Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORMAT

 Rezultatele 2361 - 2370 din aproximativ 2975 pentru FORMAT.

REȚEA

REȚEÁ , rețele , s . f . 1. Împletitură de fire de ață , de sfoară , de sârmă etc . , lucrată cu ochiuri mari ; plasă , fileu ; p . ext . țesătură rară imitând acest fel de împletitură . 2. Obiect făcut din rețea ( 1 ) . 3. Întăritură în fața tranșeelor sau îngrăditură la un teren făcută din sârmă ghimpată , întinsă între stâlpi susținători . 4. Sistem de conducte , galerii , străzi , drumuri etc . cu multe ramificații și întretăieri . 5. ( Fiz . ) Ansamblu format din mai multe sisteme de linii care se întretaie între ele ; obiect situat la întretăierea acestor sisteme . 6. ( În sintagma ) Rețea hidrografică = totalitatea apelor curgătoare de pe un anumit teritoriu . 7. Ansamblu de instituții , de școli etc . răspândite într - o localitate , într - o regiune etc . 8. ( Zool . ) Unul dintre cele patru compartimente ale stomacului rumegătoarelor , asemănător cu un fagure , cu rol de depozitare și de fărâmițare a furajelor ;

 

REAMENAJA

REAMENAJÁ , reamenajez , vb . I . Tranz . A amenaja într - o formă nouă , îmbunătățită . [ Pr . : re - a - ] - Re ^1 - + amenaja ( după fr .

 

REAMENAJAT

REAMENAJÁT , - Ă , reamenajați , - te , adj . Care a fost amenajat într - o formă nouă . [ Pr . : re - a - ] - V.

 

REARANJA

REARANJÁ , rearanjez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) aranja din nou după alte criterii , în altă ordine , cu altă formă . [ Pr . : re - a - ] - Re ^1 - +

 

REARANJAT

REARANJÁT , - Ă , rearanjați , - te , adj . Care este aranjat din nou , după alte criterii , în altă ordine , cu altă formă . [ Pr . : re - a - ] - V.

 

REBEC

REBÉC , rebecuri , s . n . Vechi instrument muzical în formă de lăută cu trei coarde , folosit de menestrelii medievali și introdus în Europa de

 

RECȚIUNE

RECȚIÚNE , recțiuni , s . f . ( Gram . ) Calitate a unui cuvânt de a primi un determinant care trebuie să aibă o anumită formă flexionară sau o anumită construcție prepozițională ; legătura dintre cuvinte și determinantele lor ; regim . [ Pr . : - ți -

 

RECEPȚIE

RECÉPȚIE , recepții , s . f . 1. Operație de luare în primire a unui material sau a unei lucrări , pe baza verificării lor cantitative și calitative . 2. ( Tehn . ) Primire a unei anumite forme de energie pentru a o transforma în altă formă de energie . 3. Reuniune , banchet cu caracter , festiv ( În cercurile oficiale ) . 4. ( înv . ) Primire , întâmpinare ( cu caracter ceremonios ) a unui

 

RECEPTACUL

RECEPTÁCUL , receptacule , s . n . Porțiune terminală a axului floral , care , de obicei , este mai îngroșată , formând partea susținătoare a florii , și care adesea se prelungește , alcătuind pedunculul floral . [ Var . : receptácol s .

 

RECEPTOR

RECEPTÓR , - OÁRE , receptori , - oare , subst . , adj . 1. S . n . Sistem tehnic destinat să primească ( și să dirijeze ) un anumit material . 2. S . n . Aparat , instalație , mașină , dispozitiv destinate să primească energie de o anumită formă și să o transforme în energie utilă . Receptor telefonic = aparat care transformă oscilațiile curentului electric produs de un microfon telefonic în vibrații sonore similare mesajului transmis . Receptor radio = radioreceptor . 3. S . m . ( Fiziol . ) Organ care înregistrează anumite modificări ale mediului extern sau intern și transmite excitațiile la centrii nervoși . 4. Adj . ( Tehn . ) Care receptează , care primește ( o acțiune mecanică , un curent , un semnal

 

RECESIUNE

... RECESIÚNE , recesiuni , s . f . ( Rar ) Retragere . ( Astron . ; în forma

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>