Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și formele bază: RUPT,RUPE

  Vezi și:RUPT, RUPE, RUPTURĂ, CIOT, CIUPI, HĂBUC, PETIC, PETICI, RĂZGHINA, RUPERE, RUPTAȘ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului RUPTĂ: RUPTA.

 

RUPTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RÚPTĂ s. (IST.) (înv.) ruptoare. (\~ stabilită între contribuabili și vistierie.)

Sursa : sinonime

 

rúptă s. f., g.-d. art. rúptei; pl. rúpte

Sursa : ortografic

 

RÚPTĂ s.f. v. rupt (II.); ** Impozit care consta dintr-o sumă fixă, cu caracter individual și plătibilă în patru rate anuale, care s-a introdus pentru prima dată în Moldova, la începutul secolului al XIX-lea. (din rupe)

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru RUPTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 509 pentru RUPTĂ.

Alexandru Vlahuță - Valuri

... rânduri izbite, cu vuiet de valuri se sparg. Trei zile-și țin clipele tulburi pe stemele celor doi crai. Se mișcă-n bulucuri mulțimea, se rupe și iar se-mpreună, Cad pâlcuri sub pâlcuri de-a valma, și altele proaspete vin, Iar hreamătul crește și scade, ca-n spulber ...

 

Emil Gârleanu - Trandafirul

Emil Gârleanu - Trandafirul Trandafirul de Emil Gârleanu La o margine de drum înflori un trandafir. Și a fost o minune, căci floarea trandafirului era așa de gingașă, așa de albă, că parcă de la ea se inviorase dimineața ceea de primăvară. Ș-avea crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaragdul. Iar mirosul florii se împrăștia îndată peste întreg cuprinsul câmpiei; fluturii cădeau adormiți, celelalte flori se plecară în fața adevăratei stăpâne, pe când păsările veneau din depărtări adânci, atrase de mireasma, vrăjită, să vadă și ele tulpina măiastră care își desfăcea frumusețea pentru întâia oară pe pământ. Și parcă și lui Dumnezeu îi părea acuma rău că pusese într-o floare așa de minunate însușiri, — daruri pe care nu le împărțise nici în rai. — Lucrul acesta îl șoptise o ciocârlie care, la răsăritul soarelui, ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o sămânță din fiecare floare ce creștea pe pământ, să o păstreze, Preasfântul, pentru răsad. Până la amiază trandafirul se acoperi întreg cu flori. Drumeții treceau și rămâneau locului, puneau mâinile la ochi, răsfirau nările să înghită mireasma nemaisimțită până atunci, apoi, cu priviri lacome, rupeau câte o floare; iar dacă aveau câte ceva ...

 

Gelu Vlașin - Exploring

Gelu Vlaşin - Exploring Exploring de Gelu Vlașin să ne iubim cu ușa deschisă cu fereastra deschisă cu șifonierul deschis cu vîrful pixului rupt cu unghiile rupte cu pijamaua arinei ruptă cu imaginea ei răsturnată cu patul răsturnat cu florile răsturnate cu viața aproape distrusă cu timpul distrus cu speranțele distruse cu mirare cu visare cu uitare să ne

 

George Coșbuc - Cetatea Neamțului

... Nu te supăra: Tot făcurăm noi doi pacea: Ia să văd, cum e pogacea? Și apucând cu mâini grăbite, Rupt de foame ca un lup, Rupe rex, cu toții rup, Onofrei al meu, iubite, Vin la neica să te pup! Și-l pupa viteazul rigă Și-ndopa la mămăligă. Ce-a ...

 

George Coșbuc - Coloana de atac

George Coşbuc - Coloana de atac Coloana de atac de George Coșbuc Publicată în Tribuna poporului , Arad, 1900, nr. 62 (1/14 apr.) Porniserăm din văi adânci Și ne târam acum pe brânci Să nu ne prind-Osman de veste, Că năzuim la deal spre creste, Căci veste de-ar fi prins ai săi, Noi n-am mai fi ieșit din văi. Și-așa cu-ncredere vegheată Noi răsărim pe deal deodată. Ne văd păgânii, sar pe zid, Potop de foc spre noi deschid. Dar noi prin foc o rupem iute, Crezându-ne pe sub redute. Și nu eram! Vedeam de sus Că altfel e de cum ne-au spus, Că pân-acolo-i lungă cale, O râpă-n drum și-adânca vale. O clipă ca-mpietriți am stat; Maiorul însă-a și plecat Și ne-am făcut cu toții cruce: Ei, ducă-ne-n ce foc ne-o duce! La vale,-acum, pe râpi curând Un rând e mort, mai moare-un rând. Cad bombele-n pământ și scurmă Și altele mai vin pe urmă; Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! Și-un plumb veni cumplit cu zborul Și fără ...

 

George Coșbuc - Pașa Hassan

... urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgând, Oștirea română. Cu tropote roibii de spaimă pe mal Rup frâiele-n zbucium și saltă; Turcimea-nvrăjbită se rupe deolaltă Și cade-n mocirlă, un val după val, Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal, Se-nchină prin baltă. Hassan de sub poala pădurii ... gâtul i-l bate cu pumnii-amândoi; Cu ochii de sânge, cu barba vâlvoi El zboară șoimește. Turbanul îi cade și-l lasă căzut; Își rupe cu mâna vestmântul Că-n largile-i haine se-mpiedică vântul Și lui i se pare că-n loc e ținut; Aleargă de groaza pieririi ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece din Basarabia

... nevastă! Casa ta-i descoperită, Mie-mi pare șindilită, Casa ta e dezvelită, Mie-mi pare poleită. Când mă uit la casa ta, Mi se rupe inima. Când îți zăresc umbletul, Rău îmi arde sufletul! IV Frunză verde de măslină, Trecui Nistrul, apă lină, Să vedem pâinea de-i bună Ca ... zi, puica mea, Cum ziceai aseară Pe din jos de moară. Cum ziceai, ziceai, Inima-mi rupeai, Mai zi încă-o dată Și mi-o rupe toată! VII Cine vede și pricepe Dragostea de unde-ncepe, Cine vede și cunoaște Dragostea de unde naște? De la gâtul cu mărgele, De la ...

 

Vasile Alecsandri - Hora de la Plevna

... mari... Trageți hora, măi tunari! Jos în vale, pe câmpie, Basbuzuci de căsăpie Și cercheji merei cumpliți Rup cu dinții din raniți. Las' să rupă... rupe-i-aș! Trageți hora, călărași! Ziua, noaptea, glonții plouă, Tot pământu-i ud de rouă. Nu e roua din senin, Ci e sânge de creștin ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar

... Și-a întâlnit, în crețul crângurilor, vânători ce prind iepurii de coadă, în văgăunile munților, delii ce rup ursul în două, parc-ar rupe

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer

... ăsta bălan. Kira, zâmbind, răspunde: — Ăl de sus e umbra, mamă; din așa caier trag ursitorile firul vieților de nimic. — Și de se rupe firul tău, fusul cu tort cade; dar de s-ar rupe firul de umbră, cade și fusul de pe grinzi? Și văzând pe mă-sa dusă pe gânduri, se vârî sub o blană de urs și ...

 

Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță

... și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. ― Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe de fugă. Popa-i ia prin întuneric cojo[c]ul și-l încalță de spaimă. N-are vreme să bage de samă, ia poalele cojocului ... n-avea de unde, prea era scurt, numa' scădea* ca un dop de plută. Popa l-ar fi rupt bucăți dac-ar fi avut ce rupe, dar așa... unde lovea i se părea că nu dă-n nimica, așa de ne'nsemnat era sărmanul dascăl. Am mai putea scrie un capitol ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUPTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentru RUPTĂ.

RUPT

... RUPT ^1 s . n . 1. Faptul de a ( se ) rupe . 2. ( În loc . ) În ruptul capului = cu nici un preț ; niciodată . Cu ruptul ( sau cu rupta ) = cu ridicata ; în total . Pe rupte sau pe ruptele ...

 

RUPE

RÚPE , rup , vb . III . 1. Tranz . A distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice ; a despărți ( intenționat ) un obiect în două sau în mai multe bucăți . 2. Tranz . A distruge un obiect prin întrebuințare . 3. Tranz . ( Adesea fig . ) A distruge un obiect prin sfărâmare , spargere etc . Apele rup stăvilarele . 4. Tranz . A sfâșia un lucru smulgând bucăți dintr - însul . 5. Tranz . A smulge . 6. Refl . și tranz . A ( se ) depărta , a ( se ) desprinde de cineva sau de ceva . Se rupseră din grămadă . 7. Tranz . Fig . A se exprima cu greu într - o limbă străină , a ști foarte puțin o limbă străină . [ Var . : ( reg . ) rúmpe vb .

 

RUPTURĂ

... RUPTÚRĂ , rupturi , s . f . 1. Faptul de a se rupe ; întrerupere a continuității materiei , fig . a relațiilor , a colaborării dintre oameni . 2. Loc în care un obiect este rupt ...

 

CIOT

CIOT , cioturi , s . n . 1. Parte rămasă dintr - un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt . 2. Parte rămasă dintr - un picior , dintr - un braț sau ( la animale ) din coadă , după ce restul a fost tăiat , rupt . [ Var . : cioátă s . f . , ( rar ) ciótur s . n . ] - Et .

 

CIUPI

... A apuca câte puțin din ceva cu ciocul sau cu gura pentru a mânca ; a ciuguli ; ( despre oameni ) a rupe cu mâna bucățică cu bucățică din ceva ( și a mânca ) . 3. Tranz . A rupe vârful lăstarilor viței de vie sau vârful tulpinii altor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor . 4. Tranz . Fig . ( Fam . ) A - și ...

 

HĂBUC

... HĂBÚC , hăbuci , s . m . A ( se ) rupe , a ( se ) face hăbuc ( i ) ( Reg . ; în expr . ) = a ( se ) rupe

 

PETIC

PÉTIC , petice , s . n . 1. Fâșie ( nu prea mare ) tăiată , ruptă sau rămasă dintr - o țesătură , dintr - o bucată de piele , dintr - o hârtie etc . ; spec . bucată dintr - un material cu care se repară , prin aplicare și coasere sau lipire , obiecte de stofă , de piele etc . rupte sau găurite . 2. Suprafață mică de teren ( cultivabil ) . 3. P . anal . Bucată , porțiune mică din ceva ( în raport cu întregul ) . Se vede ici - colo câte un petic de zăpadă . [ Var . : pétec s .

 

PETICI

... a cârpi . 2. Tranz . și refl . ( Rar ) A face să rămână sau a rămâne numai petice ( 1 ) ; a ( se ) rupe în bucăți ; a ( se ) zdrențui 3. Tranz . A astupa gropile și spărturile unui drum cu material pietros . [ Var . : petecí vb . IV ...

 

RĂZGHINA

... RĂZGHINÁ , răzghín , vb . I . Refl . ( Reg . ; mai ales despre animale ) A - și rupe picioarele , depărtându - le prea mult unul de altul ; p . gener . a se rupe

 

RUPERE

... RÚPERE , ruperi , s . f . Acțiunea de a ( se ) rupe și rezultatul ei . V. rupe

 

RUPTAȘ

RUPTÁȘ , ruptași , s . m . Contribuabil care , plătind darea numită ruptă , era scutit de orice bir . - Ruptă + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...