Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DAT

 Rezultatele 1561 - 1570 din aproximativ 2006 pentru DAT.

RĂSUCI

RĂSUCÍ , răsucésc , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A deforma un corp alungit , prin rotirea în sensuri opuse extremităților sale . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) imprima o mișcare de rotație ; a ( se ) roti , a ( se ) întoarce . 3. Refl . A se întoarce brusc pe loc , schimbându - și direcția , poziția ; a se rostogoli . 4. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca o parte a corpului , schimbându - i poziția . 5. Tranz . A învârti cu un gest mecanic un obiect ținut în mână . 6. Tranz . A strânge un obiect , dându - i forma unui sul . 7. Tranz . A înfășura , a depăna un fir în jurul unui suport . - Răs - +

 

RĂSUNA

... se auzi până departe ( sau de departe ) . 2. A se umple de sunete puternice ; a vui . 3. Fig . A da impresia că se mai aude , deși vibrațiile au încetat ; a produce rezonanță în sufletul cuiva , a avea ecou în inima cuiva ...

 

RĂZBĂTĂTOR

RĂZBĂTĂTÓR , - OÁRE , răzbătători , - oare , adj . Care își face drum biruind obstacolele , care nu se bătut ; tenace . - Răzbate + suf . -

 

RĂZBUNA

... A - și face singur dreptate , pedepsind pe cel de la care a suferit un rău , o nedreptate . 2. Tranz . A da satisfacție cuiva care nu este în măsură să - și facă singur dreptate , pedepsind în numele lui pe cel de la care a suferit ...

 

RĂZBUNAT

RĂZBUNÁT , - Ă , răzbunați , - te , adj . Căruia i s - a făcut dreptate , i s - a dat satisfacție ( răufăcătorul fiind pedepsit ) ; ( despre fapte ) pedepsit , plătit . - V.

 

RAȚĂ

RÁȚĂ , rațe , s . f . 1. Nume dat mai multor specii de păsări domestice și sălbatice , înotătoare , cu ciocul lat și turtit , cu trunchiul scurt și îndesat , și cu picioarele scurte , deplasate în partea posterioară a trunchiului ( Anas ) . 2. Urinal . 3. ( Art . ) Numele unui dans popular ; melodie după care se execută acest

 

RAȚIONAL

RAȚIONÁL , - Ă , raționali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Conform cu principiile și cerințele rațiunii ; care poate fi conceput cu ajutorul rațiunii . 2. ( Despre oameni ) Cumpănit , chibzuit , cu judecată , cu rațiune . 3. ( Adesea adverbial ) Care se face cu judecată , cu măsură , cu respectarea unor principii sistematice , metodice . 4. ( Mat . ; în sintagmele ) Număr rațional = nume dat unei clase de numere din care fac parte numerele întregi și fracționare , pozitive și negative , precum și numărul zero , și care pot fi exprimate printr - un raport între două numere întregi . Expresie rațională = expresie algebrică care nu conține extrageri de radical asupra necunoscutei . 5. ( Fiz . ; în sintagma ) Mecanică rațională = mecanică teoretică . [ Pr . : - ți -

 

RAC

RAC , raci , s . m . 1. Crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare , de culoare neagră - verzuie , care devine roșie la fiert , cu abdomenul inelat , cu cinci perechi de picioare , dintre care cea din față este în formă de clește ( Astacus fluviatilis ) . 2. ( Art . ) Numele unei constelații în dreptul căreia Soarele ajunge la solstițiul de vară . 3. Nume dat unor unelte care prind sau agață ca picioarele racului ( 1 ) : a ) dispozitiv folosit pentru fixarea coloanei de țevi de pompare în coloana de exploatare a unei sonde ; b ) dispozitiv folosit la prinderea și readucerea la suprafață a unor piese scăpate sau rămase accidental în gaura de sondă . 4. Ustensilă de uz casnic , confecționată din oțel , ascuțită și prevăzută cu un mâner , cu care se extrag dopurile din sticlele înfundate ; tirbușon . 5. ( Med . ; pop . )

 

RACHIU

RACHÍU , rachiuri , s . n . 1. Nume generic dat diferitelor băuturi alcoolice tari obținute natural prin distilarea vinului , a fructelor , a sucurilor fermentate , a cerealelor , sau sintetic , prin diluarea alcoolului cu apă ( și cu esențe ) fără adaos de sirop de zahăr ; vinars . 2. Cantitate de rachiu ( 1 ) conținută de un pahar , de o sticlă

 

RADĂ

RÁDĂ^2 , rade , s . f . ( La unele popoare slave ) Denumire dată consiliului , adunării , organului central al puterii . RÁDĂ^1 , rade , s . f . Zonă de apă din vecinătatea unei coaste , cu sistem de apărare naturală sau artificială , servind la adăpostirea navelor într - un port împotriva vânturilor , valurilor sau

 

RADIOTELEMETRIE

RADIOTELEMETRÍE s . f . Determinarea distanței dintre un obiect și un reper dat , folosind undele radio . [ Pr . : - di -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>