Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMBOLNĂVIRE, ARICI, ASTENIZA, BETEJI, BOȘOROGI, BOLNĂVI, BOLNĂVICIOS, CĂPIA, CARDIOFOBIE, CONTRACTA ... Mai multe din DEX...

ÎMBOLNĂVI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎMBOLNĂVÍ, îmbolnăvesc, vb. IV. Refl. și tranz. A deveni sau a face devină bolnav. - În + bolnăvi.

Sursa : DEX '98

 

A (se) îmbolnăvia (se) însănătoși

Sursa : antonime

 

ÎMBOLNĂVÍ vb. (MED.) (înv. și pop.) a (se) războli, (pop.) a (se) bolnăvi, (Transilv. și Ban.) a (se) beteji.

Sursa : sinonime

 

îmbolnăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbolnăvésc, imperf. 3 sg. îmbolnăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. îmbolnăveáscă

Sursa : ortografic

 

A SE ÎMBOLNĂV//Í \~ésc intranz. A deveni bolnav; a pierde din capacitatea normală de funcționare a organismului (în urma acțiunii unor factori dăunători sănătății). \~ de grijă. /în + bolnav

Sursa : NODEX

 

A ÎMBOLNĂV//Í \~ésc tranz. A face se îmbolnăvească. /în + bolnav

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎMBOLNĂVI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru ÎMBOLNĂVI.

Emil Gârleanu - Frați

Emil Gârleanu - Fraţi Frați de Emil Gârleanu Fără să ridice privirea de pe hârtiile ce iscălea, maiorul răspunse răstit: — Va merge cornistul companiei. Ofițerul vroi să mai adauge ceva, dar maiorul nu-i dădu vremea, ridică în sus capul și, cu acea luminiță gălbuie în ochi, ce dădea căutăturii lui un aer de veselie, chiar atunci când era înfuriat, spuse răspicat: — Cred c-ați înțeles, domnule sublocotenent. Ofițerul răspunse scurt că a-nțeles, și plecă. Străbătu sala pe lângă camarazii ce-l priveau bănuitori, apoi luă drumul drept înspre compania lui. În ușă îl aștepta sergentul-major. Ofițerul îi porunci, la rândul lui, cu un glas ce împrumutase ceva din acel al maiorului: — Va merge cornistul companiei. Sergentul-major se întoarse și strigă: — Va merge... Dar nu avu când să sfârșească, cineva din fundul întunecos al sălii, cornistul, care și auzise ordinul comandantului de pluton, răspunse înăbușit, dar hotărât: — Am înțeles, să trăiți, domnule sergent-major. În această vreme, ofițerul intră în cancelaria companiei, își puse mantaua, își luă chipiul și, ridicându-și gulerul, ieși în curte, îndreptându-se spre poartă; o luă pe o stradă lăturalnică, mai apropiată. Ajunse acasă, își ...

 

Emil Gârleanu - Grivei

Emil Gârleanu - Grivei Grivei de Emil Gârleanu E bătrân. Înțelege că-i bătrân, că-i netrebnic, că cele câteva zile ce i-au mai rămas sunt o povară pe capul tuturora. De când s-a și îmbolnăvit, nu-l mai strigă nimeni, nu-l mai mângâie nici o mână, nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credință. Douăzeci de ani, vară și iarnă, în curtea aceasta a trăit și a păzit-o. În nopțile de toamnă, cu ploile repezi și pătrunzătoare, în nopțile de iarnă, cu vifornițele năprasnice, el nu stătea în cușca lui; suflând cu greu, încordându-și mușchii, căci era vânos, tăia troianul, cutreiera toate colțurile grădinii și, lătrând, dădea de știre că nu e chip să te poți apropia de casa stăpânului... Dar în seara aceea, când prinsese de pulpa piciorului pe hoțul care furase mere din pomul de lângă gard! Ani de-a rândul simțise durerile loviturii de ciomag pe care i-o dăduse atunci în creștetul capului. Și altă dată... Dar câte nu făcuse, câte nu suferise Grivei, dulăul credincios al curții! Însă vremea trece; viața, cu ...

 

Emil Gârleanu - Părăsită

Emil Gârleanu - Părăsită Părăsită de Emil Gârleanu Lui Ilarie Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică, se îmbolnăvise; scăpase cu viață, dar își pierduse vederea. Simțea căldura soarelui, mirosea câmpul, dar lumina nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa ...

 

Gelu Vlașin - Desa

Gelu Vlaşin - Desa Desa de Gelu Vlașin îmbolnăvit de cafea și picături de salivă înroșită înjuri ca un birjar cu pene flu flu flu cineva un țânțar îmi smulge voința prin toți porii deposedându-mă de tine șarpe spui tâmpenii mirosind a tei și a sinucigași doar ea dezgroapă securea războiului ca să-mi despice sufletul alb de

 

Vasile Alecsandri - Strofe scrise pe un părete

Vasile Alecsandri - Strofe scrise pe un părete Strofe scrise pe un părete de Vasile Alecsandri În timpul primei sale călătorii la Constantinopol (1845), Alecsandri se îmbolnăvește grav. Poezia aceasta exprimă sentimentele pe care le trăia poetul în acele momente de grea încercare. Suflat-a vîntul morții pe dulcea-mi primavară Și floarea vieții mele curînd s-a vestejit ! Durerea e mai crudă și jalea mai amară Cînd simți că mori departe de tot ce ai iubit ! Încet-încet simțirea în mine amorțește. Un negru nor deasupră-mi tot vine și iar trece. Se tulbură-a mea minte, suflarea mea slăbește, Pe inimă-mi se pune o greutate rece. O ! suvenir al țării ! cerească mîngăiere ! Alungă-n depărtare cumplitul negru nor, Să văd lumina iarăși, să simt reînviere, Să cînt iubita țară, apoi voios să mor ! Insula Prinkipo,

 

Ion Luca Caragiale - Urgent

... vizitând apoi clasele am găsit o temperatură incapabilă de a putea fi suferită mai ales de copii, din care cauză se pot chiar îmbolnăvi de vreo boală infecțioasă, ceea ce ar împiedica urmarea regulată a cursurilor reglementare, fiind silite a se întrerupe până la stingerea ...

 

Petre Ispirescu - Zâna munților

... deci, credincioșii lui, ocoliră toată împărăția, cercară toate femeile condurul, și la nici una nu se potrivi. Auzind feciorul de împărat una ca aceasta se îmbolnăvi și mai rău. Apoi porunci ca să încerce și femeile din curtea împărătească. La nici una nu se potrivi. Nu mai rămase decât găinăreasa, pe ...

 

Petre Ispirescu - Poveste țărănească

Petre Ispirescu - Poveste ţărănească Poveste țărănească de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El avea trei feciori. Când fu la ceasul morții, își chemă feciorii și le zise: - Feții mei, sunt cu sufletul la gură, precum mă vedeți; un lucru numai vă cei: în cele trei nopți după înmormântarea mea, să-mi păziți mormântul, câte unul din voi. Cum auzi făgăduiala din gura feciorilor săi, căscă gura și-și dete sufletul. Gătire se făcu de îngropăciune, mă rog, ca la moartea unui împărat, și cu mare alai și jale fu pus la odihna de veci. Feciori, carii știau ce glăsuie tatăl lor când îi ieși sufletul, se puse de pază în noaptea dintâi feciorul cel mai mare al împăratului. Pândi el ce pândi, și în puterea nopții, pe când și apele dormeau, se pomeni fiul de împărat cu un oarecine că vine și vrea să dezgroape pe mort. Nici că e de gândit a-l fi lăsat feciorul de împărat să facă așa o nelegiuire, fără decât se luă cu dânsul la luptă. Și lupte-se, și lupte-se, până ce, când începu să cânte cocoșii, ...

 

Vasile Alecsandri - Borsec

Vasile Alecsandri - Borsec Borsec de Vasile Alecsandri Iarna a venit aducându-ne cu ea plăcerile strălucite ale balurilor, primblările în sănii, concertele încântătoare, petrecerile teatrului și mai ales priveliștea drăgălașă a focului în sobe. Dulci sunt minutele în care poetul, culcat pe un jilț elastic, dinaintea unui jăratic bogat, își simte trupul pătruns de o plăcută căldură, în vreme ce închipuirea lui plutește în visuri misterioase și dă viață întâmplărilor trecute. Iarna și bătrânețile sunt epocile suvenirelor. Când pământul este acoperit cu zăpadă, omul gândește cu drag la frumoasele și călduroasele zile ale verii, la iarba ce învioșea câmpii, la frunzele ce împodobeau pădurile, la cerul albastru, la cântecele voioase ale păsărilor. Asemene și nenorocitul ce a ajuns în vârsta bătrâneților trăiește numai cu aducerea-aminte a anilor tinereții sale. Eu care, slavă Domnului! sunt încă departe de a fi în numărul celor ce jelesc primăvara vieții, găsesc o mare mulțumire a mă pune seara în fața sobei și a privi jocul fantastic al focului. Îmi place s[...]nviez în închipuire icoanele depărtate ce s-au șters odată cu trecerea zilelor și să le înfățișez ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bursierul Bursierul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Din maidanele, vara împodobite cu flori și iarna cu zăpadă, de la umbra castanilor verzi și stufoși, unde se adunau bătrânii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niște ochi de aur, în jurul căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, închipuire și inimă, să te pomenești închis în niște ziduri înalte, să te izbești de chipuri străine și reci, de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor să știe de cântece și de basme... iacă cea mai mare nefericire din viața mea! Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor grase, cafelele cu lapte mirosind a câne plouat, plescăitul lacom a optzeci de tovarăși, și pedagogii cu ifosul lor de parveniți, așezați în căpătâiele celor două mese lungi... iacă ce mă înfioară și astăzi când mă gândesc la acea viață de șeapte ani. Eram de doisprezece ani. Nu cunoșteam pe nimeni din tot dormitorul. Când lampa dim mijlocul tavanului cu arabescuri albe și cenușii se stinse, închisei ochii, ascultai răsuflările ostenite și grele ale bursierilor și ...

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit Făt-Frumos cel rătăcit de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să afle niscaiva leacuri care să le desfacă făcutul stărpiciunei lor, dară, ași! parcă întâlnea tot surzi și muți. Nimeni nu știa să-i învețe ceva. Mai umblară ei ce umblară și, la urma urmelor, aflară despre un vrăjitor meșter carele închega și apele. Creștinul se duse și la dânsul, îi spuse păsul lui și îi ceru leacuri. Vrăjitorul n-așteptă multă rugă și, după ce se învoiră, îi dete un măr. - Din acest măr, zise el, să mănânce numai soția dumitale. Dară bagă de seamă să n-apuce din el nici o făptură cu viață de pe lumea asta. - Cât despre aia, n-ai grije, răspunse omul. Lasă pe mine; nu mi-ai dat mie în mână mărul? Acum să fii odihnit. Luând mărul, omul nu se mai gândea dară decât ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMBOLNĂVI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru ÎMBOLNĂVI.

ÎMBOLNĂVIRE

... ÎMBOLNĂVÍRE s . f . Faptul de a ( se ) îmbolnăvi . - V. îmbolnăvi

 

ARICI

... ARICÍ^2 , pers . 3 aricește , vb . IV. Refl . A se îmbolnăvi de ariceală . ARÍCI^1 , arici , s . m . 1. Animal mamifer insectivor , cu botul ascuțit și corpul gros , acoperit cu țepi ( Erinaceus europaeus ) . 2. Instrument cu ...

 

ASTENIZA

... ASTENIZÁ , astenizez , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) îmbolnăvi

 

BETEJI

... 1. Tranz . și refl . ( Pop . ) A provoca cuiva o infirmitate sau a rămâne infirm . 2. Refl . ( Reg . ) A se îmbolnăvi

 

BOȘOROGI

... BOȘOROGÍ , boșorogesc , vb . IV . Refl . ( Pop . ) A se îmbolnăvi

 

BOLNĂVI

... BOLNĂVÍ , bolnăvesc , vb . IV . Refl . ( Pop . ) A se îmbolnăvi

 

BOLNĂVICIOS

BOLNĂVICIÓS , - OÁSĂ , bolnăvicioși , - oase , adj . 1. Care se îmbolnăvește ușor ; gubav . 2. Fig . Care este atras irezistibil spre viciu , spre lucruri anormale sau exagerate . - Bolnav + suf . -

 

CĂPIA

... CĂPIÁ , căpiez , vb . I . Intranz . 1. ( Despre ovine și bovine ) A se îmbolnăvi

 

CARDIOFOBIE

... CARDIOFOBÍE , cardiafobii , s . f . ( Med . ) Teamă patologică de a se îmbolnăvi

 

CONTRACTA

... 2. A lua asupra sa o obligație , a se îndatora la . . . 3. A se molipsi de . . . , a se îmbolnăvi de . . . , a lua o boală . . . II. 1. Tranz . și refl . A ( se ) strânge , a ( se ) zgârci . 2. Refl . ( Despre ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...