Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERSOANĂ

 Rezultatele 2411 - 2420 din aproximativ 2968 pentru PERSOANĂ.

RADIOAMATOR

... RADIOAMATÓR , radioamatori , s . m . Persoană care , ca amator , stabilește legături între o stație de radio ^2 proprie și o stație de radio ^2 străină , cu scopul de a comunica ...

 

RADIOTELEGRAFIST

... RADIOTELEGRAFÍST , - Ă , radiotelegrafiști , - ste , s . m . și f . Persoană

 

RAHITIC

RAHÍTIC , - Ă , rahitici , - ce , adj . ( Despre persoane , adesea substantivat ) Care suferă de

 

RAJAH

... RAJÁH , rajahi , s . m . 1. Titlu purtat de șeful statului în India antică , devenit mai târziu titlu princiar . 2. Persoană

 

RAMER

... RAMÉR , - Ă , rameri , - e , s . m . și f . Persoană

 

RAMOLIT

... RAMOLÍT , - Ă , ramoliți , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană

 

RANG

RANG , ranguri s . n . 1. Loc ocupat de cineva sau de ceva într - o ierarhie administrativă , bisericească , militară sau diplomatică după criteriul importanței , funcției etc . ; treaptă într - o ierarhie . 2. Număr care indică locul pe care îl ocupă un termen într - un șir . 3. ( Franțuzism înv . ) Șir de

 

RAPEL

RAPÉL , rapeluri , s . n . 1. Readucere a unei piese sau a unui sistem tehnic în poziția inițială , sub acțiunea greutății proprii ori a unor forțe elastice . 2. ( Med . ) Revaccinare a unei persoane vaccinate în trecut , cu o cantitate mai mică de vaccin , pentru a - i întări și a - i prelungi imunitatea dată de vaccinarea inițială . 3. ( În sintagma ) Coborâre în rapel = coborâre , în alpinism , a unui perete abrupt printr - un sistem de coardă dublă . [ Pl . și :

 

RAPORTOR

... RAPORTÓR , - OÁRE , raportori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care face un raport ( II 1 ) . 2. S . n . Instrument în formă de semicerc sau de cerc întreg gradat , care servește la măsurarea și la ...

 

RAPT

RAPT , rapturi , s . n . 1. Răpire a unei persoane . 2. Furt săvârșit prin violență ; jaf ,

 

REȘEDINȚĂ

REȘEDÍNȚĂ , reședințe , s . f . Sediul unei autorități sau al unei persoane ( oficiale ) ; localitate sau clădire în care se află acest

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>