Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONTRATURĂ, ÎMBIETURĂ, ÎMBRÂNCITURĂ, ÎMPÂSLITURĂ, ÎNCÂLCITURĂ, ÎNCOLĂCITURĂ, ÎNCOVOIETURĂ, ÎNCRENGĂTURĂ, ÎNCUIETURĂ, ÎNFURCITURĂ, ÎNGRĂDITURĂ ... Mai multe din DEX...

TURA%EF%BF%BD%EF%BF%BDIE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TURA%EF%BF%BD%EF%BF%BDIE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru TURA%EF%BF%BD%EF%BF%BDIE.

George Coșbuc - Filozofii și plugarii

George Coşbuc - Filozofii şi plugarii Filozofii și plugarii de George Coșbuc după o poveste poporală Cu-ai săi sfetnici de la curte craiul s-a pornit odată, Ca să facă p-o câmpie o plimbare-ndătinata. Sfetnicii, nouă la număr, povesteau, și fiecare Înșira câte-o legendă, câte-un basm ori o-ntâmplare; Craiul însă, dus pe gânduri, n-asculta vorbele lor, Ci, tăcut, își păzea drumul călărind încetișor. Sfetnicii, dacă văzură cum că craiul mereu tace Îl lăsară-n draga voie, să gândească orice-i place, Iară între ei se-ntinse ciorobor și mare sfat: Cine este oare-n lume omul cel mai învățat? După o dispută lungă, după sfaturi fară nume, După ce critică totul, ce este și nu-i pe lume, Aduc la conclus, în fine, pe acest rotund pământ Cei mai înțelepți în toate dânșii sânt. Ah, dânșii sânt! Cum? S-ocupă din juneță numai cu filozofie; Logica-i o jucărie pentru mințile lor! Fie, Că știința-i vastă, însă ei în degetul cel mic O posedă toată; în fine, nu e pe lume nimic Lucru ne-nțeles de dânșii; toate, toate-s bagatele: Știu de-a rostul pe Sofocle, tot ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau necon­tenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ...

 

Ioan Slavici - Gura satului

... prea mult îi place să șuguiască la joc și la șezători cu fetele. Când, la joc, Marta se ivește în preajma vederii lui, Toader scu- tură din cap, își netezește părul pe frunte, ridică din umeri, își potrivește pieptarul pe trup. Iar dacă ea se apropie, dacă este aproape de dânsul ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TURA%EF%BF%BD%EF%BF%BDIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 216 pentru TURA%EF%BF%BD%EF%BF%BDIE.

CONTRATURĂ

... CONTRATÚRĂ , contrature , s . f . Tură ^1 inversă . - Contra ^1 - + tură

 

ÎMBIETURĂ

... ÎMBIETÚRĂ , îmbieturi , s . f . ( Rar ) Faptul de a îmbia ; îndemn , invitație . [ Pr . : - bi - e - ] - Îmbia + suf . - tură

 

ÎMBRÂNCITURĂ

... ÎMBRÂNCITÚRĂ , îmbrâncituri , s . f . Faptul de a ( se ) îmbrânci ; împinsătură ( violentă ) , ghiont , brânci . - Îmbrânci + suf . - tură

 

ÎMPÂSLITURĂ

... ÎMPÂSLITÚRĂ , împâslituri , s . f . Țesătură cu aspect de pâslă . - Împâsli + suf . - tură

 

ÎNCÂLCITURĂ

... ÎNCÂLCITÚRĂ , încâlcituri , s . f . Încâlcire . - Încâlci + suf . - tură

 

ÎNCOLĂCITURĂ

... ÎNCOLĂCITÚRĂ , încolăcituri , s . f . Încolăcire . - Încolăci + suf . - tură

 

ÎNCOVOIETURĂ

... ÎNCOVOIETÚRĂ , încovoieturi , s . f . Partea încovoiată a unui obiect ; curbură , sinuozitate , încovoială . - Încovoia + suf . - tură

 

ÎNCRENGĂTURĂ

... ÎNCRENGĂTÚRĂ , încrengături , s . f . Diviziune a regnului animal sau a celui vegetal , superioară clasei . - În + creangă + suf . - tură

 

ÎNCUIETURĂ

... ÎNCUIETÚRĂ , încuieturi , s . f . ( Pop . ) Constipație . - Încuia + suf . - tură

 

ÎNFURCITURĂ

... ÎNFURCITÚRĂ , înfurcituri , s . f . ( Rar ) Bifurcare de drumuri ; răspântie . [ Var . : înfurcătúră s . f . ] - Înfurci + suf . - tură

 

ÎNGRĂDITURĂ

... ÎNGRĂDITÚRĂ , îngrădituri , s . f . Împletitură de nuiele ( sau gard , zid , grilaj etc . ) cu care se împrejmuiește un teren . - Îngrădi + suf . - tură

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...