Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

VĂLMĂȘEALĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VĂLMĂȘEÁLĂ, vălmășeli, s.f. (Pop.) Învălmășeală. - Vălmăși + suf. -eală.

Sursa : DEX '98

 

vălmășeálă s. f., g.-d. art. vălmășélii; pl. vălmășéli

Sursa : ortografic

 

VĂLMĂȘ//EÁLĂ \~éli f. v. ÎNVĂLMĂ-ȘEALĂ. [G.-D. vălmășelii] /a (se) [în] vălmăși + suf. \~eală

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VĂLMĂȘEALĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru VĂLMĂȘEALĂ.

Constantin Negruzzi - Balade (Negruzzi)

Constantin Negruzzi - Balade (Negruzzi) Balade de Victor Hugo Traducere de Constantin Negruzzi - 1839 Balada I: O Zână Balada II: Silful Balada III: Bunica Balada IV: La Trilby, zburătorul D'Argail Balada V: Uriașul Balada VI: Domnul I. F. Logodnica trâmbițașului Balada VII: Vălmășeala Balada VIII: Domnului L. Boulanger. Amândoi arcașii Balada IX: Mărturisirea castelanului Balada X: La un trecător Balada XI: Vânătoarea Burgrafului Balada XII: Pasul de arme a Regelui Ioan Balada XIII: Domnului L. Boulanger. Cazania călugăriței Balada XIV: Domnului Charles N. Hora Sabatului Balada XV: Zâna și

 

Constantin Negruzzi - Victor Hugo

Constantin Negruzzi - Victor Hugo Victor Hugo ()  n. 26 februarie 1802 , Besançon  d. 22 mai 1885 , Paris  Poet, dramaturg, romancier și prozator, cel mai important scriitor romantic francez, pair al Franței din 1845, senator al Parisului, membru al Academiei Franceze din 1841.    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Victor Hugo (1802 - 1885) Cuprins 1 Biografie 2 Operă 2.1 Poezii 2.2 Teatru Biografie English Français Română Operă Poezii Balade (traducere de Constantin Negruzzi - 1839) Balada I: O Zână Balada II: Silful Balada III: Bunica Balada IV: La Trilby, zburătorul D'Argail Balada V: Uriașul Balada VI: Domnul I. F. Logodnica trâmbițașului Balada VII: Vălmășeala Balada VIII: Domnului L. Boulanger. Amândoi arcașii Balada IX: Mărturisirea castelanului Balada X: La un trecător Balada XI: Vânătoarea Burgrafului Balada XII: Pasul de arme a Regelui Ioan Balada XIII: Domnului L. Boulanger. Cazania călugăriței Balada XIV: Domnului Charles N. Hora Sabatului Balada XV: Zâna și Peri Pentru săraci (traducere de Constantin Stamati ) Zburătorul la zăbrea (traducere de Constantin Stamati ) Cântecul Gafiței (traducere de Constantin Stamati ) Serenadă (traducere de Mihai Eminescu ) Teatru Maria Tudor (traducere de Constantin Negruzzi - 1837) Angelo, tiranul Padovei (traducere de Constantin

 

Iacob Negruzzi - Victor Hugo

Iacob Negruzzi - Victor Hugo Victor Hugo ()  n. 26 februarie 1802 , Besançon  d. 22 mai 1885 , Paris  Poet, dramaturg, romancier și prozator, cel mai important scriitor romantic francez, pair al Franței din 1845, senator al Parisului, membru al Academiei Franceze din 1841.    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Victor Hugo (1802 - 1885) Cuprins 1 Biografie 2 Operă 2.1 Poezii 2.2 Teatru Biografie English Français Română Operă Poezii Balade (traducere de Constantin Negruzzi - 1839) Balada I: O Zână Balada II: Silful Balada III: Bunica Balada IV: La Trilby, zburătorul D'Argail Balada V: Uriașul Balada VI: Domnul I. F. Logodnica trâmbițașului Balada VII: Vălmășeala Balada VIII: Domnului L. Boulanger. Amândoi arcașii Balada IX: Mărturisirea castelanului Balada X: La un trecător Balada XI: Vânătoarea Burgrafului Balada XII: Pasul de arme a Regelui Ioan Balada XIII: Domnului L. Boulanger. Cazania călugăriței Balada XIV: Domnului Charles N. Hora Sabatului Balada XV: Zâna și Peri Pentru săraci (traducere de Constantin Stamati ) Zburătorul la zăbrea (traducere de Constantin Stamati ) Cântecul Gafiței (traducere de Constantin Stamati ) Serenadă (traducere de Mihai Eminescu ) Teatru Maria Tudor (traducere de Constantin Negruzzi - 1837) Angelo, tiranul Padovei (traducere de Constantin

 

Victor Hugo - Balade (Negruzzi)

Victor Hugo - Balade (Negruzzi) Balade de Victor Hugo Traducere de Constantin Negruzzi - 1839 Balada I: O Zână Balada II: Silful Balada III: Bunica Balada IV: La Trilby, zburătorul D'Argail Balada V: Uriașul Balada VI: Domnul I. F. Logodnica trâmbițașului Balada VII: Vălmășeala Balada VIII: Domnului L. Boulanger. Amândoi arcașii Balada IX: Mărturisirea castelanului Balada X: La un trecător Balada XI: Vânătoarea Burgrafului Balada XII: Pasul de arme a Regelui Ioan Balada XIII: Domnului L. Boulanger. Cazania călugăriței Balada XIV: Domnului Charles N. Hora Sabatului Balada XV: Zâna și

 

Victor Hugo - Constantin Negruzzi

Victor Hugo - Constantin Negruzzi Constantin Negruzzi (Costache Negruzzi)  n. 1808 , Trifeștii Vechi  d. 24 august 1868 , Iași  Om politic și scriitor român din perioada pașoptistă    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Cuprins 1 Operă 1.1 Fragmente istorice 1.2 Poezii 1.3 Teatru 1.4 Proză 2 Traduceri 2.1 Poezii 2.2 Teatru 3 Legături externe Operă Amintiri de junețe Cum am învățat românește Zoe O alergare de cai (Ñ�ÐșачÐșа) Au mai pățit-o și alții Toderică Negru pe alb (scrisori de la un prieten) Fragmente istorice Alexandru Lăpușneanu (1840) Aprodul Purice (1837) Sobieski și românii (1845) Regele Poloniei și Domnul Moldaviei (1839) Cântec vechi (1843) Poezii Reverii (1837) Domnul P. Prunco (1837) Apolog (variantă la Domnul P. Prunco) (1857) Melancolie (1838) Gelozie (1840) La Maria (1839) Fabulă (1839) Ursu și oaspeții săi Lupu și mielu Cucoșu și puica Potârnichea și rândunica Marșul lui Dragoș (doină) (1848) Doină nouă (1842) Eu sunt român... (1855) Princesei Catinca Conaki Vogoride (1856) Strofe dedicate D-nei Smaranda Docan (1892) Potopul (1837) Floarea, Florărița româncă (după Levitschnigg) (1869) Dervișul Uriașul Daciei Disțărare șlicului Întâia noapte a lui Iung Inscripții Epitaful vornicului ...

 

Ioan Slavici - Semitismul (1908)

Ioan Slavici - Semitismul (1908) Barbaria modernă de Ioan Slavici “Semitismul (I),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 131 (14/27 Iunie), pp. 1-2. “Semitismul (II),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 132 (15/28 Iunie), pp. 1-2. “Semitismul (III),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (17/30 Iunie), p. 1. “Semitismul (IV),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (18 Iunie/ 1 Iulie), pp. 1-2. “Semitismul (V),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (19 Iunie/ 2 Iulie), pp. 1-2. Cuprins 1 Semitismul I 2 Semitismul II 3 Semitismul III 4 Semitismul IV 5 Semitismul V Semitismul I Pela mijlocul secolului al optălea înainte de Christos, când s'a intemeiat Roma, în partea apuseană a lumii vechi stăpânitori ai popoarelor și purtători ai culturii erau semiții. Mezopotamia și Iranul se aflau sub stăpânirea asirienilor, dela care pomește gândul stăpânirii universale și care în timpul primilor regi ai Romei cuceresc Siria și în urmă și Egipetul. Tot atunci fenicienii exploatează ca neguțători toate țerile de dimprejurul Mării Mediterane prin numeroasele colonii, pe care le au pe toate coastele și prin toate insulele, și se încheagă puterea Cartaginei, care încurând străbate în ...

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

Constantin Negruzzi - Negru pe alb Negru pe alb de Constantin Negruzzi Scrisori la un prieten Cuprins 1 Scrisoarea I 2 Scrisoarea II 3 Scrisoarea III 4 Scrisoarea IV 5 Scrisoarea V 6 Scrisoarea VI 7 Scrisoarea VII 8 Scrisoarea VIII 9 Scrisoarea IX 10 Scrisoarea X 11 Scrisoarea XI 12 Scrisoarea XII 13 Scrisoarea XIII 14 Scrisoarea XIV 15 Scrisoarea XV 16 Scrisoarea XVI 17 Scrisoarea XVII 18 Scrisoarea XVIII 19 Scrisoarea XIX 20 Scrisoarea XX 21 Scrisoarea XXI 22 Scrisoarea XXII 23 Scrisoarea XXIII 24 Scrisoarea XXIV 25 Scrisoarea XXV 26 Scrisoarea XXVI 27 Scrisoarea XXVII 28 Scrisoarea XXVIII 29 Scrisoarea XXIX 30 Scrisoarea XXX 31 Scrisoarea XXXI 32 Scrisoarea XXXII Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lasa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te ...