|
|
||
|
Vezi și forma bază: ȘTAMPILA Vezi și:ȘTAMPILAT, ȘTAMPILA, ȘTAMPILARE, NEȘTAMPILAT, PARAFĂ, ȘTEMPEL, ȘTEMPLUI, ȘTEMPLUIT, CERNEALĂ, OBLITERAT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ȘTAMPILĂ: STAMPILA, STAMPILĂ, STAMPILA, ȘTAMPILA, STAMPILĂ.
ȘTAMPILĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ȘTAMPÍLĂ, ștampile, s.f. 1. Instrument format dintr-o placă de cauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pe care sunt gravate un semn, o inscripție sau o emblemă, cu care se ștampilează acte, mărfuri, obiecte etc. 2. Semn, inscripție sau emblemă care se aplică pe un document pentru a-i da valabilitate, pe mărfuri sau pe corpul animalelor, pentru a le arăta proveniența sau apartenența etc.; sigiliu. [Var.: stampílă s.f.] - Din fr. estampille. Cf. it. %stampiglia%.Sursa : DEX '98 ȘTAMPÍLĂ s. pecete, sigiliu, (înv. și reg.) pecetlar, (reg.) biag, ștempel, țil, (înv.) muhur, pecetnic, peciu. (A aplica \~ pe un act.)Sursa : sinonime ștampílă s. f., g.-d. art. ștampílei; pl. ștampíleSursa : ortografic ȘTAMPÍL//Ă \~e f. 1) Obiect constând dintr-o placă cu mâner, pe care sunt gravate în relief embleme și inscripții, care se aplică pe un document; pecete. 2) Semn imprimat pe o marfă sau pe corpul unor animale (pentru a le atesta proveniența sau apartenență); marcă. [G.-D. ștampilei] /Sursa : NODEX ȘTAMPÍLĂ s.f. 1. Piesă fixată pe un mâner și purtând gravat un semn, o inscripție sau o emblemă, care se aplică pe un act spre a-i da valabilitate; semnul astfel imprimat. 2. Semn pus pe mărfuri sau pe pielea animalelor pentru a arăta proveniența, apartenența etc.; marcă. [Var. stampilă s.f. / < it. stampiglia, cf. germ. Stempel, fr. estampille, sp. estampilla].Sursa : neologisme ȘTAMPÍLĂ s. f. 1. piesă fixată pe un mâner și purtând gravat un semn, o inscripție sau o emblemă, care se aplică pe un act spre a-i da valabilitate; semnul imprimat. 2. semn pus pe mărfuri sau pe pielea animalelor pentru a arăta proveniența, apartenența etc.; marcă. (< fr. estampille, după it. stampiglia)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘTAMPILĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru ȘTAMPILĂ. ... ȘTAMPILÁT , Ă , ștampilați , - te , adj . Care poartă o ștampilă ( 2 ) . - V. ștampila ȘTAMPILÁ , ștampilez , vb . I . Tranz . A pune , a aplica o ștampilă ( 2 ) . [ Var . : stampilá vb . ... ȘTAMPILÁRE , ștampilări , s . f . Acțiunea de a ștampila și rezultatul ei . [ Var . : stampiláre s . f . ] - V. ștampila NEȘTAMPILÁT , - Ă , neștampilați , - te , adj . ( Despre mărci poștale ) Care nu este ștampilat ; neobliterat . - Ne - + PARÁFĂ , parafe , s . f . 1. Ștampilă cu iscălitura sau cu numele cuiva ( prescurtat sau cu inițiale ) ; ștampilă a unei instituții . 2. Trăsătură de condei adăugată la sfârșitul unei iscălituri pentru a o deosebi de altele sau pentru a o împodobi ; p . ext . linie de ȘTÉMPEL , ștempele , s . n . 1. ( Tipogr . ) Vârf de oțel gravat cu care turnătorul de litere bate matrița în aramă . 2. ( Reg . ) Pecete , ... ȘTEMPLUÍ , ștempluiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A pecetlui , a ștampila ȘTEMPLUÍT , - Ă , ștempluiți , - te , adj . ( Reg . ) Pecetluit , ștampilat . - V. CERNEÁLĂ^2 , cerneluri , s . f . 1. Substanță lichidă sau vâscoasă , variat colorată , care conține uleiuri sicative , uleiuri polimerizate , albumine și coloranți și care servește la scris , la tipărit , la ștampilat , la gravat etc . 2. ( Reg . ) Culoare neagră cu care se vopsesc materiile textile și părul ; negreală . CERNEÁLĂ^1 s . f . ( Pop . ) Faptul de a cerni ; vopsire în negru . - Cerni + suf . - OBLITERÁT , - Ă , obliterate , adj . 1. ( Despre mărci poștale ) Ștampilat . 2. ( Med . ) Astupat , închis , Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||