Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RA����
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 55 pentru RA����.
RAȚIONÁL , - Ă , raționali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Conform cu principiile și cerințele rațiunii ; care poate fi conceput cu ajutorul rațiunii . 2. ( Despre oameni ) Cumpănit , chibzuit , cu judecată , cu rațiune . 3. ( Adesea adverbial ) Care se face cu judecată , cu măsură , cu respectarea unor principii sistematice , metodice . 4. ( Mat . ; în sintagmele ) Număr rațional = nume dat unei clase de numere din care fac parte numerele întregi și fracționare , pozitive și negative , precum și numărul zero , și care pot fi exprimate printr - un raport între două numere întregi . Expresie rațională = expresie algebrică care nu conține extrageri de radical asupra necunoscutei . 5. ( Fiz . ; în sintagma ) Mecanică rațională = mecanică teoretică . [ Pr . : - ți -
RAȚIONALÍSM s . n . 1. Curent în teoria cunoașterii , care consideră rațiunea ca singurul izvor al cunoașterii autentice și certe . 2. Încredere în capacitatea rațiunii de a cunoaște realitatea . [ Pr . : - ți -
RAȚIONALÍST , - Ă , raționaliști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de raționalism , care este propriu sau caracteristic raționalismului . 2. S . m . și f . Adept al raționalismului . [ Pr . : - ți -
RAȚIONALITÁTE s . f . Însușire a ceea ce este rațional . [ Pr . : - ți -
RAȚIONALIZÁ , raționalizez , vb . I . Tranz . 1. A organiza o activitate după norme și principii raționale ( 3 ) . 2. A supune anumite produse ( de primă necesitate ) unui consum dirijat , conform unor norme stabilite dinainte . 3. A transforma o expresie algebrică care cuprinde o extragere de rădăcină într - o expresie echivalentă , fără radical . [ Pr . : - ți -
RAȚIONALIZÁRE , raționalizări , s . f . Acțiunea de a raționaliza și rezultatul ei . [ Pr . : - ți - o - ] - V.
RAȚIONALIZÁT , - Ă , raționalizați , - te , adj . Supus unui consum dirijat după norme dinainte stabilite . [ Pr . : - ți - o - ] - V.
RAȚIONAMÉNT , raționamente , s . n . Înlănțuire logică de judecăți , care duce la o concluzie ; p . ext . șir de argumente de care se servește cineva în judecarea unei chestiuni sau pentru a - și susține punctul de vedere . [ Pr . : - ți -
RAȚIONÁRE^2 , raționări , s . f . Acțiunea de a raționa ^2 și rezultatul ei . [ Pr . : - ți - o - ] - V. raționa . RAȚIONÁRE^1 , raționări , s . f . Acțiunea de a raționa ^1 și rezultatul ei . [ Pr . : - ți - o - ] - V. raționa ^
RAȚIONÁT , - Ă , raționați , - te , adj . Raționalizat . [ Pr . : - ți - o - ] - V. raționa ^
RAȚIÚNE , rațiuni , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Facultatea omului de a cunoaște , de a gândi logic , de a înțelege sensul și legătura fenomenelor ; p . ext . judecată , minte . 2. Temei , motiv , justificare . 3. ( Mat . ) Rație ( 2 ) . [ Pr . : - ți -