Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TĂLMĂCIRE, RĂSTĂLMĂCI, RETĂLMĂCI, RETĂLMĂCIT, SCRIB, TÂLCUI, TRADUCE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TĂLMĂCI: TÂLMACI, TĂLMACI.

 

TĂLMĂCI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TĂLMĂCÍ, tălmăcesc, vb. IV. Tranz. 1. A traduce un text dintr-o limbă în alta. 2. A interpreta, a tâlcui. 3. A explica, a lămuri; a dezlega, a desluși, a ghici o problemă, o întrebare etc. ** Refl. recipr. (Pop.) A-și da explicații, a se lămuri; a se sfătui, a se înțelege cu cineva. 4. A exprima, a exterioriza. - Din sl. tl?ma??.

Sursa : DEX '98

 

TĂLMĂCÍ vb. 1. v. traduce. 2. v. interpreta.

Sursa : sinonime

 

tălmăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tălmăcésc, imperf. 3 sg. tălmăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. tălmăceáscă

Sursa : ortografic

 

A TĂLMĂC//Í \~ésc tranz. 1) (texte) A transpune dintr-o limbă în alta; a tâlcui; a traduce. 2) (lecții, teme, fenomene, fapte etc.) A expune clar, comentând pe larg; a tâlcui; a lămuri; a explica. 3) A supune unei interpretări personale. 4) A da pe față; a exterioroza. /tlumaţiti

Sursa : NODEX

 

A SE TĂLMĂC//Í \~ésc intranz. rar A ajunge (concomitent) la o înțelegere (unul cu altul). /tlumațiti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TĂLMĂCI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 72 pentru TĂLMĂCI.

Constantin Negruzzi - Vergiss-Mein-Nicht

... unul lângă altul pe un covor de mușchi, privin dusă în tăcere, hrăpiți de fericire. Aceea ce să petrecea în sufletul lor nu să poate tălmăci cu vorbe de om.Văpseaua puternică pe care soarele o lasă la orizon să făcuse mai albă și umbra înainta pe cer de la răsărit ...

 

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

... spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie

Ion Heliade Rădulescu - Dispoziţiile şi încercările mele de poezie Dispozițiile și încercările mele de poezie de Ion Heliade Rădulescu Învățam grecește, cum se învăța pe atunci, octoih și psaltire: nu înțelegeam nimic. Într-o duminică am văzut la poarta bisericii Crețulescului lume multă adunată; am stat și eu să văz ce este. Un fecior sau vizitiu citea în gura mare Alexandria, și câți treceau pe drum se opreau și ascultau. Când m-am oprit eu, citirea venise dimpreună cu Alexandru până la Ivantie împărat, unde zice: "Mira tebe brate" (slavonă: pace ție frate) ș. c. l. Nu mă putui dezlipi de acolo ascultând descrierea acelui loc plin de răcoare, de verdeață și adăpat de fântâni cu apă vie. A trebuit să tacă acel om minunat pentru mine (vizitiul, zic) ca să fug și eu d-acolo. Am venit acasă și am cerut foarte rebel, plângând, să-mi dea doi lei să cumpăr o carte. Eram rău când plângeam: sculam vecinii în picioare. A trebuit să mi se dea banii, și alergai îndată și-mi cumpărai cartea prețuită și plină de minuni. Dar ce să fac cu dânsa? că în mâinile mele era mută. Vrui să ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Bels%C3%A0zar

Ştefan Octavian Iosif - Bels%C3%A0zar BelsĂ zar de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 E noapte-ntunecată și ceasul e tîrziu; În Babilon domnește tăcere și pustiu. Sus numai în palatul regesc e chef nespus: Cohorta lui BelsĂ zar benchetuiește sus. În sala triumfală ferestrele lucesc, Stă regele în frunte la praznicul regesc. Sclipesc în juru-i sclavii și sorb din cupe vinul Înflăcărat ca focul și roșu ca rubinul. Ciocnesc din cupe sclavii cu urlete de bestii: BelsĂ zar află farmec petrecerii acestii. Ci iată-l că s-aprinde sălbăticit la față, Căci vinul vechi sporește pornirea-i îndrăzneață. Pornirea-i mi-l orbește și-i răzvrătește firea: El spune vorbe grele, cîrtind dumnezeirea, Și bleastemă năprasnic în prada oarbei furii: Urlau în hohot sclavii cînd el scrîșnea injurii. Semețul rege strigă, semețul rege țipă, — Un servitor aleargă și iar se-ntoarce-n pripă, Purtînd pe cap o tavă cu multe-odoare sfinte Sin templul lui Iehovah furate mai-nainte. Nelegiuitul rege o cupă sfînt-alege, Un sclav îi umple cupa din mîna sacrilege; BelsĂ zar o ridică și pînă-n fund o soarbe; Și hohotă-n desfrîul mîniei sale ...

 

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu talentul dlui Dăscălescu — un talent drept și adevărat național, că se tălmăcește cu limba, năravurile și durerile românului. De la ivirea broșurii dlui Dăscălescu au trecut vro șase luni, și în zadar am așteptat ca magistrații și areopagele să-și deie socotința spre a opri sau a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma sub chipul poeziei dlui Dăscălescu, română până în cap; și pentru că poezia astă e română și nu vrea să fie alta, nici lamartiniană, nici byroniană, nici hugoniană, de aceea este totodată și frumoasă de limbă, limpede de idei și adâncă de gândire folositoare, precum înțelegem; și ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694

Antim Ivireanul - Dedicaţia Psaltirei româneşti, tipărită la Bucureşti, în anul 1694 Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694 de Antim Ivireanul Blagocestivului, prealuminatului și preaslăvitului domn și oblăduitoriu a toată provoslavnica Țara Rumânească, bunului și creștinului Ioan Costandin Băsărabă voevod și al mieu de bine făcătoriu și milostiv stăpân, cu plecăciune metanie făcând, de la Dumnezeu toată buna fericire poftesc. Toată zidirea văzută și nevăzută, cuvântătoare și necuvântătoare, câtă s-au făcut de cea adâncă a lui Dumnezău înțelepciune, înălțate și luminate doamne, carĂ©și după firea sa, silĂ©ște de-și arată slujba și lucrarea ei, după cum i s-au poruncit. Stihiile ca niște întâe pricini îndeamnă pre toate chipurile neamurilor, de-și dau roada sa la vrĂ©mea lor. Iară mai vârtos de toate, fericita și mai aleasa și cuvântătoarea zidire, omul, silĂ©ște de aduce nu numai un fĂ©liu de roadă, ce foarte multe câte trupești, iară mai multe sufletești, de vrĂ©me ce și el de doao s-au zidit, adecă den suflet și den trup. Și toate pentru el s-au făcut și i s-au dat aciastă simțitoare lume cu toată frumusĂ©țea ei, ca ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715

Antim Ivireanul - Dedicaţia din Ceaslovul tradus de Antim şi tipărit la Târgovişte, în anul 1715 Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715 de Antim Ivireanul Prealuminatului, preacreștinului și înălțatului domn și oblăduitoriu a toată Ungrovlahia, Io Ștefan Cantacuzino voevod, pace de la Dumnezeu, și de la smereniia noastră arhierească blagoslovenie. Acest Ciaslov, preaînălțate doamne, care iaste rânduiala slujbei besericești al nopții și al zilii, la altă față nu ciarcă să se închine, fără numai la înălțimea cea de Dumnezeu cinstită a mărimei-tale, carele ești fiiul cel ales al besĂ©ricii, îndreptătoriu cel lăudat al politiei, slava cea luminată a pravoslavnicilor, și minunatul sprijenitoriu al creștinătății. Și adevărat cĂ©rerea iaste dreaptă, și închinăciunea cuviincioasă, pentru căci precum din tipografie n-au eșit până acum aciastă carte, nici mai împodobită de cum să vĂ©de, nici de tot tălmăcită pre limbă rumânească precum acum s-au tipărit; așa și în scaunul Ungrovlahiei n-au șăzut alt domn, nici înfrumusețat cu atâtea daruri, nici îmbogățit cu atâtea bunătăți, câte strălucesc în creștinescul și împărătescul tău suflet. Au fost cei ce mai nainte au stăpânit, alții luminați pentru numele ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația din Noul Testament, tipărit la București, în anul 1703

Antim Ivireanul - Dedicaţia din Noul Testament, tipărit la Bucureşti, în anul 1703 Dedicația din Noul Testament, tipărit la București, în anul 1703 de Antim Ivireanul Prealuminatului, înălțatului și bunului credincios domn oblăduitoriu a toată Țara Rumânească, Io Constantin Basarabă voevod, plecate închinăciuni. Întoarce-se pururea magnitul cătră polus; zboară spre înălțime focul; pleacă-se în sânul pământului piatra; aleargă apele în brațele mării; și în scurte cuvinte toate lucrurile cătră chendrul lor să pleacă. Deci dară de iaste așa, nu iaste nicidecum minune, de vreme ce acestui dumnezeesc Testament toate ce sunt în sânul credinciosului, iubitoriului de Hristos și creștinescului tău suflet, ca la un chendru firesc aleargă. Pentru ce? Că precum cĂ©le sfinte să cuvin sfinților și cĂ©le sfințite sfințiților, așa și cĂ©le creștinești, creștinilor să cuvin. Multe adevărate creștinești și de Dumnezeu plăcute și de suflete folositoare cărți, dentru ale mării-tale cheltuiale, spre folosul cel de obște, s-au dat; iară de cât toate mai folositoare de suflete și mântuitoare iaste aciasta a Noului Testament. Pentru că, de vrĂ©me, după cum zice fericitul Pavel, alt nu iaste Evangheliia, fără numai putĂ©rea lui Dumnezeu spre mântuire la tot ...

 

Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc!

Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc! Cioc! cioc! cioc! de Emil Gârleanu Și păsările se-nțeleg între ele. Dumneavoastră poate nu mă veți crede. Atâta pagubă! Dar eu știu multe asupra lucrului ăstuia de la gaița mea, de la gaița mea care, fiindcă am învățat-o să vorbească omenește, mi-a descoperit câteva taine ale graiului păsăresc. D-ta, spre pildă, auzi ciripind o rândunică, crezi că i-a venit, așa, un gust să facă gălăgie, în vreme ce dânsa dă povețe puișorilor ei: „Nu ieșiți la marginea cuibului!â€� „Nu strigați când nu sunt eu cu voi!â€� „Tst! pisica!â€� O vrabie ciripește pe gard. D-tale puțin îți pasă. Și ei, biata! i-a sărit inima din loc: „Uliul!â€� În nopțile cu lună asculți privighetoarea, — te încântă; ajungi să crezi că pentru tine își revarsă în gâlgâiri ploaia de mărgăritare. Nici nu bănuiești că-și plânge numai dragostea ei Așa, mulțumită gaiței mele, am ascultat, deunăzi, o convorbire între un măcăleandru și-un scatiu. Să v-o spun. „Cioc! cioc! cioc!â€� se aude de departe. Măcăleandrul zice: — E ciocănitoarea! — Ciocănitoarea, răspunse ...

 

Heinrich Heine - Bels%C3%A0zar

Heinrich Heine - Bels%C3%A0zar BelsĂ zar de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 E noapte-ntunecată și ceasul e tîrziu; În Babilon domnește tăcere și pustiu. Sus numai în palatul regesc e chef nespus: Cohorta lui BelsĂ zar benchetuiește sus. În sala triumfală ferestrele lucesc, Stă regele în frunte la praznicul regesc. Sclipesc în juru-i sclavii și sorb din cupe vinul Înflăcărat ca focul și roșu ca rubinul. Ciocnesc din cupe sclavii cu urlete de bestii: BelsĂ zar află farmec petrecerii acestii. Ci iată-l că s-aprinde sălbăticit la față, Căci vinul vechi sporește pornirea-i îndrăzneață. Pornirea-i mi-l orbește și-i răzvrătește firea: El spune vorbe grele, cîrtind dumnezeirea, Și bleastemă năprasnic în prada oarbei furii: Urlau în hohot sclavii cînd el scrîșnea injurii. Semețul rege strigă, semețul rege țipă, — Un servitor aleargă și iar se-ntoarce-n pripă, Purtînd pe cap o tavă cu multe-odoare sfinte Sin templul lui Iehovah furate mai-nainte. Nelegiuitul rege o cupă sfînt-alege, Un sclav îi umple cupa din mîna sacrilege; BelsĂ zar o ridică și pînă-n fund o soarbe; Și hohotă-n desfrîul mîniei sale oarbe; ...

 

Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol

Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol Romancero español de Mihai Eminescu Copii de pe natură Furtișagurile litterarii ale lui Cocovei Moretto sau vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de Signorul Don Lopez de Poeticales Motto: Es muss auch solche Käutze geben. Istorie ciudată! Timpii se iau de păr și se trag îndărăt! Trecutul e viitor și viitorul e trecut. ­ Anul 15... a furat pe anul 1870 într-un mod oribil și cu precauțiunea viclenește zâmbitoare cum că n-are să fie recunoscut. Odată... în timpi mai... în anul 1870 trăia în România un scriitor care se ocupa din principiu și meserie cu chir Cocoveiu, întunecoasă bufniță ce cutreiera tribunalele României, care-n loc de cocoveau! îngâna încet și printre dinți vorba: Considerând!... Acest autor de caraghioslâcuri, moldovenește de mascarade, s-apucă-ntr-o bună dimineață sau într-o bună seară sau într-una din zile (căci două nu i-ar fi trebuit genialei Lopăți) să scrie-n românește o comedie: Viclenie și amor , în trei acte, cu boschet și cu ascunzători secrete și tainice totodată, și în versuri neversificate. În anul 15... post Christum natum trăiește și un autor spaniol, Moretto, și scrie și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru TĂLMĂCI

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru TĂLMĂCI.

1 Corinteni Capitol 14

1 Corinteni Capitol 14 1 Corinteni 13 1 Corinteni Capitol 14 1 Urmăriți dragostea. Umblați și după darurile duhovnicești, dar mai ales să proorociți. 2 În adevăr, cine vorbește în altă limbă, nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu -l înțelege, și, cu duhul, el spune taine. 3 Cine proorocește, dimpotrivă, vorbește oamenilor, spre zidire, sfătuire și mîngîiere. 4 Cine vorbește în altă limbă, se zidește pe sine însuș; dar cine proorocește, zidește sufletește Biserica. 5 Aș dori ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să proorociți. Cine proorocește, este mai mare decît cine vorbește în alte limbi; afară numai dacă tîlmăcește aceste limbi, pentruca să capete Biserica zidire sufletească. 6 În adevăr, fraților, de ce folos v`aș fi eu, dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi, și dacă cuvîntul meu nu v`ar aduce nici descoperire, nici cunoștință, nici proorocie, nici învățătură? 7 Chiar și lucrurile neînsuflețite, cari dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete deslușite, cine va cunoaște ce se cîntă cu fluierul sau cu alăuta? 8 Și dacă trîmbița dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? 9 Tot așa ...

 

Genesa Capitol 40

Genesa Capitol 40 Genesa 39 Genesa Capitol 40 1 După cîtăva vreme, s`a întîmplat că paharnicul și pitarul împăratului Egiptului au supărat pe stăpînul lor, împăratul Egiptului. 2 Faraon s`a mîniat pe cei doi dregători ai săi: pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor. 3 Și i -a pus subt pază în casa căpeteniei străjerilor, în temniță, în locul unde fusese închis Iosif. 4 Căpetenia străjerilor i -a pus subt privegherea lui Iosif, care făcea de slujbă lîngă ei; și au stat mai multă vreme în temniță. 5 Paharnicul și pitarul împăratului Egiptului, cari erau închiși în temniță, au visat într`o noapte amîndoi cîte un vis, și anume fiecare cîte un vis, care putea să capete o tălmăcire deosebită. 6 Iosif, cînd a venit dimineața la ei, s`a uitat la ei; și i -a văzut triști. 7 Atunci a întrebat pe dregătorii lui Faraon, cari erau cu el în temnița stăpînului său, și le -a zis: ,,Pentruce aveți o față așa de posomorîtă azi?`` 8 Ei i-au răspuns: ,,Am visat un vis, și nu ...

 

Ezra Capitol 4

Ezra Capitol 4 Ezra 3 Ezra Capitol 4 1 Vrăjmașii lui Iuda și Beniamin au auzit că fiii robiei zidesc un Templu Domnului, Dumnezeului lui Israel. 2 Au venit la Zorobabel și la capii de familii, și le-au zis: ,,Să zidim și noi cu voi; căci, și noi chemăm ca și voi pe Dumnezeul vostru, și -I aducem jertfe din vremea lui Esar-Hadon, împăratul Asiriei, care ne -a adus aici.`` 3 Dar Zorobabel, Iosua, și ceilalți capi ai familiilor lui Israel, le-au răspuns: ,,Nu se cuvine să zidiți împreună cu noi Casa Dumnezeului nostru; ci noi singuri o vom zidi Domnului, Dumnezeului lui Israel, cum ne -a poruncit împăratul Cir, împăratul Perșilor.`` 4 Atunci oamenii țării au muiat inima poporului lui Iuda; l-au înfricoșat ca să -l împedece să zidească, 5 și au mituit cu preț de argint pe sfetnici ca să -i zădărnicească lucrarea. Așa a fost tot timpul vieții lui Cir, împăratul Perșilor, pînă la domnia lui Dariu, împăratul Perșilor. 6 Supt domnia lui Asuerus, la începutul domniei lui, au scris o pîră împotriva locuitorilor din Iuda și din Ierusalim. 7 Și pe vremea lui Artaxerxe, Bișlam, ...

 

1 Corinteni Capitol 12

1 Corinteni Capitol 12 1 Corinteni 11 1 Corinteni Capitol 12 1 În ce privește darurile duhovnicești, fraților, nu voiesc să fiți în necunoștință. 2 Cînd erați păgîni, știți că vă duceați la idolii cei muți, după cum erați călăuziți. 3 De aceea vă spun că nimeni, dacă vorbește prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: ,,Isus să fie anatema!`` Și nimeni nu poate zice: ,,Isus este Domnul``, decît prin Duhul Sfînt. 4 Sînt felurite daruri, dar este acelaș Duh; 5 sînt felurite slujbe, dar este acelaș Domn; 6 sînt felurite lucrări, dar este acelaș Dumnezeu, care lucrează totul în toți. 7 Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora. 8 De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înțelepciune; altuia, să vorbească despre cunoștință, datorită aceluiaș Duh; 9 altuia credința, prin acelaș Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaș Duh; 10 altuia, puterea să facă minuni; altuia, proorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; și altuia, tîlmăcirea limbilor. 11 Dar toate aceste lucruri le face unul și acelaș Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voiește. 12 Căci, după cum trupul este unul și are multe mădulare, și după cum toate mădularele trupului, măcar că ...

 

Daniel Capitol 2

... spuneți-mi visul și tălmăcirea lui!`` 7 Ei au răspuns a doua oară: ,,Să spună împăratul robilor săi visul, și i -l vom tălmăci!`` 8 Împăratul a luat iarăș cuvîntul și a zis: ,,Văd, cu adevărat, că voiți să cîștigați vreme, pentru că vedeți că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂLMĂCI

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru TĂLMĂCI.

TĂLMĂCIRE

... TĂLMĂCÍRE , tălmăciri , s . f . Acțiunea de a ( se ) tălmăci și rezultatul ei ; operă tradusă . - V. tălmăci

 

RĂSTĂLMĂCI

... explica greșit , a denatura ( în mod voit ) înțelesul . 2. ( Rar ) A transpune ; a oglindi , a reflecta . - Răs - + tălmăci

 

RETĂLMĂCI

... RETĂLMĂCÍ , retălmăcésc , vb . IV . Tranz . A tălmăci

 

RETĂLMĂCIT

RETĂLMĂCÍT , - Ă , retălmăciți , - te , adj . Care a fost tălmăcit din nou . V.

 

SCRIB

SCRIB , scribi , s . m . 1. ( La vechii egipteni ) Funcționar inferior având atribuții de contabil și de copist . 2. Persoană care redacta sau copia acte . 3. Scriitor sau gazetar fără valoare , de obicei aservit unui partid politic . 4. Cărturar la vechii evrei care tălmăcea cărțile lui Moise și interpreta poporului normele

 

TÂLCUI

... TÂLCUÍ , tâlcuiesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) 1. A explica , a interpreta tâlcul unor fapte , al unor vorbe etc . , a tălmăci

 

TRADUCE

... III . Tranz . 1. A reda , a transpune un text , o frază , un cuvânt dintr - o limbă în alta ; a tălmăci . 2. Fig . A reprezenta , a exprima ( cu ajutorul artei ) . 3. Fig . A înfăptui , a pune în practică ...