Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PLÂNGĂTOR, MILOGIT, PLÂNGĂCIOS, SMÂRCÂIT, SMIORCĂIT ... Mai multe din DEX...

PLÂNGĂREȚ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PLÂNGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, plângăreți, -e, adj. 1. Care este totdeauna gata să plângă; care plânge ușor; care se vaită, se plânge mereu; plângător, plângăcios. 2. (Despre voce, glas etc.) Care aparține unui om plângăcios, care trădează pe omul plângăcios; plin de durere, tânguitor, trist, jalnic; plângător, plâns^2. - Plânge + suf. -ăreț.

Sursa : DEX '98

 

Plângăreț ≠ râzitor

Sursa : antonime

 

PLÂNGĂRÉȚ adj. 1. v. plângăcios. 2. miorlăit, miorlăitor, smiorcăit. (Femeie în toată legea și e atât de \~eață.) 3. v. tânguitor.

Sursa : sinonime

 

plângăréț adj. m., pl. plângăréți; f. sg. plângăreáță, pl. plângăréțe

Sursa : ortografic

 

PLÂNGĂR//ÉȚ \~eáță (\~éți, \~éțe) 1) Care plânge ușor; gata oricând să plângă. 2) Care se plânge întruna; plângător. 3) (despre sunete, glasuri, tonuri, melodii) Care este plin de durere, de jale; plângător; jalnic; tânguitor. /a (se) plânge + suf. \~ăreț

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PLÂNGĂREȚ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru PLÂNGĂREȚ.

Ioan Slavici - Mara

Ioan Slavici - Mara Mara de Ioan Slavici Cuprins 1 SĂRĂCUȚII MAMEI 2 MAICA AEGIDIA 3 FURTUNA CEA MARE 4 PRIMĂVARA 5 ANI DE TINEREȚE 6 ISPITA 7 ZBUCIUMARE 8 DATORIA 9 INIMA, SĂRACA 10 CINE CE POATE 11 ALTĂ LUME 12 DOUĂ PORUNCI 13 DATORII VECHI 14 ROSTUL LUI BANDI 15 ISPRĂVILE LUI TRICĂ 16 GREUL VIEȚII 17 BIRTUL DE LA SĂRĂRIE 18 BLESTEMUL CASEI 19 VERBONCUL 20 NOROCUL CASEI 21 PACE ȘI LINIȘTE SĂRĂCUȚII MAMEI A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-a umai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului,viuța din dealul despre Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătasede zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe țărmurele ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLÂNGĂREȚ

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PLÂNGĂREȚ.

PLÂNGĂTOR

... PLÂNGĂTÓR , - OÁRE , plângători , - oare , adj . 1. Care plânge ; plângăreț ( 1 ) . 2. Plângăreț

 

MILOGIT

... MILOGÍT , - Ă , milogiți , - te , adj . ( Rar ; despre voce , grai ) Plângător , plângăreț

 

PLÂNGĂCIOS

... PLÂNGĂCIÓS , - OÁSĂ , plângăcioși , - oase , adj . Plângăreț

 

SMÂRCÂIT

... SMÂRCÂÍT^2 , - Ă , smârcâiți , - te , adj . Smiorcăit ^2 , scâncit , plângăreț

 

SMIORCĂIT

... SMIORCĂÍT^2 , - Ă , smiorcăiți , - te , adj . Plângăreț , scâncit . - V. smiorcăi . SMIORCĂIT ^1 s . n . Faptul de a ( se ) smiorcăi ; zgomot specific produs de cel care ( se ) smiorcăie ; smiorcăială , smârcâială , smârcâit ...