Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: SECERA

  Vezi și:SECERA, SECERAT, SECERE, SECERIȘ, SECERĂTOR, SECERĂTURĂ, ȘTEAP, CORN, DOGAR, MALDĂR ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SECERĂ: SECERA.

 

SECERĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SÉCERĂ, seceri, s.f. 1. Unealtă agricolă manuală folosită la recoltarea cerealelor prin tăierea tulpinilor acestora, formată dintr-o lamă îngustă și curbată de oțel, cu tăișul în interior (prevăzut cu dinți), fixată într-un mâner de lemn. 2. Secerat, seceriș (1). [Var.: (pop) sécere s.f.] - Lat. sicilis.

Sursa : DEX '98

 

SÉCERĂ s. v. secerare, secerat, seceriș, târpan.

Sursa : sinonime

 

séceră s. f., g.-d. art. sécerii; pl. séceri

Sursa : ortografic

 

SÉCER//Ă \~i f. 1) Unealtă agricolă, formată dintr-o lamă arcuită (cu tăiș, mai ales, dințat) fixată într-un mâner de lemn și folosită pentru secerat. 2) la sing. Munca seceratului. /<lat. sicilis

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SECERĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentru SECERĂ.

Vasile Alecsandri - Secerișul

Vasile Alecsandri - Secerişul Secerișul de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Secerișul , de Vasile Alecsandri Secerișul , de Ștefan Octavian

 

Ștefan Octavian Iosif - Secerișul (Iosif)

... Informații despre această ediție Cîmpiile țin astăzi sărbătoare ! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn'la brîu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Cad snopii-n șir... Cîntați, secerătoare ! Se clatină, lung țipă subt povară ...

 

Alecu Russo - Mihai Cuciureanu

... se găsea sub privegherea mai vrâstnicului său frate (Dr. Cuciureanu) și sub povățuirile prețuitului literator Dr. Pavel Vasici; dar pustiitoarea holeră asiatică, care la 1831 secera acolo mai cu asprime crudele ramuri ale societății, îndemnară pe moșul său Baron i Cristea (ce se afla la Buda la băi) de a ...

 

Alexandru Vlahuță - Nu-i de-ajuns

Alexandru Vlahuţă - Nu-i de-ajuns Nu-i de-ajuns de Alexandru Vlahuță Publicată în Revista literară , an VI, nr. 17, 9 iunie 1885 Negreșit, ești prea frumoasă. Ce ochi mari !... Ce gură mică !... Cine n-ar putea să-ți zică: Venere din valuri scoasă !... Dar ieșind — sub val viața Ți-ai lăsat-o să se-nece; Căci ca marmura de rece Ți de albă-ți este fața. Și de-aceea nu te mire Că-n serate și petreceri Nici o inimă nu seceri Și nu clatini nici o fire... Cine firea să-și aprindă, Ș-a lui inimă să-și plece La o frumusețe rece, Ca răsfrîntă din oglindă? Cine dorul să-și închine Unei statui ambulante?... Sigur s-o găsi vrun fante Să te-admire, să-ți suspine Și să-și mintă lui și ție; Însă n-ei ști niciodată Dragostea adevărată Ș-a ei dulce nebunie ! Căci n-ai zîmbet, nici privire Dulce, galeșă, fierbinte, Ca să scoți pe om din minte Și să tulburi vreo simțire. Căci atît de nemișcatu-i Chipul tău, și-n ochiu-ți mare Zace-atîta nepăsare, Parcă-i ochiul unei statui ! Orice dor e scris ...

 

Vasile Alecsandri - Vidra

Vasile Alecsandri - Vidra Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Frunză verde peliniță, Pe cel deal, pe cea colniță, Primblă-mi-se-o cătăniță Cu doi bani în punguliță, Și cu doi în buzunari, Cu doisprece lăutari, Și cu doi, trei călușei Încărcați de gălbenei. Iar cu dânsa se afla, Tot pe lună se primbla, Stoian Șoimul, popă vechi, [1] Cu potcapul pe urechi, Ce s-a lăsat de popie Și de sfânta liturghie De s-a dat în haiducie. El de mijloc o ținea, Lângă pieptu-i o strângea, Și mereu o dezmierda, Și mereu o săruta, Și lăutarii cânta, Câmpii de se răsuna. Când fu către dimineață, Popa se spăla pe față, Barbă neagră pieptăna, La baltagu-i se-nchina Și pe Vidra mi-o trezea Și din gură-așa-i grăia: ,,Știi tu, Vidro, ce-am gândit, Știi tu ce m-am socotit? Suflecă mânece largi Și-mpletește la colaci. [2] Fă colaci mari de doi saci Pentru cumnăței burlaci, Ș-un covrig de un mertic Pentru cumnățel mai mic. Apoi haideți amândoi Cu cotiga cu doi boi Peste codri, peste munți, La cei socri cam cărunți." II Amândoi ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Înșiră-te margăritare

... fi în stare Ca să-i îmbrac palatul cu un fus..." Înșiră-te frumos, mărgăritare! --Și-a zis atunci copila mijlocie, Străfulgerând cu secera, pripită: ,,De m-ar lua pe mine de soție, Eu i-aș hrăni palatul cu o pită..." Dar el privi la ea cu nepăsare. Înșiră ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nu știu, n-am văzut

Ştefan Octavian Iosif - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din ...

 

Alexei Mateevici - Un sfat

Alexei Mateevici - Un sfat Un sfat de Alexei Mateevici Să fugi de fapta rea, creștine, Ascultă-al Domnului cuvânt, Și făptuiește numai bine Din leagăn până la mormânt. Atunci c-un zâmbet fericit Vei trece prin această viață, Și chiar și moartea, liniștit, Putea-vei s-o privești în față. Atunci — plug, seceră și sapă Vor fi ușoare-n mâna ta, Și lângă un ulcior de apă Tu vecinic vesel vei cânta. Iar când muri-vei, cu mult dor, Străini și neamuri te-or jeli, Și flori din lacrimile lor Pe-al tău mormânt vor răsări. Decembrie

 

Alphonse de Lamartine - Războiul

Alphonse de Lamartine - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda II

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda II Vezi, dragul meu Nekita, cum neamul zburător Nici seamănă, nici ară, nici seceră vrodată, La vreme îi împarte o hrană-mbelșugată Cu darnica Sa mână Înaltul Creator! Privește pre câmpie aceste mii de flori, Acești crini nalți și mândri, aceste viorele, Nici Solomon în slavă-i nu se-mbrăca ca ele, Deși întâi în minte el fu-ntre muritori. Ascultă glasul legii ce Dumnezeu ți-au dat Prin fiul Său cel dulce, care pre toți ne-nvață Să fim cu fapte bune urmând a Lui povață, Ferindu-ne de rele, de mârșavul păcat. Nădejdea să o punem în Domnul Dumnezeu Acela care-n nouri cu fulgerul trăsnește, Ce suflă și furtuna îndată risipește, Ce-ncinge orizontul cu mândrul curcubeu. Ce va să fie mâine nu te-ngriji a ști. De ziua cea de astăzi îl binecuvântează. De traiul tău, de hrană El singur priveghează; Urmează a sa cale și nu te vei căi. Stăpânitorul lumii îți știe de nevoi. A fi de folos ție și altora gândește, A lui voință sfântă smerit o împlinește Și nu uita județul și ceasul de

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi Odă la ciocoi de Bogdan Petriceicu Hasdeu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX I Ca lacoma omidă, ce-și caută o pradă Pe fragede mlădițe, Ca neagra lipitoare pe sânul de zăpadă Al dulcii copilițe, Ciocoiule! un secol, un secol și mai bine, Setos de dușmănie, Sugeai în frunză sucul și sângele din vine În blânda Românie! II De groază și durere, de muncă și bătaie, În jaf și-n umilință, Am tot strigat, dar glasul se-neacă și se taie D-atâta suferință; Și ca prin codri freamăt, ca murmur în izvoare, Așa în noi suspinul Mai rămânea el singur să spună cum ne doare, Cât de cumplit e chinul!... III Și tu râdeai, jupâne, cu fală și rângire: Râdeai precum un gâde, Când vede capul jertfei zburat dintr-o izbire, Se laudă și râde; Căci nu știai că viața, închisă-n nemișcare, E cea mai cu putere; Căci nu credeai c-un suflet se face și mai tare, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SECERĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru SECERĂ.

SECERA

... SECERÁ , secer , sécer , vb . I. Tranz . A reteza de la baza tulpinii cereale păioase cu mașina de secerat sau cu secera

 

SECERAT

... SECERÁT , seceraturi , s . n . Acțiunea de a secera ; seceriș ( 1 ) , seceră ( 2 ) . - V. secera

 

SECERE

SÉCERE s . f . v .

 

SECERIȘ

... SECERÍȘ , secerișuri , s . n . 1. Acțiunea de a secera ; secerat , seceră ( 2 ) . 2. Recoltă ( secerată ) . - Secera

 

SECERĂTOR

SECERĂTÓR , - OÁRE , secerători , - oare , subst . , adj . 1. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care seceră . 2. S . f . Mașină agricolă de recoltat care seceră cereale și alte plante

 

SECERĂTURĂ

... SECERĂTÚRĂ , secerături , s . f . Recoltă secerată ( sau de secerat ) . - Secera

 

ȘTEAP

ȘTEAP , ștepi , s . m . ( Reg . ) 1. Cotor de plantă rămas după secerat sau cosit . 2. Bucată de lemn ,

 

CORN

CORN ^1 , ( I 1 , 6 ) coarne , ( I 4 , 5 , II ) cornuri , s . n . , ( I 3 , III ) corni , s . m . I. 1. ( La animalele cornute ) Fiecare dintre cele două excrescențe de pe osul frontal al rumegătoarelor . 2. ( La sg . ) Substanță chitinoasă din care sunt constituite coarnele ^1 ( I 1 ) animalelor ( folosită pentru fabricarea unor obiecte ) . 3. ( Și în sintagma corn de vânătoare ) Instrument de suflat , folosit la vânătoare sau pentru chemări , semnalizări etc . 4. Obiect făcut din corn ^1 ( I 2 ) sau în formă de corn ^1 ( I 1 ) , în care se păstrează praful de pușcă , sarea etc . ; p . ext . conținutul acestui obiect . 5. Produs de panificație din făină albă , de mici dimensiuni și în formă de semilună . 6. ( La pl . ) Nume generic dat părților unor construcții , organe de mașini , unelte etc . în formă de corn ^1 ( I 1 ) . 7. ( La sg . ) Denumire dată unur formații anatomice cu aspect de corn ^1 ( I 1 ) . Corn uterin . 8. ( În sintagma ) Cornul lunii = luna în primul și în ultimul pătrar , când are forma de seceră . 9. Compus : cornul - secarei sau corn - de - secară = ciupercă parazită care trăiește în ovarul diferitelor plante graminee ; pintenul secarei ( Claviceps purpurea ) ; boală provocată de această ciupercă și ...

 

DOGAR

DOGÁR , dogari , ( 1 ) s . m . , dogare , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Meșteșugar care face doage sau vase din doage ; butnar . 2. S . n . Unealtă tăietoare cu lama în formă de seceră , folosită pentru făcut doage . - Doagă + suf . -

 

MALDĂR

MÁLDĂR , maldăre , s . n . 1. Mulțime de obiecte de același fel , îngrămădite unele peste altele ; p . ext . cantitate mare dintr - o anumită materie . 2. Grămadă de tulpini , de plante secerate , de nuiele , de crengi etc . ( legate la un

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...