Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DAT

 Rezultatele 1261 - 1270 din aproximativ 2006 pentru DAT.

NEGLIJAT

NEGLIJÁT , - Ă , neglijați , - te , adj . Căruia nu i s - a dat atenția cuvenită ; neîngrijit . - V.

 

NEMȚIȘOR

NEMȚIȘÓR , nemțisori , s . m . Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia ranunculaceelor , cu frunze divizate și cu flori de obicei albastre , prevăzute cu un pinten ( Delphinium ) ; plantă care aparține uneia dintre aceste specii . - Neamț + suf . -

 

NEPRODUCĂTOR

NEPRODUCĂTÓR , - OÁRE , neproducători , - oare , adj . Care nu produce , care nu dă naștere la ceva . - Ne - +

 

NEREIDĂ

... nimfe ale mării în mitologia greacă , despre care se credea că se iveau printre talazuri la chemarea corăbierilor în primejdie pentru a le da

 

NESĂBUIRE

NESĂBUÍRE s . f . Lipsă de judecată , de chibzuință într - o împrejurare dată , nesocotință , nechibzuință , nesăbuință ; ( concr . ) faptă nesocotită ,

 

NETEMEINICIE

NETEMEINICÍE , netemeinicii , s . f . Lipsă de temeinicie ; spec . viciu al unei hotărâri date de un organ de jurisdicție , care constă fie în greșita sau incompleta stabilire a faptelor , fie în lipsa de motivare , fie într - o motivare contradictorie sau în nefondarea ei pe un articol de lege . - Ne - +

 

NEVROZĂ

NEVRÓZĂ , nevroze , s . f . Nume generic dat afecțiunilor sistemului nervos provocate de tulburarea dinamicii normale a proceselor nervoase în urma unor solicitări psihice

 

NIHILISM

NIHILÍSM s . n . Atitudine , tendință , concepție sau manifestare care neagă rânduielile , instituțiile , morala , tradițiile culturale existente într - o societate dată , fără să le opună , în schimb , altele superioare ; atitudine de negare

 

NIHILIST

NIHILÍST , - Ă , nihiliști , - ste s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Adept al nihilismului . 2. Adj . Care aparține nihilismului , privitor la nihilism ; care dă dovadă de

 

NIMENI

NÍMENI pron . neg . Nici un om ; nici o ființă . [ Gen . - dat . : nimănui - Var . : nímenea , ( reg . ) níme , nímene pron .

 

NIZAM

NIZÁM , nizamuri , ( I ) s . n . , nizami , ( II ) s . m . I. S . n . ( în evul mediu , în țările române ) . 1. Denumire dată statutului unei bresle în care se specificau drepturile și îndatoririle membrilor acesteia . 2. Normă de lucru fixată printr - un regulament . II. S . m . Soldat turc în

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>