Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SULIȚAR, SULIȚĂ, SULIȚAȘ, SULIȚICĂ ... Mai multe din DEX...

SULI���� - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SULI����

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru SULI����.

Nicolae Gane - Două zile la Slănic

Nicolae Gane - Două zile la Slănic Două zile la Slănic de Nicolae Gane Într-o odăiță mică și cam umedă de pe strada Popa Tatu din București locuia Nae Peruzescu. Ferestrele odăiei, întoarse spre miazănoapte, nu erau nici vara, nici iarna luminate de soare, și fațada casei, de mult nereparată, avea un aer posomorât. Se vedea cât de colo că e cuib de sărăcie. Dar înlăuntru locuia un tânăr cu mare viitor. Nu împlinise încă treizeci de ani, și Nae Peruzescu ajunsese arhivar la tribunalul de Ilfov. Născut la Târgoviștea, orașul de descălecătoare, care a scos la maidan cea mai fină prăsilă de oameni mari, el fusese rând pe rând țiitor de registre la primăria din Caracal, prețăluitor la vama din Burdujeni și perceptor la bariera Șorogari din Iași, o întreagă carieră făcută în scurt timp. Carte nu prea învățase în copilărie și nu știa, zău, dacă din cele patru clase primare îi mai rămăsese altăceva decât știința scrierii și a cetirei și oarecare elemente de aritmetică. Însă pentru oameni ca el cartea nu-i bună decât doar pentru a le strica originalitatea talentului, căci era într-adevăr talentat. Nae Peruzescu. Scria romanuri, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SULI����

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru SULI����.

SULIȚAR

SULIȚÁR , sulițari , s . m . Sulițaș . - Suliță + suf . -

 

SULIȚĂ

SÚLIȚĂ , sulițe , s . f . 1. Armă de atac formată dintr - o prăjină de lemn terminată cu un vârf de fier ascuțit , folosită mai ales în antichitate și în evul mediu ; lance . 2. Fig . ( Pop . ) Unitate de măsură a timpului , egală cu circa o oră și jumătate , calculată după spațiul străbătut de un astru pe cer , începând de la răsăritul lui . [ Pl . și :

 

SULIȚAȘ

SULIȚÁȘ , sulițași , s . m . Ostaș , în vechea orgnizare a armatei , care purta suliță ; sulițar , lăncier . - Suliță + suf . -

 

SULIȚICĂ

SULIȚÍCĂ , sulițele , s . f . Plantă erbacee lemnoasă la bază , din familia leguminoaselor , cu tulpina ramificată , cu frunzele păroase pe partea inferioară și cu flori dispuse în capitule bogate ( Dorycnium herbaceum ) . - Suliță + suf . -