , țăcănituri , s . n . Faptul de a țăcăni ; zgomot , repetat produs de un lucru care țăcănește ; țăcănitură . - V. APĂSÁT , - Ă , apăsați , - te , adj . ( Despre mers , pași etc . ; adesea adverbial ) Energic ( și sacadat ) . V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||