Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERTA

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 42 pentru CERTA.

INDUBITABIL

... INDUBITÁBIL , - Ă , indubitabili , - e , adj . ( Livr . ) Neîndoios , cert

 

MĂSCĂRI

MĂSCĂRÍ , măscăresc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A certa , a ocărî , folosind vorbe urâte ; a

 

MOROCĂNI

MOROCĂNÍ , morocănesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A certa pe cineva mereu ; a mustra , a

 

MUȘTRULUI

MUȘTRULUÍ , muștruluiesc , vb . IV . Tranz . 1. ( Înv . ) A deprinde soldații cu exercițiul militar ; a instrui . 2. ( Fam . ) A mustra , a dojeni , a certa ; a bate . - Mustru + suf . -

 

NEÎNDOIOS

... NEÎNDOIÓS , - OÁSĂ , neîndoioși , - oase , adj . , adv . ( În mod sigur ) sigur , hotărât , cert

 

NETĂGĂDUIT

... netăgăduiți , - te , adj . Care nu se ( poate ) pune la îndoială , care nu se mai discută ( atât este de evident ) ; neîndoios , indiscutabil , incontestabil , necontestat ; p . ext . cert

 

OBRĂZNICI

OBRĂZNICÍ , obrăznicesc , vb . IV . 1. Refl . A deveni obraznic , necuviincios , impertinent ; a - și lua nasul la purtare . 2. Tranz . ( Fam . ) A certa cu vorbe aspre , a ocărî pentru o

 

OROPSI

OROPSÍ , oropsesc , vb . IV . Tranz . 1. A asupri , a urgisi , a prigoni , a persecuta . 2. ( Pop . ) A izgoni , a alunga . 3. ( Înv . și reg . ) A certa , a ocărî , a blestema . [ Var . : ( reg . ) horopsí vb . IV ] - Et .

 

POZITIV

... POZITÍV , - Ă , pozitivi , - e , adj . l . Care se întemeiază pe experiență , pe fapte , pe realități ; p . ext . care are un caracter de certitudine ; cert , adevărat , real , sigur . 2. ( Despre oameni ) Realist , cu spirit practic . 3. Care este mai mare decât zero sau egal cu zero ; care se notează în ...

 

PRICI

PRICÍ^2 , pricesc , vb . IV . Refl . recipr . ( Înv . și reg . ) A se certa . PRÍCI^1 , priciuri , s . n . Pat rudimentar ; spec . pat ( de scânduri ) pentru un număr mare de persoane , folosit în dormitoarele

 

PROBOZI

PROBOZÍ , probozesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . , reg . și fam . ) A mustra , a dojeni , a certa pe cineva ; a face de rușine ; a

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>