|
|
||
|
Vezi și:ÎNRĂDĂCINA,
MARCOTĂ,
SĂDI,
CRAMPON
... Mai multe din DEX...
PRINDE RĂDĂCINI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PRINDE RĂDĂCINIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentru PRINDE RĂDĂCINI. Alecu Donici - Frunzele și rădăcina ... Înșiși zefirașii, voi ne legănați Și ne dezmierdați. — Dar spre neuitare, Nu se cade oare — Frunzelor le zise un glas din pământ -- Despre rădăcină vreun bun cuvânt? — Cine-i rădăcina? Și cum de cutează Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează? Frunzele pe arbor zise vâjâind ... Le răspunse ea. În alt chip ființă voi nici ați avea. Să țineți dar minte Aceste cuvinte: Viața vegetală, Viața socială, Totului atârnă De la rădăcină Andrei Mureșanu - Mintea (Andrei Mureșanu) ... ncearcă ai nopții argați Să revarsă umbră în loc de lumină, Ură-n loc de pace între fii și frați Ale lor cuvinte nu prind rădăcină Căci nu ies din inimi, ci din crieri stricați. Te măresc ființă fără de finit Pentru-acea scânteie, ce-i zic conștiință, Carea greu mă ... Dimitrie Anghel - La fîntîna Medicișilor ... nemărginirea, lăsîndu-ne ochii triști și nemîngăiați, după atîtea frumoase vedenii. Dacă ai fantazie și ești și tu artist, nu te așeza nicăirea și nu prinde rădăcină, nu căuta să revezi locurile unde ai trăit, ci lasă-ți gîndul să umble slobod ca vîntul, clădește-ți cu el palate, cu el umple ... ... țesut; Pe-nverzit și tânăr laur, ce din țărnă-acum răsare; Cu puternic scut să-l aperi de-a fortunelor turbare; Cum va prinde rădăcină și în urmă va-nflori, Din a sale frunzi, cunună muza ție va urzi; O cunună cungiurată de-ale vântei line raze, Ce ... Gheorghe Asachi - Limba și portul ... binefaceri și astăzi ne bucurăm. În veacul al XVIIă-leaî se împlânta un ram de literatură națională, dar fortunele nu-i îngădui a prinde rădăcină adâncă. România se cungiură de raiele, de unde, cu moda traiului asiatic, ni se hultuiră prințipii cu cuvinte de șerbi, și pasul cel slobod se ... Emil Gârleanu - Înecatul Înecatul de Emil Gârleanu Gheorghe Nicoară, călăraș cu schimbul, și frate-său, un băiețandru căruia nu-i mijise mustața, veniseră să adape caii în Siret. Cum coborau spre vad, băiatul spuse: — Ia te uită, bădiță, colo, sub mal, ce buștean a adus apa! Călărașul privi într-acolo, apoi strânse calul în călcâie și intră până la mijlocul râului. După ce se uită, țipă deodată: — Ira, măi, un om înecat! Băiețandrul încremeni locului. Călărașul îi strigă: — Fugi până ici la moară și cheamă pe moș Vasile. Băiatul lovi cu funia căpăstrului în cal și o luă spre moară. Se întoarse repede înapoi. Morarul nu era acolo. — Atunci repede-te și adu pe tătuca. Luați și o frânghie. Rămas singur, călărașul se apropie să se uite. Privi îndelung. Înecatul fusese izbit de apă în mâncătura malului și se prinsese între niște rădăcini. Șuvoiul îl bătea, mai să-l smulgă, să-l ducă la vale. Călărașul auzi niște glasuri, se întoarse și el și, cunoscând pe cei de pe mal, le răcni: — Măi Toadere... Năstase... Veniți, că-i un om înecat! Hai de l-om scoate! Flăcăii rămaseră puțin pe gânduri, apoi ... Constantin Stamati - Cântecul Gafiței ... Oh! la amor mai statornic de vrei ca să te deprinzi, Și să nu mor eu, Dă-mi aripi să zbor la tine sau tu rădăcină Victor Hugo - Cântecul Gafiței ... Oh! la amor mai statornic de vrei ca să te deprinzi, Și să nu mor eu, Dă-mi aripi să zbor la tine sau tu rădăcină Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare În chestia poeziei populare de Titu Maiorescu Răspuns la discursul de recepțiune al d-lui Duiliu Zamfirescu rostit la Academia Română la 16 mai 1909 Domnule și iubite coleg, Ne-ai arătat motivele cari te-au împiedecat să ne înfățișezi figura literară a lui Ollănescu-Ascanio, în locul căruia ai fost ales membru al Academiei Române. Deoarece d-ta nu ne vorbești de persoana celui dispărut, vei înțelege că nici eu nu pot vorbi de persoana celui ce vine să-l înlocuiască, și nu-mi vei lua în nume de rău dacă trec îndată la discutarea părerilor pe cari le aduci înaintea noastră cu atâta hotărâre, aș putea zice cu atâta curaj, și, trebuie să zic în orce caz, sub o formă literară așa ademenitoare. I Ceea ce mă cred dator să scot întâi la iveală din studiul d-tale, și o fac cu cea mai mare mulțumire, sunt paginile în cari vorbești de originea noastră italo-latină, și, fără a te opri la cunoscutele argumente limbistice, atingând numai în treacăt datele istoriei, cauți să pătrunzi cu intuiția artistului taina moștenirilor etnice și să ne arăți supraviețuirea sufletului roman ... ... silite ce leagă negreșit între ei vremelnicii locuitori ai băilor, dar tot păstra oarecare depărtare între ea și gloată. Sistemul egalității, ce niciodată nu va prinde de tot rădăcină pe pământ, are însă acolo o părticică deloc neînsemnată unde el domnește în toată puterea sa. Acel loc se numește Lobogo și este o baie ... munți o vizitează poate; iar cum sosește luna lui iunie, atunci, ca o persoană leșinată ce își vine în simțiri, el începe a prinde la suflet sau, mai bine zicând, la suflete. Casele se locuiesc încet-încet, și în puțină vreme el se transformează într-un târgușor viu și ... Ioan Slavici - Popa Tanda Popa Tanda de Ioan Slavici 1874 I Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou și i se dregea organul, încât răsunau ferestrele când cânta Mântuiește, Doamne, norodul tău ! Era dascăl în Butucani, bun sat și mare, oameni cu stare și socoteală, pomeni și ospețe de bogat. Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o fată, pe care a măritat-o după Petrea Țapului, și pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni. Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe și face din nimica ceva. Strânge, drege și culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții. Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui. Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând și venind. Omul sărac și mai are, și mai rabdă. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PRINDE RĂDĂCINIRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru PRINDE RĂDĂCINI. ... 5 afară numai dacă vor căuta ocrotirea Mea, vor face pace cu Mine, da, vor face pace cu Mine.`` 6 În vremile viitoare, Iacov va prinde rădăcină, Israel va înflori și va odrăsli, și va umplea lumea cu roadele lui. 7 L -a lovit oare Domnul cum a lovit ... ... sădi vii și veți mînca din rodul lor. 31 Și ce va mai scăpa din casa lui Iuda, și ce va mai rămînea iarăș va prinde rădăcini de desupt, și va aduce rod deasupra. 32 Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță, și din muntele Sionului cei izbăviți. Iată ce va ... ... an veți sămăna, veți secera, veți sădi vii, și veți mînca din rodul lor. 30 Rămășița din casa lui Iuda, ce va mai rămînea, va prinde iarăș rădăcini de desupt, și deasupra va da rod. 31 Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță, și din muntele Sionului cei scăpați. Iată ce ... ... peri. 14 Încrederea lui este zdrobită, și sprijinul lui este o pînză de păianjen. 15 Se bizuie pe casa lui, dar nu este tare; se prinde de ea, dar nu ține. 16 Cum dă soarele, înverzește, își întinde ramurile peste grădina sa, 17 își împletește rădăcinile printre pietre, pătrunde pînă în ... ... laț, și umblă prin ochiuri de rețea; 9 este prins în cursă de călcăi, și lațul pune stăpînire pe el; 10 capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt, și prinzătoarea îi stă pe cărare. 11 De jur împrejur îl apucă spaima, și -l urmărește pas cu pas. 12 Foamea ... ... dintre sfinți îi vei vorbi? 2 Nebunul piere ucis de mînia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui. 3 Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuința. 4 Fiii lui n`au noroc, sînt călcați în picioare la poartă, și nimeni nu i scapă! 5 Secerișul ... înalță pe cei smeriți, și izbăvește pe cei necăjiți. 12 El nimicește planurile oamenilor vicleni, și mînile lor nu pot să le împlinească. 13 El prinde pe cei înțelepți în viclenia lor, și planurile oamenilor înșelători sînt răsturnate: 14 dau peste întunerec în mijlocul zilei, bîjbăie ziua nameaza mare ca noaptea ... ... sămînța căzută lîngă drum. 20 Sămînța căzută în locuri stîncoase, este cel ce aude Cuvîntul, și -l primește îndată cu bucurie; 21 dar n`are rădăcină în el, ci ține pînă la o vreme; și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el. 22 ... mare preț, se duce de vinde tot ce are, și -l cumpără. 47 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de pești. 48 Dupăce s`a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun, și ... ... cu cel ce s`a legat cu ea. 7 În vremea aceea însă se va ridica în locul ei un lăstar din aceeaș rădăcină cu ea, și va veni împotriva oștirii Siriei, da, va intra în cetățuia împăratului dela miază noapte, va face ce va voi cu ea, și ... vreme. 25 Apoi, va porni în fruntea unei mari oștiri, cu puterea și mînia lui, împotriva împăratului dela miazăzi. Și împăratul dela miazăzi se va prinde la război cu o oaste mare și foarte puternică; dar nu va putea să țină piept, căci se vor urzi planuri rele împotriva lui. 26 ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRINDE RĂDĂCINIRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru PRINDE RĂDĂCINI. ... ÎNRĂDĂCINÁ , înrădăcinez , vb . I . Refl . A se fixa în pământ prin rădăcini ; a prinde ... MARCÓTĂ , marcote , s . f . Lăstar al unei plante , nedesprins de ea , înfipt cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care , tăiat și răsădit după ce a făcut rădăcină ... SĂDÍ , sădésc , vb . IV . Tranz . A introduce în pământ răsaduri , puieți etc . pentru a prinde ... de cauciuc sau de material plastic care se aplică pe talpa unor bocanci de sport , pentru a asigura stabilitatea jucătorilor pe teren . 3. Rădăcină adventivă a unei plante agățătoare , prin care aceasta se prinde |
||