Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: RANĂ

  Vezi și:OBLOJI, RĂNIRE, RĂNIT, ÎMPUȘCA, ÎNJUNGHIETURĂ, ACCIDENTA, ALICI, ARSURĂ, CĂȚELI, CALUS, CAUTERIZA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului RĂNI: RÂNI.

 

RĂNI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RĂNÍ, rănesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) face o rană, a (se) vătăma. ** Tranz. Fig. A produce cuiva o durere morală, a-l îndurera sufletește; a jigni, a ofensa. - Din sl. raniti.

Sursa : DEX '98

 

RĂNÍ vb. v. durea, insulta, îndurera, întrista, jigni, mâhni, ofensa, ultragia.

Sursa : sinonime

 

RĂNÍ vb. (MED.) (livr.) a (se) leza, (rar) a (se) vulnera, (pop.) a (se) vătăma, (reg.) a (se) săgni, (Transilv. și Ban.) a (se) prizări, (înv.) a (se) plăgui. (S-a \~ la mână.)

Sursa : sinonime

 

răní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rănésc, imperf. 3 sg. răneá; conj. prez. 3 sg. și pl. răneáscă

Sursa : ortografic

 

A RĂN//Í \~ésc tranz. 1) A vătama printr-o rană; a leza; a traumatiza. 2) fig. A îndurera printr-o traumă psihică; a traumatiza. /raniti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru RĂNI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 172 pentru RĂNI.

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei Complotul bubei de Bogdan Petriceicu Hasdeu "Descrierea pe care anticii ne-au lăsat-o despre leproși provoacă orare. În 1321 acești nenorociți ajunseră să creadă că, dacă s-ar găsi un mijloc de a transmite întregii lumi oribilul flagel de care erau contaminați, ar putea și ei să ajungă la ranguri înalte..." CIBRARIO I Era-ntr-o bătrână pădure, Din care vrăjmașa secure Nu smulse o creangă de brad: P-o stâncă de fulger crăpată, P-o râpă de șerpi îmbălată, P-o beznă cu fundul în iad. În cuibul acei văgăune Precum într-o cronică spune Din secolul patrusprezeci - A fost o petrecere mare: Leproșii din mii de hotare Veniră pe mii de poteci. Vedeai o icoană grozavă! Tot bube, pocnind de otravă, Pe brațe, pe coapse, pe frunți! Otrepuri, de mult închegate, Lipite pe răni destupate, Ca niște oribile punți! Obrajii lor - cronica spune Păreau ca un foc de tăciune Cu spuză-nvelit împrejur, Când negrul cu roșul s-alungă, Trecând pe de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă se-ntreabă: Cum merge și ce- ...

 

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel)

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Lui Octavian Goga de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , III, 844, 23 mai 1912, p. 1. Am fost o grămadă pornită sub același steag. Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. În taberi ne-am strîns din nou, baricade de hîrtie am înălțat și am schimbat de taberi, precum am schimbat și de baricade. Dușmanii de ieri am redevenit prieteni. Prietenii de ieri suntem astăzi dușmani. Stropul de venin căutat cu îndîrjire pentru a fi picurat în rana pe care i-o cunoșteai potrivnicului lacrimă de înduioșare s-a prefăcut și spinul ce-l țineai la îndemînă, în prinos de floare și în vorbe de părere de rău. Grămada s-a răzlețit, fiecare căutîndu-și drumul. Cel ce-a slujit un steag a căutat să-și arboreze culorile lui proprii și să și-l apere singur. Bunul și răul din fiecare a căutat să se cearnă și sita fiecăruia a prins să împrăștie pentru el lamura sufletului lui, roditoare plăpîndă, în care avea să înflorească propria lui floare. În paginile multe ce le-a scris fiecare ...

 

Panait Cerna - Iisus

Panait Cerna - Iisus Iisus de Panait Cerna Publicată în revista „Sămănătorulâ€�, V, nr. 23, 4 iunie 1906 Ai fost un om și-ai pătimit ca dânsul… Un Dumnezeu- cum te credeau părinții- Plutește-n veci deasupra suferinții: El nu ne poate înțelege plânsul. Pe Dumnezeu de l-am vedea în cuie, Cu pieptul plin de lănci, cu pieptul supt, Am spune că-i un joc dar jertfă nu e: El din ființa lui nimic n-a rupt. Dar Tu ai sângerat pe negre căi, Supt umilinți ce nu le știe cerul; Tu ai gemut când te pătrunse fier, De-au tremurat și ucigașii tăi. Și ochii tăi cei blânzi se înnoptară, Și gura ta sa-nvinețit de chin, Și duhul tău, ce nu putea să moară, A smuls din trup suspin după suspin. Un om, un om, prin patimile tale! Și, totuși, cât de sus, lumina mea, Te-a înălțat răbdarea sfântă-a ta! De mila ta, la glasul tău de jale, Să se deștepte morți de mii de vremi Și-adâncul lumii să se înfioare, Iar Tu, să ai privirea iertătoare, Un om să fii – și tot să ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Un vis, 2

Ştefan Octavian Iosif - Un vis, 2 Un vis de Mihail Lermontov Traducere de Ștefan Octavian Iosif . Publicată în Foaie interesantă , 6 iulie 1897 După Lermontov La Daghestan, în valea cea pustie, Rănit la piept, zăceam în nemișcare: Bătea în flăcări rana încă vie, Și sîngele zbucnea în picuri rare... Zăceam însetoșat; nesimțitoare Stau stîncile pleșuve-n jurul meu, Și scînteia în arșița de soare Nisipul galben. Eu dormeam mereu... Visam că-n țara mea e sărbătoare, Vedeam saloane strălucite, pline De musafiri voioși; și, zîmbitoare, Femei frumoase se gîndeau la mine... Doar una sta-ntr-un colț uitat de lume, Părea că nici nu vrea s-o ia în seamă; N-o atrăgeau pe ea nici danț, nici glume, Ea urmărea un vis cu multă teamă: Departe-n vale un rănit zărea Și-i cunoștea atît de bine chipul ! În agonie rana tresărea Și-un val de sînge înroșea

 

George Coșbuc - În spital

George Coşbuc - În spital În spital de George Coșbuc Nu-nțelege vorba, sire. Zice-același general, Camarazi, să nu vă mire Că-ntr-acest spital Nu-nțeleg nici doi cuvântul Ce-l vorbim, căci li-e străin, Sunt vitejii din pământul Cel de râuri plin, Pe-unde trec ei veseli vara Peste munții suri și goi; Ei de-acolo sunt, din țara Turmelor de oi... Scoborând din munți de-a dreptul Par în lupte-oșteni bătrâni, Ați văzut cum pun ei pieptul Sire, sunt români. Astfel zice generalul Către tânăru-mpărat, La Veneția-n spitalul Cel improvizat. În supremele momente Când căzură peste noi Alte patru regimente, În amurg cu ploi Adunați românii-n vale Zid în urmă ne-au rămas, Stăvilind dușmanii-n cale Până ne-am retras. Câți de moarte-atunci scăpară Zilnic în spitale curg; Toți ca leii se luptară, Tinere Habsburg; Și-au murit pentru-mpăratul Sute de viteji de-ai mei Dar acest de-aici, din patul Șapte sute trei, Care zace-așa-n neștire Și-i lipsește brațul stâng Îl salut! Dă-mi voie, sire, Mâna să i-o strâng. Noaptea scoborî cu ceață, Luptelor sfârșit punând, Până-n trista dimineață; ...

 

George Coșbuc - La logodnă

... fugi, vai fugi, Că-mi pari vampir, că tot îmi sugi Răsufletul din suflet! Spre Nora-ntoarce-un ochi zdrobit: Așa să-l vezi, în rană Pierind, pe cel ce l-ai iubit, Tu fiară, tu Satană! Apoi el moare blăstămând, Căci lui îi pare ca și când În râs Menard ...

 

George Coșbuc - Moartea lui Gelu

... lui Gelu de George Coșbuc Răzleț din oștirea bătută, Fugind pe câmpia tăcută, Căzu de pe cal, de durere, Pe marginea apei. Și piere. Din rană și-ar smulge săgeata Și n-are putere. Pierdut-a și oaste și țară. E noapte-n văzduhuri; și rară E zbaterea apei ... se-n coate Și-a calului glezn-o cuprinde, Cu grabă el arcul și-l prinde, Și-nvârte săgeata și-o scoate Din rană, și-o-ntinde: Și vâjâie slaba săgeată Cu gemetul morții deodată Arcașii trec repezi în cale, Și-i vuiet și-i chiot prin vale: Ce ...

 

Mihail Lermontov - Un vis, 2

Mihail Lermontov - Un vis, 2 Un vis de Mihail Lermontov Traducere de Ștefan Octavian Iosif . Publicată în Foaie interesantă , 6 iulie 1897 După Lermontov La Daghestan, în valea cea pustie, Rănit la piept, zăceam în nemișcare: Bătea în flăcări rana încă vie, Și sîngele zbucnea în picuri rare... Zăceam însetoșat; nesimțitoare Stau stîncile pleșuve-n jurul meu, Și scînteia în arșița de soare Nisipul galben. Eu dormeam mereu... Visam că-n țara mea e sărbătoare, Vedeam saloane strălucite, pline De musafiri voioși; și, zîmbitoare, Femei frumoase se gîndeau la mine... Doar una sta-ntr-un colț uitat de lume, Părea că nici nu vrea s-o ia în seamă; N-o atrăgeau pe ea nici danț, nici glume, Ea urmărea un vis cu multă teamă: Departe-n vale un rănit zărea Și-i cunoștea atît de bine chipul ! În agonie rana tresărea Și-un val de sînge înroșea

 

Vasile Alecsandri - Peneș Curcanul

Vasile Alecsandri - Peneş Curcanul Peneș Curcanul de Vasile Alecsandri Plecat-am nouă din Vaslui,   Și cu sergentul, zece, Și nu-i era, zău, nimănui   În pept inima rece. Voioși ca șoimul cel ușor   Ce zboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior,   Ș-aveam și pene-n frunte. Toți dorobanți, toți căciulari,   Români de viță veche, Purtând opinci, suman, ițari   Și cușma pe-o ureche. Ne dase nume de Curcani   Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat lângă Balcani   Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la plug,   Plecat-am astă-vară Ca să scăpăm de turci, de jug   Sărmana, scumpa țară. Așa ne spuse-n graiul său   Sergentul Mătrăgună, Și noi ne-am dus cu Dumnezeu,   Ne-am dus cu voie bună. Oricine-n cale ne-ntâlnea   Cântând în gura mare, Stătea pe loc, s-adimenea   Cuprins de admirare; Apoi în treacăt ne-ntreba   De mergem la vro nuntă? Noi răspundeam în hohot: „Ba,   Zburăm la luptă cruntă!“ „Cu zile mergeți, dragii mei,   Și să veniți cu zile!“ Ziceau atunci bătrâni, femei,   Și preoți, și copile; Dar cel sergent făr' de musteți   Răcnea „Să n-aveți teamă, Românul ...

 

Dimitrie Anghel - Jertfa

... se făcea trandafirul. Și cînd n-a mai rămas o foaie albă în el, ci s-a făcut totul ca o rană deschisă, el și-a legat rana lui de la deget și, alergînd într-un suflet pe subt ramuri, merse și îngenunchie lîngă colacul ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Învins!

Ştefan Octavian Iosif - Învins! Învins ! de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție De mult înstrăinatul           De-abia ce ți-a sosit, Așterne-i, mamă, patul, Să doarmă dus băiatul           Bolnav și obosit ! Bătu el multă cale           De cînd te-a părăsit... Învins de dor și jale Pe prispa casei tale           Se culcă obosit... Ci nu-ntreba : pe unde           A fost și ce-a găsit ? El rana-și va ascunde Și nu-ți va ști răspunde           Decît : — Sînt

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂNI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 74 pentru RĂNI.

OBLOJI

... OBLOJÍ , oblojesc , vb . IV . ( Înv . și pop . ) 1. Tranz . A trata ( o rană , un organ bolnav sau un om bolnav ) cu mijloace băbești , a lecui prin oblojeli ; a pansa o rană

 

RĂNIRE

RĂNÍRE , răniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) răni și rezultatul ei . - V.

 

RĂNIT

... RĂNÍT , - Ă , răniți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care a căpătat o rană

 

ÎMPUȘCA

ÎMPUȘCÁ , împúșc , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) omorî sau a ( se ) răni cu proiectilul tras de o armă de foc . 2. Intranz . A face să iasă prin explozie proiectilul unei arme de foc ; fig . a produce pocnete ( ca cele ) de pușcă . 3. Intranz . ( pers . 3 ) ( Despre vopsele , tencuieli și despre pereții pe care sunt aplicate ) A se degrada ( la suprafață ) prin umflare , cojire etc . ; a se coșcovi , a se scoroji , a se coji . 4. Tranz . A introduce , cu un aparat special , cuie într - o suprafață betonată . - În +

 

ÎNJUNGHIETURĂ

... ÎNJUNGHIETÚRĂ , înjunghieturi , s . f . 1. Senzație dureroasă vie ( ca de înjunghiere ) ; junghi . 2. Rană

 

ACCIDENTA

ACCIDENTÁ , accidentez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) răni într - un

 

ALICI

ALICÍ , alicesc , ( 1 ) ( 2 ) pers . 3 alicește , vb . IV. 1. Tranz . A răni cu alice ( 1 ) . 2. Refl . ( Reg . ) A se vedea , a apărea mai distinct dintre alte

 

ARSURĂ

... ARSÚRĂ , arsuri , s . f . 1. Faptul de a arde ; faptul de a produce o senzație dureroasă , usturătoare . 2. Rană produsă cuiva de foc , de căldură , de un agent chimic etc . ; senzație usturătoare pricinuită de o boală , de sete etc . 3. Loc unde a ...

 

CĂȚELI

CĂȚELÍ , pers . 3 cățelește , vb . IV. Refl . 1. ( Pop . ; despre cățele , lupoaice , vulpi ) A se împerechea . 2. ( Reg . ; despre răni și bube ) A se lăți , a se întinde . - Probabil lat . catullire ( influențat de cățel ,

 

CALUS

CÁLUS subst . 1. Țesut osos nou care sudează capetele rezultate din fractura unui os . 2. Țesut vegetal care se formează pe rănile diferitelor organe ale plantei , cicatrizându -

 

CAUTERIZA

... CAUTERIZÁ , cauterizez , vb . I . Tranz . A arde cu cauterul sau cu o substanță caustică o rană

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...