Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:IERTĂCIUNE, MORTĂCIUNE, PLECĂCIUNE, RUGĂCIUNE, SECĂCIUNE, SPURCĂCIUNE, STRICĂCIUNE, TĂCIUNE, TURBĂCIUNE, USCĂCIUNE, ZBURDĂCIUNE ... Mai multe din DEX...

PLEC%C4%82CIUNE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLEC%C4%82CIUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru PLEC%C4%82CIUNE.

IERTĂCIUNE

IERTĂCIÚNE , iertăciuni , s . f . ( Înv . și pop . )

 

MORTĂCIUNE

MORTĂCIÚNE , mortăciuni , s . f . Stârv , hoit , leș de animale și de păsări ; p . ext .

 

PLECĂCIUNE

PLECĂCIÚNE , plecăciuni , s . f . Îndoire , înclinare a trupului în fața cuiva în semn de respect sau de salut ; p . ext . supunere , ascultare , reverență , respect ;

 

RUGĂCIUNE

RUGĂCIÚNE , rugăciuni , s . f . Cerere , mulțumire sau laudă adresată de credincioși divinității ; rugă (

 

SECĂCIUNE

SECĂCIÚNE , secăciuni , s . f . ( Rar ) Faptul de a fi secat , uscat ; uscăciune ;

 

SPURCĂCIUNE

SPURCĂCIÚNE , spurcăciuni , s . f . 1. Lucru spurcat ^2 ( 1 ) , grețos ; scârnăvie , murdărie . 2. Termen de dispreț pentru o ființă respingătoare ; p . ext . monstru . - Spurca + suf . -

 

STRICĂCIUNE

STRICĂCIÚNE , stricăciuni , s . f . 1. Faptul de a ( se ) strica ; ( concr . ) ceea ce este stricat , deteriorat ; pagubă produsă de ceea ce s - a stricat , s - a deteriorat , s - a distrus . 2. Efect rău , păgubitor . 3. Depravare , corupție . - Strica + suf . -

 

TĂCIUNE

TĂCIÚNE , tăciuni , s . m . 1. Rămășiță dintr - o bucată de lemn care a ars incomplet ; cărbune sau lemn în faza de ardere fără flacără . 2. Boală a plantelor ( cerealiere ) provocată de o ciupercă parazită care se manifestă prin distrugerea totală sau parțială a părților atacate și prin apariția în locul acestora a unei pulberi de culoare neagră ;

 

TURBĂCIUNE

TURBĂCIÚNE , turbăciuni , s . f . ( Rar ) Turbare . - Turba + suf . -

 

USCĂCIUNE

USCĂCIÚNE s . f . 1. Însușirea de a fi uscat . 2. Secetă . - Usca + suf . -

 

ZBURDĂCIUNE

ZBURDĂCIÚNE , zburdăciuni , s . f . Zburdălnicie , vioiciune , neastâmpăr . - Zburda + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...