Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru G

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 191 pentru G.

GÂFÂIALĂ

GÂFÂIÁLĂ , gâfâieli , s . f . Gâfâit . [ Pr . : - fâ - ia - ] - Gâfâi + suf . -

 

GÂGÂITURĂ

GÂGÂITÚRĂ , gâgâituri , s . f . Gâgâit . [ Pr . : - gâ - i - ] - Gâgâi + suf . -

 

GÂLGÂIALĂ

GÂLGÂIÁLĂ , gâlgâieli , s . f . Gâlgâire . [ Pr . : - gâ - ia - ] - Gâlgâi + suf . -

 

GÂLGÂITURĂ

GÂLGÂITÚRĂ , gâlgâituri , s . f . Gâlgâire . [ Pr . : - gâ - i - ] - Gâlgâi + suf . -

 

GÂNGĂVEALĂ

GÂNGĂVEÁLĂ , gângăveli , s . f . Faptul de a ( se ) gângăvi ; defect de vorbire al omului gângav ; gângăvie , bâlbâială . - Gângăvi + suf . -

 

GÂRBIȚĂ

GÂRBIȚĂ , gârbițe , s . f . 1. ( Pop . ; la animale ) Greabăn , grumaz ; ( la oameni ) ceafă . 2. Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu solzi și cu flori mari , violete ( Limodorum

 

GÂRLIȚĂ

GÂRLIȚĂ ^2 , gârlițe , s . f . Specie de gâscă sălbatică de talie mică , cu carnea gustoasă ( Anser albifrons ) . - Et . nec . GÂRLÍȚĂ^1 , gârlițe , s . f . ( Rar ) Diminutiv al lui gârlă . - Gârlă + suf . -

 

GÂRNEAȚĂ

GÂRNEÁȚĂ , gârnețe , s . f . v .

 

GÂRNIȚĂ

GÂRNIȚĂ , gârnițe , s . f . Arbore înrudit cu stejarul , cu tulpina dreaptă , a cărei scoarță are la exterior un strat solzos , cu frunze mari , lungi , fără pețiol ( Quercus frainetto ) . [ Var . : gârneáță s .

 

GÂSCĂRIȚĂ

GÂSCĂRÍȚĂ , gâscărițe , s . f . ( Rar ) Femeie sau fată care păzește gâștele . - Gâscar + suf . -

 

GÂSCARIȚĂ

GÂSCÁRIȚĂ , gâscarițe , s . f . 1. Numele a două plante perene cu tulpina și frunzele acoperite cu peri , cu flori mici , albe ( Arabis alpina și hirsuta ) . 2. Plantă din familia cruciferelor cu frunzele spatulate sau oblonge ( Arabidiopsis thaliana ) . - Gâscă + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>