Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ALAC, GLUMĂ, GLUMELĂ, MĂRGEA, PĂIUȘCĂ, PĂR, PALEE, PANICUL, ROURICĂ, SADINĂ, SICĂ ... Mai multe din DEX...

SPICULEȚ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPICULÉȚ, spiculețe, s.n. 1. Diminutiv al lui spic; spicușor, spicuț. 2. Fiecare dintre micile flori sau inflorescențe care împreună formează spicul (1) plantelor graminee. - Spic + suf. -uleț.

Sursa : DEX '98

 

SPICULÉȚ s. (BOT.) spicușor, (rar) spicul, (reg.) spicurel, spicuşel, spicuț. (\~ de grâu.)

Sursa : sinonime

 

spiculéț s. n., pl. spiculéțe

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPICULEȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru SPICULEȚ.

ALAC

... ALÁC s . n . Specie de grâu foarte rezistentă , cu un singur bob în spiculeț

 

GLUMĂ

... GLÚMĂ^2 , glume , s . f . ( Bot . ) Bractee situată la baza fiecărui spiculeț al unei plante graminee . GLÚMĂ^1 , glume , s . f . Scurtă poveste plină de haz ( și cu un final neașteptat ) , care provoacă râs și veselie . V ...

 

GLUMELĂ

... GLUMÉLĂ , glumele , s . f . ( Bot . ) Frunzișoară verde care acoperă fiecare floare a unui spiculeț

 

MĂRGEA

MĂRGEÁ , - ÍCĂ , mărgele , s . f . 1. Boabă ( mică ) de sticlă , de piatră etc . , de forme și culori diferite ( înșirată pe ață , cusută pe un veșmânt etc . ) , folosită ca podoabă ; ( la pl . ) șirag format din asemenea obiecte . 2. ( La pl . ) Protuberanțe ale pielii de pe capul și gâtul curcanului . 3. ( În forma mărgică ) Numele dat mai multor plante erbacee din familia gramineelor , cu flori mici , dispuse câte una sau două în vârful unor spiculețe (

 

PĂIUȘCĂ

PĂIÚȘCĂ s . f . Mică plantă erbacee din familia gramineelor , cu florile dispuse în spiculețe mici ( Festuca pseudovina ) . - Pai + suf . -

 

PĂR

PĂR ^2 , peri , s . m . 1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică , cornoasă , care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale ; spec . fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau ( cu sens colectiv ) totalitatea acestor fire , care acoperă capul omului . 2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală ; p . ext . țesătură din aceste fibre . 3. P . anal . Fiecare dintre filamentele ( fine ) , de origine epidermică , existente pe anumite organe ale unor plante . 4. Arc în formă de spirală la ceas . 5. Compuse : părul - feței = plantă criptogamă înrudită cu feriga , întrebuințată ca plantă medicinală și ornamentală ( Adianthum capillus - Veneris ) ; părul - Maicii - Domnului = plantă erbacee cu frunze mate , crestate adânc ( Asplenium adianthum nigrum ) ; părul - porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe ( Equisetum telmateja ) . 6. Compus : ( Astron . ) Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală . PĂR ^1 , peri , s . m . Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală , cu frunze ovale , cu flori mari , albe sau roz , cultivat pentru fructele lui comestibile ( Pirus

 

PALEE

PALÉE^2 , palee , s . f . Înveliș floral al plantelor graminee , alcătuit din două frunzișoare care se află pe axa spiculețului , la baza fiecărei flori . PALÉE^1 , palee , s . f . Picior intermediar de susținere a unui pod de lemn cu mai multe

 

PANICUL

PANÍCUL , panicule , s . n . Tip de inflorescență în formă de chiorchine compus , ale cărui ramuri secundare sunt și ele ramificate și poartă flori , spiculețe sau capitule ^2 . [ Var . : panículă s .

 

ROURICĂ

ROURÍCĂ , rourele , s . f . Plantă acvatică cu tulpina culcată , cu inflorescențe în formă de spiculețe , cu fructe dulci , comestibile ( Glyceria fluitans ) . [ Pr . : ro - u - ] - Rouă + suf . - ică ( după

 

SADINĂ

SÁDINĂ , sadine , s . f . Plantă erbacee din familia gramineelor , cu frunze păroase și cu spiculețe violete sau gălbui , având la baza lor un smoc de peri aurii sau ruginii ( Chrysopogon

 

SICĂ

SÍCĂ , sici , s . f . Plantă erbacee cu tulpina ramificată , cu frunze mari de culoare verde - închis dispuse în rozete și cu flori mici albăstrui sau roșietice în formă de spiculețe ( Statice gmelini ) . - Et .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...