Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POPULAȚIE
Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 372 pentru POPULAȚIE.
CUBANÉZ , - Ă , cubanezi , - e , s . m și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Cubei sau este originară de acolo . 2. Adj . care aparține Cubei sau cubanezilor ( 1 ) , referitor la Cuba sau la cubanezi . - Cuba ( n . pr . ) + suf . -
CUMÁN , - Ă , cumani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană aparținând unei populații de neam turcic care , migrând dinspre est , în sec . XI s - a așezat pe teritoriul țărilor românești , unde , în parte a fost asimilată de populația românească . 2. Adj . Care aparține cumanilor ( 1 ) , privitor la
CÚRTE , curți , s . f . I. 1. Spațiu ( împrejmuit ) în jurul unei clădiri , al unei gospodării etc . care ține de această clădire , gospodărie etc . ; ogradă . 2. ( În trecut ) Locuința de la țară a moșierului ; conac ; totalitatea acareturilor împreună cu această locuință . 3. Palatul de reședință al unui suveran ; ( înv . ) reședința întărită a domnitorului și a boierilor , unde se refugia și populația în timpul războaielor . II. ( Cu determinări ; în trecut ) Numele unor instanțe ( superioare ) judecătorești și administrative . Curtea de casație . Curtea de apel . Curtea de juri . III. Omagiu măgulitor adresat unei femei în semn de afecțiune , spre a - i câștiga favoarea , simpatia , dragostea . -
... DAKÓTAS subst . Populație
DEȘÉRT , - ÁRTĂ , deșerți , - arte , ( 1 ) adj . , deșerturi , ( II ) s . n . I. Adj . 1. Care nu conține nimic în interior ; gol . 2. ( Despre terenuri , țări , regiuni ) Lipsit de vietăți și de vegetație ; pustiu . 3. Fig . Lipsit de temei ; amăgitor . 4. Fig . Fără rezultat ; nefolositor , zadarnic . II. S . n . 1. Spațiu gol ; pustietate . 2. Regiune cu climă aridă , cu ploi extrem de puține , în care viața vegetală și animală este foarte redusă , iar populația foarte rară ; pustiu ; 3. ( În limbajul bisericesc ; în expr . ) A lua în deșert = a batjocori ; a nesocoti . 4. ( Pop . ) Partea scobită a corpului la animale cuprinsă între ultima coastă și osul
DEMOGRAFÍE , demografii , s . f . Știință care , prin metode cantitative , studiază fenomene și procese privitoare la numărul , repartiția geografică , structura , densitatea , mișcarea populației umane și compoziția ei pe grupe de vârstă , pe sexe
DEPOPULÁ , depopulez , vb . I . Tranz . ( Despre calamități ) A reduce numeric sau a distruge în mare parte populația unei țări , a unei
DEPOPULÁRE , depopulări , s . f . Acțiunea de a depopula și rezultatul ei ; reducere a populației unei țări , a unei regiuni etc . - V.
DEPRESIÚNE , depresiuni , s . f . I. 1. Formă de relief situată la un nivel mai jos decât regiunile înconjurătoare . 2. Vârtej de aer în care presiunea aerului este mai mică decât în regiunile vecine și care aduce timp nefavorabil în locurile pe unde trece . II. Fig . Stare sufletească ( patologică ) de tristețe ( asociată cu neliniște ) ; descurajare , deprimare . III. ( Ec . pol . ) Fază a ciclului economic , posterioară crizei economice , în care producția se menține la un nivel scăzut , mărfurile se vând greu și la prețuri scăzute , în condițiile în care rămâne redusă și puterea de cumpărare a populației . [ Pr . : - si -
DIÁSPORA s . f . 1. Totalitatea comunităților evreiești dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de Nabucodonosor II , regele Babilonului . 2. P . ext . Grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine . [ Pr . : di - a - ] - fr .
DISPENSAR , dispensare , s . n . Unitate medico - sanitară care asigură asistența populației dintr - o anumită zonă teritorială , de obicei fără