Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STICLOS

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 46 pentru STICLOS.

MICĂ

... într - o clipă , foarte repede , imediat ; b ) foarte des , mereu . - Probabil lat . mica " fărâmă " . MÍCĂ^1 , mice , s . f . Familie de minerale cristalizate , cu luciu sticlos , sidefos , care se desfac ușor în foițe subțiri ( elastice și transparente ) , întrebuințate în industria electrotehnică , a unor materiale de construcție , la fabricarea unor ...

 

MULLIT

... MULLÍT s . n . Silicat de aluminiu foarte refractar , incolor sau roz , cu luciu sticlos

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

OLIVINĂ

... OLIVÍNĂ , olivine , s . f . Silicat natural de magneziu și fier , cristalizat în sistemul rombic , de culoare verde - măslinie și cu luciu sticlos

 

OPAL

... OPÁL , opale , s . n . 1. Piatră semiprețioasă , cu luciu sticlos , incoloră sau variat colorată ( verde , albastru , roșu , alb etc . ) , transparentă sau opalescentă . 2. Țesătură de bumbac subțire și străvezie , albă sau colorată în nuanțe deschise ...

 

ORTOZĂ

... ORTÓZĂ , ortoze , s . f . Mineral din grupul feldspaților , cu aspect lăptos , roșiatic sau gălbui și cu luciu sticlos

 

PERIDOT

... PERIDÓT , peridote , s . n . Silicat natural de magneziu și de fier cristalizat , de culoare verzuie - măslinie , galbenă sau incoloră , cu luciu sticlos

 

PIROXEN

... m . Rocă vulcanică formată din silicați naturali de magneziu , fier , calciu , aluminiu , sodiu , potasiu etc . , care se prezintă sub formă de cristale prismatice cu luciu sticlos

 

PLAGIOCLAZ

... PLAGIOCLÁZ , plagioclazi , s . m . Grup de minerale din clasa feldspaților , de culoare albă , cenușie sau albăstruie și cu luciu sticlos

 

PORFIR

PORFÍR , porfire , s . n . Rocă vulcanică dură , formată din cristale mari de feldspat , cuarț etc . înglobate într - o masă de feldspat măruntă sau sticloasă . [ Var . : ( reg . ) porfíră s .

 

PORFIRIC

PORFÍRIC , - Ă , porfirici , - ce , adj . Care conține porfir ; care are compoziția sau structura porfirului , caracterizându - se prin existența unor cristale mari prinse într - o masă sticloasă sau foarte mărunt

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>