Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: PRĂȘI

  Vezi și:PRĂȘITOR, PRĂȘITURĂ, PRĂȘIRE, PRĂȘI, PRAȘĂ, PRAȘILĂ, SĂPA, SAPĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PRĂȘIT: PRĂSIT, PRĂSIT.

 

PRĂȘIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRĂȘÍT^1, (rar) prășituri, s.n. Faptul de a prăși; prașilă, prășitură, prașă, prășire. - V. prăși.

Sursa : DEX '98

 

PRĂȘÍT^2, -Ă, prășiți, -te, adj. (Despre terenuri cultivate sau plante de cultură) Care este săpat și curățat de buruieni, afânat etc. - V. prăși.

Sursa : DEX '98

 

PRĂȘÍT adj. (AGRIC.) (reg.) săpat. (Porumb \~.)

Sursa : sinonime

 

PRĂȘÍT s. (AGRIC.) prașilă, prășire, sapă, săpare, săpat, (pop.) prașă, prășitură, (reg.) copoit, prășeală, săpătură, târșenit, târșit. (\~ul porumbului.)

Sursa : sinonime

 

prășít s. n., pl. prășíturi

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PRĂȘIT

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru PRĂȘIT.

Vasile Alecsandri - Nevasta

Vasile Alecsandri - Nevasta La mama pe când eram, De lucram, de nu lucram, Mamei tot dragă eram. Iar de când m-am măritat Nici un bine n-am aflat. De cu ziuă mătur casa, Aprind focul, gătesc masa, Aduc apă din fântână Și furca n-o las din mână, Lau copilul, îi dai țâță Și mulg vaca la portiță. Tacă-ți gura, măi bărbate, Că, zău, cugetul îmi bate Din străin să-mi fac un frate Ca să-mi cate de dreptate. Un călător străin zice în relația voiajului său prin țările noastre că nu cunoaște pe lume femei mai harnice ca nevestele românce, și, în adevăr, dacă vom ținea seama de tot lucrul ce-l fac ele, afară de lucrul pământului, vom împărtăși lesne opinia călătorului străin. Nevasta româncă ține casa, crește copiii, face demâncat bărbatului și îl duce la câmp în orice depărtare s-ar găsi, mulge vaca, îngrijește de grădină, de vite, de păsări etc., țese pânza trebuitoare pentru îmbrăcămintea familiei, strânge cânepa, o topește, o bate, o preface în câlți, o toarce, o țese; apoi pânza o ghilește etc. și, în vremea asta, ea mai face și boierescul, seceră, prășește cu copilul ei de țâță ...

 

Ion Creangă - Povestea poveștilor

Ion Creangă - Povestea poveştilor Povestea poveștilor (Povestea pulei) de Ion Creangă Wikipedia are un articol despre: Povestea poveștilor Sâmbătă, 1877, octombrie 22 — 1878, noemvrie 12 Amu cică era într-un sat un țăran. Și țăranul acela a ieșit odată în țarină să samene niște păpușoi. Și cum sămăna el, tocmai atunci s-a nimerit să treacă pe acolo Hristos și cu Sfântul Petrea. Hristos să nu tacă molcum și să-și caute de drum? — Da ce sameni acolo, om bun? întreabă el. — Ia, niște pule samăn, răspunse țăranul cu obrăznicie. — Pule ai zis că sameni, pule să dea Dumnezeu să se facă, zise Hristos, blagoslovind sămănătura cu amândouă mânile, și apoi se tot duse în drumul său împreună cu Sf. Petrea, care nu-și putea stăpâni mierarea de cuvintele ce auzise că au ieșit din gura lui Hristos, pentru că niciodată nu mai vorbise Mântuitorul așa de buruenos. Țăranul, după ce mântui de sămănat, se întoarse acasă. Apoi, la vremea prășitului, a venit de a prășit păpușoii după rânduială, și iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Norocul dracului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea — Ba e noroc! — Ba nu e noroc! — Ba e noroc, muiere! — Ba nu e, mă omule, nu! — Adică, nu muncesc eu, femeie? — Ba muncești pentru unul, și noi suntem opt guri, și cu Plăvița, nouă. Și Plăvița mugi, și patru copii mărunți începură să strige: — Mi-e foame! — Și mie mi-e foame! — Și mie! — Și mie! Omul vărsă un ștergar cu mălai în copăița femeii. — Scutură ștergarul. — L-am scuturat. — Copaie plină, copaie pe jumătate, copaie pe sfert, și azi să lingi fundul copăii. Opt guri, opt, și cu Plăvița, nouă! Și Plăvița, parc-ar fi înțeles, mugi de după casă, mestecând un cocean uscat, iar copiii începură să plângă. — Că mie mi-e foame! — Și mie! — Ba și mie! Omul se uită lung, se scărpină în cap, băgă ștergarul în sân și plecă zicând: — Ba e noroc, dar n-am eu noroc. Iar femeia din prag îi strigă: — Ba nu e și nu e, omule! Dacă muncești, e, dacă nu muncești, nu e. Și omul plecă să caute ...

 

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

Ion Creangă - Amintiri din copilărie Amintiri din Copilărie de Ion Creangă 1880 - 1881 Dedicație d-șoarei L.M. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streșinit cu șindilă, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRĂȘIT

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru PRĂȘIT.

PRĂȘITOR

... 2. Adj . ( Despre plante ) Cultivat în rânduri distanțate , care permit prășitul ^1 . 3. S . m . și f . Persoană care prășește ; muncitor angajat la prășit ^1 . - Prăși

 

PRĂȘITURĂ

... 1. Prășit ^1 . 2. Ogor prășit ^2 . 3. ( Cu sens colectiv ) Buruienile și gunoiul adunate de pe un teren care a fost prășit . - Prăși

 

PRĂȘIRE

... PRĂȘÍRE , prășiri , s . f . Acțiunea de a prăși și rezultatul ei ; prășit ^1 . - V. prăși

 

PRĂȘI

PRĂȘÍ , prășesc , vb . IV . Tranz . A lucra cu sapa sau cu prășitoarea spațiul de sol dintre rândurile distanțate ale unor plante de cultură , pentru a distruge buruienile , a afâna pământul

 

PRAȘĂ

PRÁȘĂ , prașe , s . f . ( Pop . ) Prășit ^

 

PRAȘILĂ

PRÁȘILĂ , prașile , s . f . ( Pop . ) Prășit ^1 . [ Var . : prășílă s . f . ] - Et .

 

SĂPA

... Tranz . 1. A lucra , a fărâmița cu sapa ^1 ( sau cu cazmaua ) pământul ( pentru a însămânța , a prăși etc . ) . 2. A face cu sapa ^1 ( sau cu alt instrument ) o adâncitură , o groapă , un șanț în pământ . 3. A scoate ...

 

SAPĂ

SÁPĂ^3 , sape , s . f . ( La cai sau , mai rar , la alte animale ) Crupă . SÁPĂ^2 s . f . ( Pop . ) Faptul de a săpa . SÁPĂ^1 , sape , s . f . 1. Unealtă agricolă pentru săpat și prășit , alcătuită dintr - o lamă de oțel plană sau puțin concavă , fixată aproape perpendicular într - o coadă de lemn . 2. Dispozitiv care constituie extremitatea inferioară a garniturii de foraj , cu ajutorul căruia se sapă gaura de sondă . 3. Piesă metalică de la partea posterioară a afetului unui tun , care se înfige în pământ la tragere , servind astfel la fixarea tunului . 4. Fiecare dintre cei patru căpriori de la colțurile unei case