Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PLÂNGĂREȚ, PLÂNS, SCLIFOSI, SMIORCĂI, TÂNGUI, ÎNLĂCRIMA, BÂZÂI, BOCI, BUFNI, BUHĂI, CÂRTI ... Mai multe din DEX...

PLÂNGE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PL?NGE, plâng, vb. III. 1. Intranz. A vărsa lacrimi (de durere, de întristare, de emoție sau de bucurie); a lăcrima. 2. Tranz. A boci, a jeli o persoană moartă, un lucru pierdut, o situație dureroasă, vărsând lacrimi, tânguindu-se. ** A regreta o ființă sau un lucru pierdut (vărsând lacrimi). * Expr. A-și plânge păcatele = a se căi, a regreta ceva. ** A avea milă de cineva, a deplânge pe cineva; a compătimi. * Expr. (Intranz.) A-i plânge (cuiva) de milă = a-i părea foarte rău de nenorocirea, de durerea cuiva. 3. Refl. A-și arăta nemulțumirea, a se văita, a se tângui, a se lamenta, a se căina. ** A face o reclamație, a înainta o plângere; a reclama. - Lat. plangere.

Sursa : DEX '98

 

A plângea râde

Sursa : antonime

 

PLÂNGE vb. v. regreta.

Sursa : sinonime

 

PLÂNGE vb. 1. a lăcrima. (A început \~.) 2. (fam. și peior.) a (se) bâzâi. (Ești copil mare, de ce \~?) 3. v. smiorcăi. 4. v. boci. 5. v. văita. 6. v. com-pătimi. 7. v. murmura. 8. v. reclama.

Sursa : sinonime

 

plânge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plâng, 1 pl. plângem, perf. s. 1 sg. plânséi, 1 pl. plânserăm; part. plâns

Sursa : ortografic

 

A PLÂNGE plâng 1. intranz. 1) A vărsa lacrimi scoțând sunete specifice, nearticulate (de durere sau din cauza unei zguduiri sufleteşti). \~ de ciudă. * A-i \~ cuiva de milă a-i părea rău cuiva de cineva care se află într-o stare penibilă. 2) fig. (despre fenomene ale naturii) A scoate sunete tânguioase, pline de jale; a se tângui; a suspina. Vântul plânge. 2. tranz. 1) (persoane sau situații) A regreta cu îndurerare (vărsând lacrimi); a jeli; a deplânge; a tângui. * A-și \~ păcatele a regreta. 2) (persoane) A trata cu milă compătimind; a deplora; a căina; a deplânge. /<lat. plangere

Sursa : NODEX

 

A SE PLÂNGE plâng intranz. 1) A-și împărtăși neplăcerile, durerile, neajunsurile jeluindu-se (cuiva); a se tângui; a se căina; a se jeli; a se jelui. 2) A adresa o reclamație (unei autorități); a veni cu o plângere; a reclama; a se jelui. /<lat. plangere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PLÂNGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 931 pentru PLÂNGE.

Veronica Micle - Nu plânge...

... Veronica Micle - Nu plânge... Nu plânge... de Veronica Micle Nu plânge că te dau uitării, Și nici nu plânge că te las... Sosit-a ceasu-nstrăinării Și ceasul bunului rămas. Se rupe-un lanț plin de tărie Ca firul cel mai subțirel ...

 

Mihai Eminescu - Eu număr, ah, plângând

Mihai Eminescu - Eu număr, ah, plângând Eu număr, ah, plângând de Mihai Eminescu Eu număr, ah!, plângând: ­ Al nopții miez sună ­ Al despărțirii ceas        Adânc vibră. Adio! scump-acum. Al lunii disc senin Din crengi de arbori mari        S-arată plin. Abia din braț te las ­ De trist abia mă duc, Nainte-mi vecinic treci        Un blând năluc. Și zi și noapte treci ­ La tine-n veci gândesc, Copil frumos și blond,        Ce mult iubesc! Auzi: din codri cum Izvoare prund răstorn Și melancolic blând        Un glas de

 

Mihai Eminescu - Eu număr ah, plângând

Mihai Eminescu - Eu număr ah, plângând Eu număr, ah, plângând de Mihai Eminescu Eu număr, ah!, plângând: ­ Al nopții miez sună ­ Al despărțirii ceas        Adânc vibră. Adio! scump-acum. Al lunii disc senin Din crengi de arbori mari        S-arată plin. Abia din braț te las ­ De trist abia mă duc, Nainte-mi vecinic treci        Un blând năluc. Și zi și noapte treci ­ La tine-n veci gândesc, Copil frumos și blond,        Ce mult iubesc! Auzi: din codri cum Izvoare prund răstorn Și melancolic blând        Un glas de

 

Ștefan Octavian Iosif - Când a fost să moară Ștefan

... spre ele-ncet se-ndreaptă. Este Ștefan. Azi străbate Cel din urmă drum prin țară, Dar pe unde trece-acuma, În măreața zi de vară, Plânge dealul, plânge valea, Plâng pădurile bătrâne, Și norodu-n hohot plânge: ,,Cui ne lași pe noi, stăpâne?" EPILOG Patru veacuri de durere Au trecut - și-n noapte-adâncă Doarme Ștefan, dar și astăzi Neamu-ntreg îl ... Și-l vor plânge codrii veșnic Fremătând duios din ramuri, Cât vom fi-n cuprinsul nostru Tot iloți ai altor neamuri! Jalnic apele l-or plânge; Și zadarnic, multă vreme, Din adânc de văi pierdute, Triste buciume-or să-l cheme... Însă când suna-va ceasul De dreptate pentru țară, Din ...

 

George Coșbuc - Cântecul fusului

George Coşbuc - Cântecul fusului Cântecul fusului de George Coșbuc Eu mi-am făcut un cântec Stând singură-n iatac Eu mi-am făcut un cântec, Și n-aș fi vrut să-l fac. Dar fusul e de vină Că se-nvârtea mereu, Și ce-mi cânta nainte Cântam pe urmă eu. De-atunci îl cânt întruna Că-mi vine-așa nevrând; De-aș face orice-aș face, Nu pot să-l scot din gând. Îl cânt torcând la vatră Și-l cânt mergând pe drum Și nu pricep ce-i asta, Și nu știu, biata, cum? Adese stând la cină Simt lacrimile des, Nu pot mânca de lacrimi Și trebuie să ies Afară-n vânt, afară, Că-mi arde capul tot, Și-ngrop în palme capul Și-mi cânt amarul tot. Am stat la roata morii, Și roata umblă des, Și roata morii cântă Cuvinte cu-nțeles. Ea cântă înainte; Cânt și eu după ea Moraru-și face cruce Privind în urma mea. Și-am mers pe malul apei, În valuri să-mi îngrop Și cântecul, și-amarul Dar a-nceput un plop Să cânte, și toți plopii Cântau duios în vânt, Și m-am trezit deodată ...

 

George Coșbuc - Doina (Coșbuc)

... Doino,-n rând cu ei. Moșnegi și oameni tineri Și tinere femei Adună fânu-n stoguri Și snop din spice fac Din scutece copilul Când plânge-n săhăidac Te duci și-l joci pe brațe Și-l culci apoi pe sân, Și-i cânți s-adoarmă-n umbra Căpițelor de fân ...

 

George Coșbuc - Moartea lui Fulger

George Coşbuc - Moartea lui Fulger Moartea lui Fulger de George Coșbuc În goana roibului un sol, Cu frâu-n dinți și-n capul gol, Răsare, crește-n zări venind, Și zările de-abia-l cuprind, Și-n urmă-i corbii croncănind Aleargă stol. El duce regelui răspuns Din tabără. Și ține-ascuns Sub straiul picurând de ploi Pe cel mai bun dintre eroi Atâta semn de la război, Și-a fost de-ajuns! Pe Fulger mort! Pe-un mal străin L-a fulgerat un braț hain! De-argint e alb frumosu-i port, Dar roș de sânge-i albul tort, Și pieptul gol al celui mort De lănci e plin. Sărmanul crai! Când l-a văzut Și, când de-abia l-a cunoscut, Cu vuiet s-a izbit un pas De spaimă-n lături și-a rămas Cu pumnii strânși, fără de glas, Ca un pierdut. Să-i moară Fulger? Poți sfărma Și pe-un voinic ce cuteza Să-nalțe dreapta lui de fier Să prindă fulgerul din cer? Cum pier mișeii dacă pier Cei buni așa? Dar mâne va mai fi pământ? Mai fi-vor toate ...

 

George Coșbuc - Inima mamei

... mi spui! Parcă te temi că-ți mustru gândul tău, De ce nu-mi spui? Nu vezi cât ești de rău! Și ea plângea, cum plânge fiul mic, Și-a plâns și el, și n-a răspuns nimic. Să-i spuie mamei! Da, când a plecat ...

 

George Coșbuc - Legenda trandafirilor

George Coşbuc - Legenda trandafirilor Legenda trandafirilor de George Coșbuc O mamă tânără-ntr-un sat Al Indiei, trăia iubită De soțul ei și fericită De multe câte i s-au dat. Statornică-i trecea viața, Cum trece-n farmec dimineața P-un câmp frumos și plin de flori. Și i-au dat zeii-ndurători Un copilaș, ca el să fie Cea mai înaltă bucurie În traiul ei de rău scutit. Dar într-o zi s-a-mbolnăvit Cel dezmierdat din mână-n mână, Și s-a zbătut o săptămână Și-a opta zi el a murit. Din lut era; s-a-ntors în lutul Creării noastre-a tuturor! Și mama-și blestema trecutul Și se-ngrozea de viitor: Vedea întreaga ei viață Un câmp pustiu, prin care ea Cu multă plângere-și ducea Durerea timpului de față. Și cu copilul mort la piept, Aleargă nebunită mama Și la picioarele lui Brama În templu ea se duce drept. Cuprinde gleznele mărețe A zeului cu patru fețe Și-n hohot tânguios de plâns, Obrazul și-l lipește strâns De piatra cea din veac cioplită. Tu, patimă ...

 

Alphonse de Lamartine - Safo

... vedea, fecioare, scumpelor mele amice, Tiranul inimii mele, pe Faun ce am amat, Spuneți că eu pân’ la moarte nu am încetat a plânge, Și-aruncându-mă în mare, numele i-am repetat...â€� Aceste zicând, În mare s-aruncă, De sus de pe stâncă; Iar fecioarele se-ntoarse ...

 

Constantin Stamati - Safo

... vedea, fecioare, scumpelor mele amice, Tiranul inimii mele, pe Faun ce am amat, Spuneți că eu pân’ la moarte nu am încetat a plânge, Și-aruncându-mă în mare, numele i-am repetat...â€� Aceste zicând, În mare s-aruncă, De sus de pe stâncă; Iar fecioarele se-ntoarse ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLÂNGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru PLÂNGE.

PLÂNGĂREȚ

... PLÂNGĂRÉȚ , - EÁȚĂ , plângăreți , - e , adj . 1. Care este totdeauna gata să plângă ; care plânge ușor ; care se vaită , se plânge mereu ; plângător , plângăcios . 2. ( Despre voce , glas etc . ) Care aparține unui om plângăcios , care trădează pe omul plângăcios ; plin de durere , tânguitor , trist , jalnic ; plângător ...

 

PLÂNS

... PLÂNS ^2 , - Ă , plânși , - se , adj . Care a plâns , care poartă urme de lacrimi . V. plânge . PLÂNS ^1 , plânsuri , s . n . Faptul de a ( se ) plânge ; tânguire ; ( concr . ) lacrimi ; plânset , plânsoare . V. plânge

 

SCLIFOSI

... SCLIFOSÍ , sclifosesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) 1. A plânge fără motiv sau a se preface că plânge

 

SMIORCĂI

... repetat ) aerul pe nas ( din cauza plânsului , a unui tic nervos etc . ) , producând un zgomot caracteristic . 2. Intranz . și refl . A plânge ( alintat și prefăcut ) sau a se preface că plânge

 

TÂNGUI

... văicărindu - se . 2. Tranz . A jeli , a deplânge , a compătimi pe cineva . 3. Refl . ( Înv . ) A se plânge

 

ÎNLĂCRIMA

... ÎNLĂCRIMÁ , înlăcrimez , vb . I . 1. Intranz . ( Despre oameni ) A plânge , a lăcrima . 2. Intranz . și refl . ( Despre ochi ) A se umple de lacrimi ; a lăcrima . [ Var . : înlăcrămá vb . I ...

 

BÂZÂI

... zgomotul caracteristic zborului ; a zumzăi , a zâzâi , a zumbăi . 2. Intranz . ( Mai ales despre copii ; fam . ) A plânge

 

BOCI

... BOCÍ , bocesc , vb . IV . Intranz . și refl . A plânge

 

BUFNI

BUFNÍ , bufnesc , vb . IV . 1. Intranz . A produce un zgomot înfundat ( prin cădere , izbire , explozie etc . ) . 2. Intranz . ( În expr . ) A bufni în ( sau de ) râs ( ori plâns ) sau ( tranz . ) a - l bufni râsul ( ori plânsul ) = a începe să râdă ( sau să plângă ) brusc , zgomotos , fără să se poată stăpâni . 3. Intranz . A bombăni supărat , rău dispus . 4. Tranz . A izbi cu putere . 5. Intranz . A da buzna , a se năpusti ; a izbucni . - Buf ^1 + suf . -

 

BUHĂI

... BUHĂÍ^2 , buhăiesc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) 1. A țipa , a urla ; a plânge cu glas tare . 2. ( Fam . ) A tuși . BUHĂÍ^1 , buhăiesc , vb . IV . Refl . A se umfla la față ( de boală , de ...

 

CÂRTI

... Intranz . ( Pop . ) A - și exprima ( mereu ) nemulțumirea prin murmure sau critici ( făcute de obicei în absența celui în cauză ) ; a se plânge

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...