Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DAT

 Rezultatele 1381 - 1390 din aproximativ 2006 pentru DAT.

PASCALIE

PASCALÍE , pascalii , s . f . 1. Calendar bisericesc special , cu ajutorul căruia se poate stabili cu mult înainte data Paștilor și a altor sărbători religioase care nu au loc la date fixe . 2. Carte astrologică populară cu ajutorul căreia se crede că se poate ghici viitorul

 

PASIFLORĂ

PASIFLÓRĂ , pasiflore , s . f . Nume dat mai multor specii de plante tropicale agățătoare , cu tulpină lemnoasă și cu flori albăstrii , folosite de obicei ca plante decorative (

 

PASIV

PASÍV , - Ă , pasivi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu reacționează în nici un fel , care este lipsit de inițiativă și de interes pentru ceea ce face , vede etc . ; inactiv . 2. ( Gram . ; despre diateze , forme verbale , conjugări etc . ) Care arată că subiectul gramatical suferă acțiunea făcută de alteineva . 3. ( Despre metale , aliaje ) Care prezintă fenomenul de pasivitate ( 2 ) . II. S . n . 1. ( Fin . ; adesea adjectival ) Totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi , privite sub aspectul provenienței lor la un moment dat și al destinației lor . 2. ( Jur . ) Parte din patrimoniul unei persoane fizice sau juridice alcătuită din datorii sau din alte obligații ce se pot evalua în

 

PASTELIZA

... Tranz . ( Rar ) 1. A desena , a vopsi în culori pastel . 2. A crea un pastel ( 1 ) ; a da

 

PASTRAMAGIU

PASTRAMAGÍU , pastramagii , s . m . 1. ( Ieșit din uz ) Persoană care făcea sau vindea pastramă . 2. ( Fam . ) Epitet depreciativ dat unui om de nimic și cu apucături grosolane . - Pastramă + suf . -

 

PATINĂ

PATÍNĂ^2 , patine , s . f . 1. Obiect de metal format dintr - o șină și elemente de legătură care îl fixează de talpa ghetei , folosit la patinaj . 2. Piesă prin intermediul căreia un mecanism alunecă pe un element de ghidare . PATÍNĂ^1 s . f . 1. Strat subțire rezultat din oxidarea naturală sau artificială a bronzului . prin care acesta capătă la suprafață o pojghiță de carbonat de cupru , de culoare verde . 2. Strat artificial cu care se acoperă un obiect ; culoare , lustru care i se unui obiect în scopuri decorative , pentru a crea impresia de vechime sau pentru a - l proteja împotriva

 

PATRIARH

PATRIÁRH , patriarhi , s . m . 1. Cel mai înalt rang în ierarhia unora dintre Bisericile ortodoxe autocefale ; persoană care deține acest rang . 2. ( În Vechiul Testament ) Fiecare dintre capii de familie conducători ( spirituali și politici ) ai poporului evreu , predecesori ai lui Moise ; p . ext . nume dat unor personaje venerabile din Biblie . 3. Bărbat în vârstă , cu rol de șef al familiei în comunitatea

 

PATRONIMIC

PATRONÍMIC , patronimice , adj . Nume patronimic ( În sintagma ) ( și substantivat , n . ) = a ) nume pe care îl poartă ( după tată ) toți membrii unei familii ; nume de familie ; b ) ( la unele popoare ) nume dat membrilor unei familii și format de la numele tatălui cu ajutorul unui sufix

 

PEȘIN

... PEȘÍN adv . 1. ( Pop . și fam . ; de obicei în legătură cu verbe ca " a da

 

PECETE

PECÉTE , peceți , s . f . 1. Placă ( de metal ) cu mâner sau montată pe un inel , pe a cărei suprafață este gravată o monogramă , o emblemă etc . și care , aplicată pe ceară roșie sau cu tuș pe un act , pe o scrisoare sau pe un colet , acestora caracter de autenticitate și de integritate ; sigiliu ; p . ext . ștampilă . 2. Ceară roșie sau bucată de plumb ( care se aplică sau care se leagă de un document , de un pachet ) pe care se imprimă , prin apăsare , o pecete ( 1 ) ; semn imprimat prin aplicarea unei peceți ( 1 ) pe un document , pe un obiect etc . , sigiliu . 3. ( Înv . și reg . ) Aprobare , rezoluție sau ordin în scris , întărit cu o pecete ( 1 ) . [ Var . : pecétie s .

 

PECINGINE

PECÍNGINE , pecingini , s . f . 1. Nume popular dat mai multor boli de piele contagioase , caracterizate prin erupții cu bășicuțe , care , uscându - se , lasă niște pete scorțoase ce produc mâncărimi ; p . gener . eczemă . 2. Fig . Porțiune de teren ( într - o semănătură ) de pe care vegetația a dispărut din cauza unor plante parazite sau a unei boli . 3. Fig . Pată de mucegai , de murdărie , de igrasie pe un zid , pe o clădire

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>