Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BUST, FACILITARE, GRĂTAR, OFICIU ... Mai multe din DEX...

ÎNLESNIRE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNLESNÍRE, înlesniri, s.f. Acțiunea de a înlesni și rezultatul ei; facilitare, ușurare. * Loc. adv. Cu înlesnire = lesne, ușor. ** Ajutorare, ajutor. - V. înlesni.

Sursa : DEX '98

 

ÎNLESNÍRE s. 1. v. ușurare. 2. facilitate, v. ușurință. 3. (mai ales la pl.) facilitate, ușurare. (S-a bucurat de unele \~ de plată.) 4. v. avantaj.

Sursa : sinonime

 

înlesníre s. f., g.-d. art. înlesnírii; pl. înlesníri

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNLESNIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru ÎNLESNIRE.

Alecu Russo - Mihai Cuciureanu

... în următorul chip: "Mihail Cuciureanu — născut în 5 noiembrie 1819 în Botoșani. Părinții săi, boieri cinstiți și prețuiți în opinia publică, au sădit cu înlesnire în primitoarea inimă a pruncului și a junelui principiile religiei creștine și iubirea de neatârnare de care el însuși era cu ...

 

Grigore Alexandrescu - Nebunia și amorul

... În niște fabule un poet scrie Că Nebunia și pruncu-Amor Se jucau singuri pe o câmpie, În primăvara vieții lor. Știți că copiii cu înlesnire Găsesc sujeturi de neunire; Ei dar odată se gâlceviră Pentru o floare ce întâlniră. Striga Amorul în gura mare; Cealaltă, însă, minut cumplit! Îl izbi ...

 

Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință

... cînd mulți păcătoși alții, lipsiți de capacitate, Servind țării din pruncie stau cu buzele umflate. Apoi cînd streine armii țara noastră ocupară, De la cine înlesnire întru toate ele-aflară? Cine pentru zece care a făcut ades cinci sute, Numai ca să nu se-ntîmple s-auz vorbe neplăcute ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ...

 

Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor

... muzicală, negreșit că s-ar fi conservat din diferiți timpi pe care, comparîndu-le cu cele din timpii noștri, am fi putut cunoaște cu multă înlesnire elementele muzicei naționale și pe cele străine introduse prin imitațiune; ajunși apoi la acest rezultat, am fi făcut cu muzica ceea ce facem cu limba ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

... să-și poată împlini cu onestie datoriile luate asupră-i prin contract. Răul dar vine numai din nesațiul de cîștig al întreprinzătorilor și din marea înlesnire ce găsesc acești oameni de a sfîșia condițiile contractelor, fără teamă de penalitate sau răspundere. Contractul antreprizei actuale, deși încheiat prin violarea obiceiului ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855

Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855 Suvenire din 1855 de Vasile Alecsandri Lui Ion Ghica Amice, În cumplitele catastrofe de la Sedan și de la Metz, doi oameni nenorociți, mareșalul Bazaine și generalul Wimpfen, au avut trista misie de a subsemna cu numele lor cele mai colosale capitulații din istoria militară a lumii. Acești doi capi de oaste, dintre care unul, mareșalul Bazaine, implicat într-un proces celebru, a fost condamnat la degradare și la închisoare pe viață, am avut ocaziune de a-i cunoaște la Crâm, în niște împrejurări ce-mi place a-mi reaminti, căci ele se raportează la un timp de glorie pentru imperiul Franței, un timp de mari evenimente politice care au produs regenerarea patriei noastre. Iată notele ce găsesc în jurnalul meu de călătorii. Ți le trimit în toată simplitatea lor, astfel cum ele au fost scrise sub impresiile diverse ce am simțit în primblarea mea printre ruinele orașului Sevastopol și pe țărmurile Crâmului ocupate de către armatele aliate în anul 1855. 25 noiembr. Pe Marea Neagră Gigantica expediție a puterilor de la Apus în contra colosului de la Nord și faptele săvârșite ...

 

Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu

Vasile Alecsandri - Protestaţie în numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu de Vasile Alecsandri 1848 Fraților români din toată România! Vă chem să fiți martori la nelegiuirile guvernului prințului Moldovei, Mihail Sturza, care de patrusprezece ani s-a arătat prin toate faptele sale dușmanul cel mai aprig al nației noastre! Veniți cu toți să protestăm în fața lumii împotriva sistemului barbar și corumpător ce a întrebuințat până acum acest domnitor pornit de patimi spre a ținea Moldova în lanțuri și în întunecime! Veniți cu toți să protestăm în numele Patriei, al Omenirii și al lui Dumnezeu, împotriva tiraniei machiavelice a acestui om, care nu respectă nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu! De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit de nesațiul iubirii de argint, se slujeștele de măsurile cele mai arbitrare și de chipurile cele mai nerușinate pentru de a-și îndestula patima răpirii; dar, spre nenorocirea țării, acea patimă este neîndestulată, căci ea nu are hotare. De 14 ani, Mihail Sturza, înarmat cu otrava corumperii, stinge simțirile de omenie și de cinste din inimile supușilor săi, degradează caracterul nației, ...

 

Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț

Gheorghe Sion - Corespondenţa lui Gheorghe Sion cu George Bariţ Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț de Gheorghe Sion Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț se păstrează la Biblioteca Academiei Române din București, ms. rom. 1002, f. 232r-274r. Marcăm în paranteze drepte numerotarea filelor manuscrisului. Cuprins 1 Scrisoarea 1 2 Scrisoarea 2 3 Scrisoarea 3 4 Scrisoarea 4 5 Scrisoarea 5 6 Scrisoarea 6 Scrisoarea 1 Cernăuți, 1848, iulie 14 Domnul meu, Pe când constituțiunea Valahiei ne aducea în deliruri de bucurie și ne hotăriam cu planuri pozitiv pozitive a intra în țară, deodată primim nuvela că la 11 a curgătoarei, în deseară, rușii, în număr de 5 mii și zece tunuri, au intrat în Moldova pe la Sculeni și au intrat în Iași. Asta e pozitiv, ne‑au spus oamani care i-au văzut cu ochii. Unia scriu că pe la Leova au intrat 25 mii, pentru Valahiea. Unia scriu că au intrat și turcii, pe la Galați, pentru ca să oprească venirea rușilor în Valahiea. Dv. aceste le veți fi știind mai sigur, fiindcă Valahiea e aproape. Ce vor face românii din Valahiea, nu știu. Sântem tare îngrijiți de jertfele care ...

 

Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu

... înainte menite; deci, spre izbăvirea noastră, strigăm lui Dumnezeu Aleluia! Icosul 6 Spre mai mult a spori rodurile neomeniei tale și mai cu înlesnire a te sui pe treapta strâmbătățirii, tras-ai întru ajutorul tău pe acei ce i-ai deprins să fie vrednici sprijinitori osânditoarelor tale ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

... atinge acele coarde pe care a jucat degetele voastre“. Fama acestui artist divulgîndu-se în toată Italia, iar mai cu seamă prodigioasa înlesnire ce avea de a ceti la prima vista oricare compozițiuni de cea mai mare dificultate îndemnă pe faimosul pictor Pasini a supune ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNLESNIRE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ÎNLESNIRE.

BUST

BUST ^2 s . n . Dispozitiv pentru măsurarea de scurtă durată a puterii motorului la avioane în vederea înlesnirii decolării . BUST ^1 , busturi , s . n . 1. Partea superioară a corpului omenesc . 2. Sculptură sau ( impr . ) pictură care reprezintă partea superioară a corpului

 

FACILITARE

... FACILITÁRE , facilitări , s . f . Acțiunea de a facilita și rezultatul ei ; înlesnire

 

GRĂTAR

GRĂTÁR , grătare , s . n . 1. Ansamblu de bare metalice paralele ori încrucișate sau placă de tablă găurită , alcătuind un dispozitiv folosit pentru înlesnirea pătrunderii aerului și înlăturarea cenușii în ( sau din ) instalațiile de ardere , pentru separarea de impurități a unor materii prime , pentru împiedicarea pătrunderii corpurilor străine în instalațiile hidrotehnice , pentru separarea bucăților mari de minereuri după mărime etc . 2. Obiect alcătuit din vergele metalice paralele , prinse într - un cadru ( dreptunghiular ) , sau din aluminiu ondulat , pe care se frige carne , pește , ciuperci etc . ; p . ext . friptură astfel preparată . 3. Obiect alcătuit din bare de lemn sau de fier paralele , servind drept ștergătoare pentru talpa încălțămintei . 4. Partea de deasupra ieslei , în formă de scară înclinată fixată de - a lungul peretelui , în care se pune fânul . 5. ( Tehn . ) Grilă ( 1 ) . - Probabil

 

OFICIU

... dată unor servicii ale unor întreprinderi sau instituții ; serviciu ( administrativ ) ; local , birou al acestui serviciu . 2. Îndatorire ( specială ) , funcție , slujbă . 3. ( La pl . ) Ajutor , serviciu , înlesnire . 4. Slujbă bisericească , serviciu religios . 5. ( Rar ) Încăpere anexă a sufrageriei , în care se pregătesc cele necesare pentru servirea mesei . [ Var . : ( înv . ) ofís ...