Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DAT
Rezultatele 1411 - 1420 din aproximativ 2006 pentru DAT.
PICIORÓNG , picioroange , s . n . 1. ( La pl . ) Catalige . 2. Pasăre de apă de mărimea unui sitar , cu picioarele lungi și roșii ( Himantopus himantopus ) . 3. ( La pl . ) Nume generic dat păsărilor cu picioare foarte lungi . 4. ( Depr . , fam . sau glumeț ) Picior ( 1 ) foarte
PIÉPTENE , piepteni , s . m . 1. Obiect de toaletă confecționat din os , din metal , din materiale plastice etc . , cu dinți mărunți , care servește la pieptănat ^1 părul sau pe care femeile îl poartă în păr ca podoabă . 2. ( Mai ales la pl . ) Unealtă cu dinți metalici , folosită în industria casnică la pieptănatul ^1 fibrelor textile ; pieptănuși ; p . ext . element al mașinii industriale de pieptănat fibrele textile . 3. P . anal . Nume dat mai multor obiecte , unelte sau părți componente ale acestora , care seamănă , ca formă sau ca întrebuințare , cu un pieptene ( 1 , 2 ) . [ Var . : piépten s .
PÍLĂ^1 , pile , s . f . Unealtă de oțel călit , având una sau mai multe fețe prevăzute cu numeroși dinți mărunți și ascuțiți , folosită la ajustarea manuală sau mecanică a unor obiecte dure . PÍLĂ^2 , pile , s . f . 1. Dispozitiv ( alcătuit din doi electrozi introduși într - un electrolit ) care transformă energia dezvoltată de un agent chimic , termic sau luminos în energie electrică . 2. ( În sintagma ) Pilă atomică = ansamblu de instalații care servește la producerea treptată și reglabilă a fisiunii nucleare în lanț ; reactor ( nuclear ) . 3. ( Elt . ; în sintagma ) 4. ( Ieșit din uz ) Teanc , grămadă formată din lucruri de același fel puse unele peste altele . 5. Picior de pod executat din zidărie , din piatră , din beton sau din metal ; contrafort de beton care întărește un baraj . 6. ( Fam . ) , Sprijin , ajutor ( ilegal ) dat cuiva de o persoană influentă pentru obținerea unui avantaj ; p . ext . persoană care acordă acest
PILEÁT , pileați , s . m . Nume dat de către romani nobililor daci . [ Pr . : - le -
PINGUÍN , pinguini , s . m . Nume dat unor genuri diferite de păsări palmipede marine , cu ciocul lung , cu aripile scurte , negre , improprii pentru zbor , servind ca înotătoare , cu picioarele scurte , situate la extremitatea posterioară a trunchiului , cu pieptul alb , cu mersul legănat , care trăiesc în grupuri în regiunile polare
PÍNTEN , pinteni , s . m . 1. Obiect de metal în formă de potcoavă , prevăzut cu o rotiță dințată , cu un vârf etc . , pe care călăreții îl prind la călcâiul cizmelor și care le servește pentru a îmboldi calul la mers ; p . ext . lovitură dată calului cu acest obiect . 2. P . anal . ( La unele păsări , mai ales la cocoși ) Formație cornoasă situată în partea de dinapoi și de jos a piciorului , deasupra labei . 3. P . anal . Numele unor părți de plante sau ( cu determinări ) al unor plante care au de obicei proeminențe , protuberanțe , excrescențe etc . 4. Proeminență a unei piese care servește la limitarea cursei altei piese în mișcare sau ca punct de articulație . 5. Construcție sau element de construcție care seamănă cu un pinten ( 1 ) și care susține sau întărește o zidărie , un terasament , consolidează un mal etc . 6. Porțiune de teren care depășește nivelul din jur ; vârf mic , culme care se desprinde dintr - un ansamblu deluros sau muntos
PIODERMÍTĂ , piodermite , s . f . Nume generic dat inflamațiilor supurative ale pielii , produse de stafilococi și streptococi . [ Pr . : pi -
PIPIRÍG , pipirigi , s . m . Nume dat mai multor plante erbacee care cresc pe malul apelor sau prin locuri umede și mlăștinoase : a ) plantă cu tulpina înaltă , cilindrică , de culoare verde și cu flori brune - roșcate , îngrămădite în spice la vârful tulpinii ( Schoenoplectus lacustris ) ; b ) plantă cu tulpina formată din trei muchii , cu frunze late , cu flori verzi închis ( Scirpus silvaticus ) ; c ) plantă cu tulpina aspră și rigidă , de culoare cenușie - verzuie sau albăstruie , terminată cu un spic care are la capăt un vârf ascuțit ( Equisetum hiemale ) ; d ) plantă erbacee perenă cu tulpina triunghiulară , plină pe dinăuntru , cu frunze liniare cu nervuri paralele și cu inflorescențele compuse din 1 - 4 globușoare ( Holoschoenus vulgaris ) . - Et .
PIREXÍE , pirexii , s . f . Febră ; p . ext . nume generic dat bolilor cu temperatură (
PIROFÓR , pirofori , s . m . 1. Nume dat corpurilor care produc scântei și se aprind ușor în contact cu aerul ( prin frecare sau ciocnire ) . 2. ( La pl . ) Gen de insecte coleoptere care emit lumină fosforescentă ; ( și la sg . ) insectă care aparține acestui
... PIROMANÍE s . f . Formă de tulburare psihică în care bolnavul simte impulsul nestăpânit de a da