Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȚINTUI, ȚINTUIT, TIR, ȚINTAT, ȚINTEȘ, ȚINTIȘOARĂ, OCHI, PISTOL, ÎNĂLȚĂTOR, ÎNCERCARE ... Mai multe din DEX...

ȚINTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȚÍNTĂ, ținte, s.f. I. 1. Cui scurt de metal cu floarea de forme și mărimi diferite, folosit de cizmari, curelari, tapițeri etc. 2. (Despre porumb; în loc. adj.) În ținte = cu boabele destul de dezvoltate pentru a fi bun de mâncat; aproape copt. 3. Fig. Mică pată albă pe fruntea cailor și a vitelor; stea, steluță. II. 1. Semnul sau locul în care se ocheşte cu o armă de foc sau cu o săgeată; p. ext. ochire, țintire. ** Ceea ce este sau devine obiectul atenției sau privirii cuiva. E ținta tuturor privirilor. * Expr. A privi (sau a se uita) fără (de) țintă = a privi în gol. (Adverbial) A privi (sau a se uita, a căuta) țintă sau a ține (ori a sta cu) ochii țintă = a privi fix, ațintit, a fi cu ochii pironiți (la ceva). 2. Locul către care tinde ajungă cineva. * Loc. adv. Fără țintă = în neștire, razna. ** (Rar) Țelul unei întreceri sportive. 3. Scop final, țel, obiectiv. ** Spațiul de deasupra porții la jocul de rugbi; but^3. * Teren de țintă = spațiu care cuprinde limitele laterale ale terenului din spatele stâlpilor porții la jocul de rugbi, din care se marchează încercările. - Din sl. centa "ban, monedă".

Sursa : DEX '98

 

ȚÍNTĂ s. 1. colț, (reg.) cui. (\~ pe talpa încălțămintei.) 2. stea. (Cal cu \~ în frunte.) 3. semn, (prin Transilv. și Ban.) șaibă, (înv.) țel. (Trage cu pușca la \~.) 4. v. but. 5. v. potou. 6. v. cauză. 7. obiect, obiectiv, scop, țel, (înv.) pravăț. (\~ unei cercetări.) 8. menire, obiectiv, rol, rost, scop, sens, țel, (pop.) noimă. (\~ acestor măsuri a fost aceea de a ...) 9. finalitate, scop, țel. (Care este \~ acestei acțiuni?)

Sursa : sinonime

 

ȚÍNTĂ s. v. ic, pană.

Sursa : sinonime

 

țíntă s. f.. g.-d. art. țíntei; pl. țínte

Sursa : ortografic

 

ȚÍNT//Ă^1 \~e f. 1) Cui mic de metal cu floare, folosit (în cizmărie, curelărie, tapițerie etc.) pentru a fixa ceva. 2) fig. Pată mică albă pe fruntea unor animale; stea. Cal cu \~ în frunte. [G.-D. țintei] /centa

Sursa : NODEX

 

ȚÍNT//Ă^2 \~e f. 1) Punct în care țintește cineva cu o armă; țel. 2) Punct asupra căruia sunt îndreptate anumite acțiuni militare; obiectiv. 3) Obiect al atenției sau al privirii cuiva. * Cu ochii \~ cu ochii pironiți asupra unui lucru. A privi (sau a se uita) \~ a-și fixa privirea într-o direcție. A privi (sau a se uita) fără de \~ a se uita în gol. 4) Scop concret spre care tinde cineva; obiectiv. * Fără \~ la voia întâmplării. [G.-D. țintei] /centa

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȚINTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 198 pentru ȚINTĂ.

Ștefan Octavian Iosif - Mergeam în întuneric și fără nici o țintă

Ştefan Octavian Iosif - Mergeam în întuneric şi fără nici o ţintă [Mergeam în întunerec și fără nici o țîntă] de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Mergeam în întunerec și fără nici o țîntă, Cu fruntea încrețită, cu ochii în pămînt, Să plîng de mult uitasem, uitasem chiar să cînt, Căci fericit e-acela ce plînge-amar sau cîntă Atuncea cînd se simte mai trist și mai înfrînt ! Și ai venit odată cu mîndra primăvară, Tu, primăvară mîndră a vieții mele, Li ! Cum te văzu pribagul, pe loc se-nveseli. Și soare-n cer s-aprinse, și ciocîrlii cîntară, Și-un rai de viață nouă deodată ne-nvăli. Și s-a pătruns de farmec ființa mea întreagă Cînd tu mi-ai spus o vorbă și mi-ai șoptit cu drag... Eu mă duceam spre moarte, tu m-ai întors din prag... — Fii binecuvîntată pe cît îi ești de dragă, Stăpînă adorată a fostului

 

George Coșbuc - Povestea cântării

... George Coşbuc - Povestea cântării Povestea cântării de George Coșbuc —"Ai poate prin lume vro țintă De-alergi, călătorule vânt?" —"Prin largile lumi ale zării, Prin taina cea sfânt-a cântării Și, singur, pe vremea-nnoptării M-opresc ... pădurile cântă Cu freamăt de doină, cu șoapte, Iar uneori până-n pământ Cu șuier de crivăț -prin noapte." —"Dar care ți-e veșnica țintă De-alergi, călătorule nor?" —"Ascult și eu vântul prin vale Cum șuieră doine de jale, Iar dacă-mi întâmpin în cale Tovarăși, începem în ... cântă: Cu murmur prin noaptea cu lună, Cu vuiet de aripi în zbor Și trăsnete-n zi de furtună." —"Ai poate pe dealuri vro țintă De-alergi tu, drumețe pârîu?" —"Țin ochii la norul din zare Să-nvăț aiurata-i cântare; De-i pașnic, pe-ascunsa-mi cărare Eu ... frământă Îmi urlu de-a lungul câmpiei În goana mea fără de frâu Sălbatecul cânt al mâniei." —"Tu singur ești fără de țintă, Poete, și-n gânduri mereu?" —"Ascult cum își freamătă cântul Pădurea, pârîul și vântul; E cerul al meu și pământul, Și cânt, ca și ...

 

Alexei Mateevici - Munca noastră

... cel mai bun mijloc pentru dobândirea științei în ale vieții. De aceea și o tovărășie anumită de oameni, care și-a pus o țintă și ține negreșit să ajungă și să nimerească ținta asta, trebuie, din când în când, să se mai întoarcă cu fața înapoi și să mai ...

 

Alexei Mateevici - Unirea culturală

... părintească. Altă limbă el nu știe, iar dacă îl înveți în limba lui, îl poți învăța orișice limbă și știință. Deci, cea dintâi datorie și țintă a moldovenilor luminați este cea mai largă cultură națională. Și cel dintâi mijloc pentru îndeplinirea acestei datorii, pentru atingerea acestei ținte, este unirea ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

Emil Gârleanu - Gâza Gâza de Emil Gârleanu Calul suia din greu dealul. Nădușise. Muștile îl necăjeau, iar zăbala îi ardea gura. Dădea mereu din cap, să-și lărgească dârlogii, până ce călărețul îi lăsă cu totul slobozi. Acum mergea cu capul în pământ, cu coama împrăștiată în tot lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin păr și-i beșicau pielea. Dealul se urca rotunjit, ca un sân, iar marginile lui se prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri. Unde și unde, câte un stejar se ridica din fundul prăpastiei, deodată, mânios parcă, dar vârful lui rămânea mai jos de înălțimea șoselei albe, ca un drum de moară, înecată de colb la cea mai mică adiere de vânt. Calul se opri câteva clipe, suflă puternic, apoi o smuncitură a frâului îl sili iar să pornească. În sfârșit, mai făcu cei câțiva pași de ajunse până în vârful dealului. Calul ridică puțin capul. Drumul se întindea neted, coborând prin mijlocul pădurii, care începea să arate mai deasă, mai bătrână. Tocmai în fund, târgul sticlea în soare, crucea bisericii străpungea seninul, în razele soarelui părea că pâlpâie și dânsa ...

 

George Coșbuc - Ideal

... depărtezi Cu dragul gând, că ai să-l vezi! Oh, omule, ești înșelat În toate câte crezi! A ta e mergerea mereu Spre țintă drum îngust și greu Dar ținta niciodată nu-i A ta! Și-n gând tu tot ce-ți pui E numai vis, căci ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru și chiar de dilitant, de a emite aci și opiniunea noastră cu un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra acestui sujet ce interesează foarte mult pe publicul nostru. Teatrul de operă sau teatrul muzical, la toți popolii cultivați și civilizați iar mai cu seamă la noi, își are necontestat o misiune, își are ținta lui, aceea de a face nu numai distracțiunea momentană a publicului amator de teatru, dar și instrucțiunea lui subt puntul de vedere muzical, de a contribui la cultivarea facultăței lui muzicale, la dezvoltarea și rafinarea gustului său, la întinderea cunoștințelor despre adevărata melodie și armonie. Numai prin posedarea acestor cunoștințe ar putea publicul nostru să ajungă la gradul de a simți bine și a înțelege opera în totul și în amănuntele lui. Un asemenea teatru n- ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Ce tristă mi-e inima...

... mprejur. Cu flinta la soare se joacă Și-i fulgeră-n mîini acea flintă; Salută, o pune la umăr... Aș vrea să mă ieie la țintă

 

Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Ștefan Octavian Iosif)

... să m-apuce... Cad în genunchi, prins de fior... Răzbubuind din nor în nor,     Un trăsnet se descarcă ! Zic Tatăl nostru , și Grivei Se uită țintă-n ochii mei :     Și el se roagă parcă... Dar iată ! cît ne-am închinat, Un colț de cer s-a luminat,     Și codru ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Noaptea-n cabină

Ştefan Octavian Iosif - Noaptea-n cabină Noaptea-n cabină de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Convorbiri literare , 15 iunie 1900 Legănat ca-n vis de valuri Și cu ochii către cer, Stau culcat într-un ungher Din cabina-ntunecată. Caut dus prin ferestruie Sus, la spuza cea de stele, Ochii dragostelor mele, — Legănat ca-n vis de valuri. Ochii dragostelor mele Stau deasupra mea de pază, — Tot clipesc, tot scînteiază Drăgăstos din bolt-albastră... Astfel către bolt-albastră Multă vreme caut dus, Pînă ochii dragi de sus Albe neguri mi-i acopăr... În coasta năvii, unde zac Și-mi razem capul visător, Izbind se frămîntă sălbatece valuri Și murmură-ntr-una: — Copil fără minte ! Ai brațul scurt și ceru-i departe, Și stelele stau țintuite de cer Cu ținte de aur... Deșarte dorințe ! Oftări deșarte ! Mai bine-ai face s-adormi în pace... Visai departe-n zare, un cîmp pustiu și nins, Lințoliu de omături nemărginit de-ntins. Și sub omătul rece, în fundul groapei reci, Dormeam uitat de veacuri în negura de veci. Dar sus, din cerul negru, deasupra groapei mele, Vegheau fără de număr frumoșii ochi din stele, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Spre ideal

Ştefan Octavian Iosif - Spre ideal Spre ideal de Ștefan Octavian Iosif Când am pornit cu mult avânt pe-un drum Pe care îl urmez, ați râs de mine. Dar eu urmez și-acum același drum, Cu ochii duși în zările senine. Îmi urmăresc și-acuma drumul meu Pe care pas de om nu-i pomenit, Și de prăpăstii m-am ferit mereu Oricât de mult m-ar fi ademenit. De fiare mă feresc în drumul meu, Nu că m-aș teme doară eu de ele, Dar ținta-naltă a vieții mele Era spre culmi, spre culmi să urc mereu. Și dacă bat azi drumuri nebătute Și sângeră genunchii mei pe stânci, E numai ca să pot scăpa mai iute Din mucegaiul văilor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚINTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentru ȚINTĂ.

ȚINTUI

... înțepeni , a fixa , a bate ceva cu cuie , cu ținte ; a pironi . 2. A împodobi cu ținte . - Țintă

 

ȚINTUIT

ȚINTUÍT , - Ă , țintuiți , - te , adj . 1. Bătut , prins în cuie sau în ținte ; ( despre încălțăminte ) cu ținte pe talpă . 2. Împodobit cu ținte , țintat ; p . ext . împodobit cu pietre

 

TIR

... cu arcul , arbaleta sau cu diferite tipuri și calibre de arme de foc sau cu aer comprimat , care cuprinde mai multe probe de tragere la țintă . 2. Felul în care o armă ( de foc ) trimite proiectilul spre țintă . Armă cu tir lung . 3. Tragere la țintă

 

ȚINTAT

... ȚINTÁT , - Ă , țintați , - te , adj . 1. Împodobit cu ținte ( I 1 ) ; țintuit , țintelat . 2. Fig . ( Reg . ; despre animale ) Care are o pată albă în frunte . - Țintă

 

ȚINTEȘ

... ȚÍNTEȘ , - Ă , ținteși , - e , adj . ( Despre oameni ) Care țintește bine , care nimerește ținta , care este bun țintaș ; p . ext . ( despre ochi ) ager , scrutător . - Țintă

 

ȚINTIȘOARĂ

... ȚINTIȘOÁRĂ , țintișoare , s . f . Diminutiv al lui țintă ( I 1 ) . - Țintă

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

PISTOL

PISTÓL^1 , pistoale , s . n . 1. Armă de foc de dimensiuni mici , mânuită cu o singură mână ; revolver . 2. ( Sport ) Denumire a unei probe de tir care se execută cu pistolul ( 1 ) prin trageri automate asupra unor ținte mișcătoare sau prin trageri cu foc asupra unei ținte fixe . 3. P . anal . ( Tehn . ) Aparat portativ cu forma apropiată de aceea a unui pistol ( 1 ) , care servește pentru diferite operații tehnologice . PISTÓL^2 , pistoli , s . m . Veche monedă de aur ( spaniolă , italiană , engleză etc . ) , a cărei valoare a variat după

 

ÎNĂLȚĂTOR

ÎNĂLȚĂTÓR , - OÁRE , înălțători , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care înalță ; fig . care ridică din punct de vedere spiritual . 2. S . n . Dispozitiv mecanic sau optic de ochire la puști , la mitraliere și la tunuri , care permite să se dea țevii înclinarea necesară pentru a lovi ținta . - Înălța + suf . -

 

ÎNCERCARE

... încerca și rezultatul ei ; verificare , probă . 2. Tentativă ; străduință , silință . 3. ( La jocul de rugbi ) Așezare a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse ; punctele obținute în urma acestei acțiuni ; eseu . 4. Lucrare ( literară ) de debut . 5. Necaz , suferință . primejdie ; dificultate pe care o îndură cineva ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...