Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PĂLIMAR, POP, PRISPULIȚĂ, FRUNTAR, PARMAC, PODMOL, PRISPIȘOARĂ, PRISPUȘOARĂ, TÂRNAȚ ... Mai multe din DEX...

PRISPĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRÍSPĂ, prispe, s.f. 1. Un fel de terasă îngustă înălțată de-a lungul peretelui din față (uneori și al celor laterali) la casele țărănești, lipită cu pământ sau pardosită cu scânduri, adesea mărginită de o balustradă scundă de lemn sau de zidărie. 2. Porțiune de teren cu suprafața plană, fără denivelări (situată la diferite altitudini); platformă, tăpșan. 3. Dig rudimentar de pământ sau de lemn folosit pentru a menține nivelul apei în bălți. - Probabil din sl. *pris?pa.

Sursa : DEX '98

 

PRÍSPĂ s. 1. (reg.) mal, prăguș, prus, streașină, streie, taban, tălpoane (pl.), târnaț, vatră, (Transilv.) podmol, (prin Maram.) prici, (Transilv.) supărete, (Maram.) șatră. (\~ a unei case țărănești.) 2. v. platformă.

Sursa : sinonime

 

príspă s. f., g.-d. art. príspei; pl. príspe

Sursa : ortografic

 

PRÍSP//Ă \~e f. 1) Platformă îngustă de pământ, făcută de-a lungul peretelui din față (și al celor laterali) al unei case țărănești. 2) Fâșie plană de teren de-a lungul unui povârniș sau al unui mal. /prispa

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PRISPĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentru PRISPĂ.

Alexandru Macedonski - Rondelul lui Tsing-Ly-Tsi

Alexandru Macedonski - Rondelul lui Tsing-Ly-Tsi Rondelul lui Tsing-Ly-Tsi de Alexandru Macedonski Tsing-Ly-Tsi stă-n prispa de-aur, Cu ochi mici ca de ghierlan, Sub de-argint frunzos tezaur, Casa e de porțelan. Lângă ea, pe-același plan, Pomi albaștri, zbor de graur; Tsing-Ly-Tsi stă-n prispa de-aur, Cu ochi mici ca de ghierlan. Spre-a-și croi al vieții plan, Asudat-a ca un faur; Un măreț de smalt balaur Poartă prins l-al său colan. -- Tsing-Ly-Tsi stă-n prispa de-

 

Ion Luca Caragiale - La conac

... toți jucătorii dorm, fiecare la odaia lui. S-a-nnorat de pe la miezul nopții și e întunerec adânc. Flăcăul nostru stă pe prispă cu fruntea-ntre mâni, pe când, în picioare, drept, în față-i, stă tovaroșul său de drum. Înecat de gânduri, tânărul ridică fruntea-n sus ... Flăcăul se-ntoarce-n loc. E beznă-mprejuru-i, și nicăieri ochiul luminos al tovaroșului. Tânărul se moleșește din toate-ncheieturile și se prăbușește pe prispă. ...Se face ziuă... - Scoală mă! aici ai adormit, procopsitule? zice un glas cunoscut. Flăcăul se trezește buimăcit. Unchiul îl cheamă în odaie; nepotul ascultă d ...

 

Emil Gârleanu - Întâmplarea

... văzut curtea veche, a rupt-o de goană ca un apucat, și nu s-a oprit decât acasă, căzând leșinat lângă prispă. A doua zi, când și-a revenit în simțiri, tot satul știa că Gavrilă, pândarul, trecând pe la curtea cea veche ... lăsat dârlogii pe gâtul calului și s-a coborât spre rateș. Aici opri căluțul și întrebă pe cei câțiva oameni ce stăteau pe prispă: — Da ce, conul Iordache nu mai ține moșia? Oamenii îl priviră mirați; unul îi răspunse: — Conul Iordache a murit. Și-a ... a coborât pe dranița putrezită de plopi. Și o flacără vie se ridică deodată, pălind strălucirea stelelor și rumenind tot satul. Oamenii ieșiră speriați pe prispă și, când văzură că se topește curtea, se minunară, se îmbărbătară unii pe alții și veniră cu toții până în poartă, de unde priveau cum ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Milogul Milogul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Vântul de toamnă, rece și umed, țiuie în rămășițele frunzelor risipite în crăcile copacilor din lunca Vitanului. În albia sa încovoiată, Dâmbovița își mână liniștit apa tulbure, galbenă și pe-alocurea pătată cu șuvițe de sânge închegat, supte din talpa zalhanalei. Duhoare grasă năbușește aerul îngreuiat de-o bură rece și deasă. Stolurile de ciori se răsfiră, se amestecă, se gonesc, croncăie și se-abat păcură pe hârcile albe de bivoli și de boi, împrăștiate pe netezișul ruginiu din fața zalhanalei. De-a stânga apei, cam cât prinde ochiul, dincolo de hanul din răscruci, stă casa lui Căliman potcovarul, mai mult fâșii și petice de pământ galben decât văruială. Pornită pe spate, cu olanele de pe acoperiș zobite și mucede, împănate cu mușchi, și mai sus îi cresc două urechelnițe cu solzi groși și verzi. Pe prispa ferită de streașina lată, plină cu scule, cu troace, șade în colacul picioarelor Căliman potcovarul. Negru, uscat și ars în obraji, cu ochii mari și albi, cu luleaua stinsă și pleoștită într-o parte a gurii, când pifăie aruncă scrumul în sus și-și dezvelește, din buzele mari și ...

 

I. C. - Vînătoarea (I. C.)

I. C. - Vînătoarea (I. C.) Vînătoarea de I. C. Informații despre această ediție Apare în tipografia lui Anton Pann în 1846, împreună cu poemul Duhovnicul și copila , dedicate doamnei Hariclia C. Autorul nu a fost identificat. la d. H. Un bătrîn îm povestea Te uită, vezi pe vale o casă descălită Ce buruieni înnalte în podu-i se zăresc ? Cu ușile stricate și prispa năruită De scărpinări de vite ce-acum o lăcuesc ? E o căsută care o dată o fetiță De toată sărbătoarea cu drag ea o spoia, Și într-a cării umbre la sîn strîngînd pe Niță Iubirea-i cea curată nici mă-sii n-ascundea. Pe prispa astei case la lună pe recoare, Acea fetiț-o dată iubitu-și sfătuia : Nu te mai duce, dragă, în munți la vînătoare, Că de ai ști cum tremur tu milă ai avea !... Iubire, mult mi-e frică că vre o stîncă mare Sau vre o vijelie în rîpi te-or arunca, Sau vre o gîrlă iute trecînd, din rea-ntîmplare Te-o înghiți, iubite, ori ursul te-o mînca !... Tu știi că pe moș Manea mai astă primăvară Într-o adîncă vale sătenii l-au ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Învins!

Ştefan Octavian Iosif - Învins! Învins ! de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție De mult înstrăinatul           De-abia ce ți-a sosit, Așterne-i, mamă, patul, Să doarmă dus băiatul           Bolnav și obosit ! Bătu el multă cale           De cînd te-a părăsit... Învins de dor și jale Pe prispa casei tale           Se culcă obosit... Ci nu-ntreba : pe unde           A fost și ce-a găsit ? El rana-și va ascunde Și nu-ți va ști răspunde           Decît : — Sînt

 

Ștefan Octavian Iosif - De cântece Parisu-i plin...

... știu ce e zăpada, Și-n golfuri mandolinele     Îngînă serenada. Suspină țitera-n Tirol     Cînd în tăcerea sfîntă Vreun orb moșneag în capul gol     Pe prispă stă și cîntă. Zănatec țipăt de viori     E-n veselele ciarde, Cîntarea asta-ți dă fiori     Și tremură, și arde... Dar creadă cine cum o ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul

... Bunicul Bunicul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1893 în revista Literatură și știință Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate ...

 

Cincinat Pavelescu - Din schit

Cincinat Pavelescu - Din schit Din schit de Cincinat Pavelescu Maestrului C. Dissescu În diminețile de vară, Sub cerul vesel și albastru, Când pieptu-ncepe să tresară, Atunci pricepi cât de amară E-n schituri viața de sihastru. Și-ți vine ca să plângi pe bietul Călugăr tânăr și frumos, Ce-n ochii tăi, citind regretul De-a se vedea murind cu-ncetul În schitul trist și-ntunecos, Cu drag și-aduce-aminte casa Trecutei lui copilării, Cu prispa, sala și cu masa, Și-i vine ca să-și rupă rasa Și s-o ia razna pe câmpii! Și alergând spre larga zare Cu păsărelele ce zbor, S-ajungă iar în satul mare, Și iar s-aștepte pe cărare Pe Anca-n drum către izvor. Să-i spuie iar, cu glas fierbinte: Mai negri-s ochii tăi ca mura, Și când te văd, îmi ies din minte! Iar ea să fugă înainte... Zicându-i: Ia mai tacă-ți gura! . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ispita-n alte vremi îl duce Și chipul slab i-l luminează. Dar de-odată-și face cruce, Un tremur prinde să-l apuce, Căci toaca-n aer lung

 

Cincinat Pavelescu - Pastel rustic

... blând se lasă. Peste sat e-o dulce tihnă, Fetele, cu ochi ce ard, Cu băieții stau la gard. Și bătrânii la odihnă. Și pe prispă

 

Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822

... privește cu nepotul său arderea Iașului, în vremea răscoalei grecilor în contra turcilor; dar bătrânul se află bolnav în casă, iar nepotul său șede pe prispă afară și spune moșului său aceea ce vede. Nepotul Moșule, viforul geme, pe cer noaptea se lățește, Peste frumoasa cetate pâclă și negreață pică; Fulgerul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRISPĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru PRISPĂ.

PĂLIMAR

... PĂLIMÁR^2 s . n . v . pălămar ^1 . PĂLIMÁR^1 , pălimare , s . n . 1. Stâlp de pridvor sau de prispă , care susține streașina acoperișului . 2. Împrejmuire de scânduri la prispa unei case țărănești , la un balcon , la un pod etc . ; parmaclâc , balustradă ( la un balcon ...

 

POP

POP ^2 , s . n . invar . , adj . invar . 1. S . n . invar . Bucată de muzică ușoară cu temă și linie melodică inspirată din muzica folclorică . 2. Adj . invar . ( În sintagma ) Muzică pop = muzică ușoară sau rock , cu largă audiență la public . - Cuv . engl . POP ^1 , popi , s . m . 1. Stâlp , bârnă , par , prăjină etc . având diverse întrebuințări , mai ales ca element de susținere sau de sprijin : a ) bucată lungă de lemn , prăjină sau par , folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard , crengile unui pom etc . ; proptea , sprijin ; b ) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid , un planșeu , un acoperiș ; c ) fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care , având unul dintre capete înfipt în talpa prispei , susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului ; d ) ( reg . ) fiecare dintre stâlpii care , având unul dintre capete înfipt în pământ , susțin un gard sau o poartă . 2. ( Reg . ) Nume dat mai multor piese , obiecte sau părți ale acestora , asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop ^1 ( 1 ) ori executate dintr - un pop ^1 . 3. Grămadă de snopi sau de mănunchi de cânepă ori de alte plante , ...

 

PRISPULIȚĂ

... PRISPULÍȚĂ , prispulițe , s . f . Diminutiv al lui prispă ( 1 ) ; prispișoară , prispușoară . - Prispă

 

FRUNTAR

FRUNTÁR , fruntare , s . n . 1. Grindă principală care mărginește prispa în partea de sus și pe care se sprijină grinzile secundare ale casei . 2. Curea care leagă cele două părți laterale ale căpețelei și care trece peste fruntea

 

PARMAC

PARMÁC , parmaci , s . m . Par sau stâlp ( gros ) folosit la diverse construcții deschise ( prispe , pridvoare , garduri

 

PODMOL

... PODMÓL , podmoluri , s . n . ( Pop . ) 1. Aluviune ; p . ext . mâl , nămol sau teren mâlos . 2. Mal înalt , abrupt , ros de ape . 3. Prispă

 

PRISPIȘOARĂ

... PRISPIȘOÁRĂ , prispișoare , s . f . Prispuliță . - Prispă

 

PRISPUȘOARĂ

... PRISPUȘOÁRĂ , prispușoare , s . f . Prispuliță . - Prispă

 

TÂRNAȚ

... TÂRNÁȚ , târnațe , s . n . ( Reg . ) Prispă